Tribuna, noiembrie 1893 (Anul 10, nr. 243-266)

1893-11-25 / nr. 262

Nr. 262­ ­ CRONICĂ Cestiunea Românilor din Bucovina. Din Cernăuţi se scrie că I. P. S. S. archie­­piscopul şi metropolitul Dr. Silvestru Morariu Andreievici a fost primit Lunia trecută în audienţă la Viena de către M. Sa împăratul Francisc Iosif. Această audienţă stă în legă­tură cu tendenţa politicianilor bucovineni de a da o resolvare mai grabnică cestiunilor na­ţionale române pendente în Bucovina. Joi I. P. S. S. s’a întors la Cernăuţi. * Societatea macedo-română din Bu­cureşti a ales, cum aflăm din­­ziarul „Ro­mânul“, pe­ dl Dr. Raţiu, preşedintele comi­tetului nostru naţional, membru de onoare al acestei societăţi.* Dl Dr. Dimitrie Onciui a fost rugat de comitetul redacţional al lucrării istorice: „ Österreich- Ungarn in Wort und Bild“ ca sa iee asupra-’şi scrierea istoriei Bucovinei până la împreunarea ei cu Austria (1755), car’ cu scrierea istoriei de la anul 1775 până în tim­pul cel mai nou este însărcinat dl profesor Dr. Zieglauer. Această lucrare a fost începută din iniţiativa şi cu colaborarea Archiducelui Rudolf. Lucrarea va continua. * Episcopul de Buzău a lăsat averea sa bănească în suma de 600.000 franci pentru şcoalele săteşti ale României. * Carantină la Dunăre. Din Sofia se anunţă: Provenienţele austriace şi române ale Dunării sânt supuse de aici înainte la o ca­rantină de 24 oare şi la desinfectare. Prove­nienţele maritime ale României vor fi supuse la o carantină de 3 zile. * Cercetare penală. In contra firmei P. I. Kabdebo s’a cerut din mai multe părți la tribunalul de aici cercetare penală pentru malversațiuni de depuneri. * Casimir Périer, nepotul primului mi­nistru al regelui Louis Philippe până la 1832, când a murit de holeră și fiiul ministrului de interne al dlui Thiers, încetat din vieaţă la 1876, s’a născut la Paris în anul 1847. Nu­mele d-sale întreg este: Jean Pierre Paul Casimir Périer. în anul 1870, în vîrstă de 23 de ani a luat parte la apărarea Parisului în calitate de căpitan în garda mobilă a de­partamentului Arbe şi a fost decorat pentru bravură cu crucea de cavaler al legiunii de onoare. După răsboiu dl Casimir Périer a întrat ca funcţionar în ministerul de interne şi a fost mai târziu şef de cabinet în minis­terul tatălui său. în anul 1876 dl Casimir Périer a fost ales pentru prima­ oară în ca­meră ca republican, în anul 1877 a fost nu­mit secretar al ministerului da instrucție în cabinetul Dufaure, ministru al instrucției fiind dl Bardoux, care în anul 1883 a fost chemat la postul de secretar al ministerului de rés­boiu, ministru fiind generalul Campenon. Ales deja din legislaturile trecute vicepreşedinte al camerei, a succedat după­ cum se ştie, dlui Floquet la presidenţa acestui corp şi acum de curând fusese reales cu o majoritate destul de însemnată.* Ştiri din Ilia-mureşană. Din această localitate cu data de 4 Decemvrie n. a. c. ne scrie corespondentul nostru următoarele: în ziua sfinţilor archangeli Michail şi Gavriil, pa­tronii bisericii gr.­or. de aici, împlinindu-se 100 de ani dela zidirea bisericii, s’a servit un parastas pentru întemeietorii şi toţi binefăcă­torii acestui sfânt locaş. Din preseara acestei măreţe zile, bubuitul piuelor (treascurilor) ve­­stiau o sărbare neobicinuită la noi pe timpul acesta. Mult a înălţat sărbarea zilei sfinţirea unei cruci de argint, de o frumseţă rară, în preţ de peste 50 fi, şi dăruită bisericii de cătră stimatul domn Avram Păcurari­u, pro-­­ topresbiterul tractului, şi din partea stimatei­­ d-sale soţii. înălţător a fost de asemenea, când­­ se făcea din partea părintelui protopresbiter , amintirea cuvioasă a celor­ ce au contribuit la­­ ridicarea şi susţinerea bisericii. La sărbare a asistat un număr mare dintre credincioşii noştri, precum şi representanţi de ai celora­­lalte biserici.­­ Timpul în părţile noastre până azi a fost mai mult ploios, azi însă a început să ningă. După­ cum ni-a anunţat dubaşul oraşului (pardon al satului), cassa de păstrare patriotică (jidană) din Arad, are să înfiinţeze un magazin de lemne în Ilia, pentru împreju­rime şi poate şi pentru mai departe transpor- S tare. Preţul lemnelor variază între 10—11 fl. I stânginul. — Un lucru obicinuit numai la gări I mari am fost norocoşi a semnala ieri, în 3 Decemvrie, şi anume: S’au ciocnit la gara noastră 2 trenuri de povară, în urma căreia­­ mai multe vagoane s’au stricat, dar’ moarte­­ de om din fericire nu s’a întâmplat.­­ După­­ exemplul „Reuniunii agricole din Sibiiu“, şi după al grăniţerilor dobreni, mai mulţi frun­taşi de aici ne-am adresat cătră ministrul r. u. de agricultură, cu rugarea să ne pună şi nouă la disposiţiune vite de prăsilă rasa „Pinzgau“, şi plătibile în condiţiunile ştiute. Resultatul petiţionarii noastre până în present nu este cunoscut. — Prin părţile noastre era un timp, când despre existenţa de foi româ­neşti se ştia numai ca din fabule, azi însă rar este ţeranul cărturar, care să nu cetească, dacă nu „Tribuna“, dar­ „Foaia Poporului“ ia toată întâmplarea.* Pentru jubileul lui Jókai se fac co­lecte. Jókai va primi un dar naţional de 100.000 fl. Comitetul arangiator întimpina însă greutăţi la încasarea sumelor subscrise. Astfel a fost nevoit se îngădue plătirea în rate acelora, care au subscris 200 fl. Dacă lip­sesc banii, la ce atâta fudulie? Guvernul nu cumva dă şi el din visteria statului pentru a sărbători pe acest scriitor maghiar? * Magh­iarisare cu ori­ce preţ. Din Oradea-mare se scrie, că revisorul şcolar al comitatului Bihor s’a tânguit comitetului ad­ministrativ pentru lipsa de progres în răspân­direa limbii maghiare. Inspectorul Sipos a presentat o listă despre toţi învăţătorii români, care nu ştiu limba maghiară. Comitetul ad­ministrativ s’a crezut îndreptăţit a „învita“ pe Michail Pavel, episcopul gr.-cat. al diecesei Orăzii-mari, şi pe vicarul episcopesc gr.-or. Goldiş, ca să înlăture pe toţi învăţătorii ro­mâni care nu vorbesc limba maghiară. Se poate o mai mare sfruntare a celor mai ele­mentare regule de bunăcuviinţă ? Nu numai că şcoalele despre care vorbeşte revisorul Si­pos sânt confesionale, dar­ nici nu poate re­­presentanţa unui comitat (judeţ) să dee unui episcop ordine ori Invitări. Acest Sipos e re­visorul şcolar, care a condus cetele înfuriate ca să devasteze averile Românilor din Oradea­­mare.* înfrăţirea ruso-franceză. Mareşa­lul francez Canrobert a primit deja con­­tra-admiralii ruseşti Dicovlaroff şi Swas­­winzer o telegramă cu data din Sevastopol, în care aceştia în numele marinarilor ruşi din Marea­ neagră îl roagă pe mareşal, ca să trans­mită Franciei dorinţele lor pentru prosperarea acestei naţiuni nobile şi generoase. Mareşalul Canrobert­ răspunse prin o telegramă în ter­mini călduroşi, exprimându-­şi cu deosebire stima sa faţă cu Ţarul şi familia imperială şi pentru brava marină rusă. * Un manifest al stângei extreme ita­liene, a apărut zilele trecute la Roma. Acest manifest, semnat de vre­o 30 deputaţi, ca Imbriani, Cavallotti etc., condamnă aspru lucrările cabinetului G­io­lit­ti, zicând, între altele, că stânga extremă representă în parlament democraţia socială şi are acum drep­tul să se adreseze cătră popor, pentru­ ca să-ş i arete mijloacele de ajutorare. Stânga extremă cere micşorarea ministeriilor, economii în bud­getul răsboiului, decentralizarea administraţiei şi scăderea listei civile. * „ Cabinetul Dokici ’şi-a presentat din nou demisiunea, care a și fost primită de re­gele Alexandru. Scupcina a fost amînată pe timp nedeterminat Cu formarea cabinetului a fost însărcinat generalul Gruid­. * Străinii la Saint-Cyr. Nepotul ves­titului șef arab Abd-el-Kader, Khosled-el-Has­­sem a fost primit zilele trecute în şcoala specială militară de la Saint-Cyr. Cu această ocasiune, ziarele franceze reamintesc că pri­mul elev străin al celebrei şcoale a fost un Român, prinţul George Bibescu (1855). De atunci au trecut prin şcoala de la Saint-Cyr 130 de străini, între care un singur arab. * Atentat în contra prințului Ferdinand. Cu două zile înainte de funeraliile prinţului Ale­xandru s’a dat, din întâmplare, de urma unui plan de atentat împotriva prinţului­ Ferdinand. Un fost locotenent Ivanov, deșertase acum trei ani din Rusciuc, unde era adjutant de brigadă şi trecuse în armata rusească. In Rusia s’a întâlnit cu Benderev şi Gruev, care ’l-au con­vins să săvîrşească un atentat împotriva prin­ţului Ferdinand şi ’i-au dat bani şi arme. In drumul seu spre Sofia, Ivanov a fost recunos­cut de un fost tovarăş de arme; văzând acea­sta, el a părăsit trenul la staţia cea mai apro­piată şi a încercat să fugă. Dar’ a fost ur­mărit de gendarmi şi, după o alergare mai îndelungată a fost prins. Ivanov s’a apărat cu un revolver împotriva celor­ ce-l urmăriau, dar’ n’a atins pe nimeni. El a mărturisit, că avea de gând să săvîrşească atentatul cu ocazia funebraliilor prințului Alexandru. * Crisa ministerială italiană, după multă greutate s’a resolvat, căci în fine ’i-a succes lui Zanardelli a forma cabinetul. De remarcat este, că ministrul de externe, generalul Barattieri, de naștere din Tren­­tino (Austria), s’a luptat la Marsala cu Gari­baldi, prin urmare este socotit ca irredentist. Ziarele italiene nu dau zile multe noului cabinet.* Holera. Guvernul român a ridicat ca­rantina şi observaţiile pentru provenienţele şi călătorii ce vin din Bulgaria, deoare­ce ho­lera s’a stîns; deasemenea carantinele de la graniţa despre Rusia şi Austria au fost ridi­cate. Vor fi numai observaţiuni pentru lu­crătorii (muncitori), care trec în România la lucrul câmpului. Vapoarele din Odesa nu vor mai fi supuse observaţiunilor la Sulina. VARIETĂŢI. (Relele tutunului.) Excesul e un de­fect, zice înţelepciunea naţiunilor. E rău ca cineva să abuseze de tutun, pentru­ că acest abus ar pute să determine accidente grave. E curios, cu toate acestea sânt oameni savanţi, care pretind că întrebuinţarea tutu­nului e causa crimelor. Tutunul conduce la beţie, beţia la imo­ralitate, imoralitatea la criminalitate şi crimi­nalitatea la eşafod. Şi prin faptul că criminalii în cele din urmă momente ale vieţii cer adese­ori ca să fumeze, vrăşmaşii tutunului deduc dovada de rolul ce joacă tutunul în demoralizarea po­poarelor. Dacă o ţeară se despopulează, tot tu­tunul e causa. Enervarea şi hebetudinea ce infiltră în rase au ca consecvenţă o restricţiune a natalităţii. S’au făcut chiar experienţe de laborator. Un doctor luă într’o zi doi cocoşi şi 12 găini TRIBUNA şi le împărţi în două odăi separate, în ace­leaşi condiţiuni de hrană, cu singura deose­bire că unul din cocoşi era pus noaptea în­­tr’un coteţ, în care ardea cu încetul şese grame de tutun Ouăle din cele două despărţituri au fost puse sub o cloşcă. Pui i eşiţi din ouăle găi­nilor, al căror cocoş era nicetisat, erau foarte slabi şi mortalitatea printre ei considerabilă. Doctorul pretinde că a dovedit prin aceasta că absorbirea de principii toxice ale tutunului, este una din principalele cause ale despopularisării Franciei. O fi, n’o fi aşa, nu putem şti cu sigu­ranţă; cu toate acestea bietul tutun a fost mult martirisat în vremuri. Papii de la Roma au pronunţat excomunicări în contra fumă­torilor ; sultanul Amurat şi Ţarii care au ur­mat după Petru - cel - Mare condamnau la moarte pe fumătorii de tutun; Şahul Persiei le tăia nasul. In Anglia Jacques I. resista prin toate mijloacele posibile la introducerea acestei plante. In Francia şi în Germania aceleaşi Şi cu toate acestea el a eşit victorios, car’ azi în toate ţerile fumează bărbaţii, fe­meile, până şi copiii. (Nebunii în libertate.) în anul trecut s’a creat la Dun-sur-Auron, în departamentul Cher, Francia, un asil în libertate pentru ne­buni. „Le Petit Journal“ publică următoarele informaţiuni asupra acestei interesante expe­rienţe care a reuşit pe deplin: Numai bătrânii incurabili şi inofensivi din asilurile închise sânt admişi în colonie. Pensiunea unui om costă 1 franc pe zi. Per­sonalul e cât se poate de redus: un medic şi doi ajutori. Colonia numără actualmente 78 de fe­mei şi 8 bărbaţi; nici un locuitor al satului nu s’a plâns până acum de oaspeţii lor, car’ pensionarii, din parte-le, se zic foarte fericiţi. în faţa acestor rezultate, sistemul acesta se va pune în aplicare pe o scară mai întinsă. (O căsătorie mișcătoare) s-a celebrat la Melilla, teatrul răsboiului Spaniolilor cu Cabylii, între fiica generalului Margallo, mort de curând în fruntea trupelor spaniole, și lo­cotenentul Saltos. Locotenentul Saltos a fost greu rănit, luptând alăturea cu şeful său în ziua morţii glorioase a generalului. A trebuit astfel ca ofiţerul se fie transportat pe un pat de la lo­cuinţa sa la locuinţa logodnicei. Văduva generalului, îmbrăcată în haine de doliu, şi doi sau trei amici au asistat la această scenă mişcătoare. Un preot militar a dat binecuvântarea tinerilor căsătoriţi. Din public.*) Mulţumită publică. P. T. public, care din incidentul morţii iubitului nostru fiiu, respective frate Eugen Demetri­u Cunţanu cu multă generositate a încercat alinarea durerii noastre prin mani­festarea condolenţei sale, binevoească a primi asigurarea recunoştinţei şi mulţumitei noastre cordiale. Sibiiu, 24 Noemvrie 1893. Jalnica familie. *) Pentru cele cuprinse în rubrica aceasta re­dacţia nu primeşte răspunderea. SERVICIUL TELEGRAFIC al „TRIBUNEI“. Lemberg, 6 Decemvrie n. Foile polone aduc ştirea, că în luna ia­nuarie anul viitor se vor face între Prsemysl şi Cracovia mane­vre de iarnă, la care vor lua parte trei corpuri de armată. Paris, 6 Decemvrie n. Camera alese de preşedinte al ei pe fostul mi­­nistru-preşedinte D u p u y, Londra, 6 Decemvrie n. La anar­­chistul german Schweider reîntors din America s’a găsit o maşină infer­nală şi o mare cantitate de dinamit. Schweider a fugit. Belgrad, 6 Decemvrie n. Crisa ministerială s’a resolvat. Preşedinte general G r u i c I are totodată por­tofoliul de resboiu şi pe cel de externe. Toţi miniştrii din cabinetul Dokici ’şi-au păstrat portofoliurile, numai mi­nistrul de culte şi instrucţiune publică a fost numit Mi­lene­o Veşnici. Ra­dicalii extremi nu sunt mulţumiţi cu această compunere, dar’ s’au învoit de teama formării unui minister militar. E­c­on­om­ic. Agiul în­­Austro-Ungaria. Ziarul l’Echo de Vienne vorbeşte despre scăderea din zilele din urmă a agiului în Austro-Un­­garia fără să arete şi motivele care au deter­minat această scădere. Numita foaie se întreabă numai dacă această scădere are şanse de a se accentua şi mai mult şi răspundă că -i e teamă a o afirma. Piaţa cerealelor din portul Brăila. Operaţiile efectuate în 20 Noemvrie v. 1893. A. Carantino lui N. Copsidas, porumb 800 hect. 5.20 lei. Tem. Dimitriadi lui L. Dreifus & Co., porumb 3000 hect. 6.35 lei. Fraţii Papastelato lui Diverşi, porumb 1200 hect. 8 lei. Fraţii Papastelato lui Diverşi, porumb nou 1350 hect. 7.50 lei. Fraţii Papastelato lui Diverşi, ovăş 1500 hect. 9.70 lei. Fraţii Papastelato lui Diverşi, săcară 1400 hect. 8 lei. M. Portocală lui M. Wolf, caz 3000 hect. 4 lei. P. Cavadia lui G. Ni­­colopulo, grâu 2250 hect. 9.25 lei. G. Panaș lui Loeventon, porumb nou 800 hect. 5.85 lei.­­ Zamfirescu lui H. Goldensveig, săcară 1100 hect. 6.621/’ lei. L. Brociner lui L. Mendl & Co., orz 1600 hect. 3.90 lei. L. Brociner lui L. Mendl & Co., orz 3900 hect. 3.90 lei. I. Suditu lui L. Mendl & Co., orz 1900 hect. 3.80 lei. A. Weisberg lui G. Ni­­colopulo, orz 800 hect. 3.90 lei. C. Cotis lui Bloch & Co., orz 960 hect. 3.90 lei. C. Cotis lui Bloch & Co., orz 1000 hect. 4.05 lei. C. Cotis lui Bloch & Co , orz 2650 hect. 4­05 lei. M. Portocală lui M.­­Roth & Co., orz 2000 hect. 4.05 lei. Cereale sosite. Pe apă: Grâu 7700 hect., porumb 1500 hect., orz 6200 ores 1500 hect. Pe uscat: Grâu 4500 hect., săcară 7000 hect., porumb 15.200 hect. Preţul mărfurilor Piața din Făgăraş, în 1 Dec. n. Grâu hectolitru 3. 5.40 pană 6.50; grâu mestecat fl. 4.90 pană 5.20 săcară fl. 3.20 pănă fl. 3.40; orz fl. 2.90 pănă fl. 3.10; ovas fl. 2.40 pănă fl. 2.70; cucuruz fl. 3.— pănă fl. 3.80; mazăre fl. 8.— pănă fl. 9.— fasole fl. 3.50 pănă fl. 4.50; linte fl. 8.— pănă fl. 9.—; sămânţă de cânepă fl. 5.— pănă fl. 6.— sămânţa de in fl. 6.­­ 7.—; cartofi fl. 1.— pănă 1.40; mălaiul fl. 8.— pănă fl. 9—; său brut 100 chilogrami fl. 22.— pănă fl. 24.—; lumini de său ornate fl. 41.— pănă fl. 42, unsoare de porc 100 chl. fl. 60.— pănă fl. 62.—; slănină 100 chilo fl. 52 pănă fl. 60.—; săpun 100 buc. fl. 22.— fl. 24 —; cânepă fl. 30.— pănă fl. 36.— ; fân fl. 2.— pănă fl. 2.50 carne de vită chilo 46 cr.; carnea de viţel 38 pănă 40 cr.; carnea de porc —.— pănă 40.—; carnea de oaie — pănă 28.—; eu8 4 cu 10 cr Tîrgul de rîmători în Steinbruch. în 4 Dec. n s’au notat: ungureşti bătrâni grei 45.— cr. pănă 46.— cr., de mijloc 45.— cr. pănă 46.— cr., ungureşti grei tineri 47.— cr. pănă 47.‘/a cr, de mijloc 47.— cr. pănă 47.1/, cr., ușori 45.‘/a cr pănă 46.1/, cr., marfă ţerănească grea 44.*/2 cr. pănă 45.­, cr., de mijloc 44.‘/, cr. pănă 45.1/, cr., uşoară 46.— cr­­pănă 47.-- cr., românești, de Bakony, grei —.— cr. pănă —.— cr., transito grei —cr. pănă —.— cr., transito de mijloc — .— cr. pănă —.— cr. transito uşori —.— cr. pănă —.— cr., transito sâr­beşti grei 44.‘/­ cr. pănă 45.'/s cr., transito de mijloc 44.— cr. pănă 45 cr., transito uşori 43.— pănă cr. 44.— cr. Gălindarul dilei. 25 Noemvrie 7 Dec. 1893. Juliant S. Mţa Ecaterina Gregorian: Ambrosie Soarele, răsare 7.38 apune 3.56 Buletin meteorologic. Sibiiu, 6 Decemvrie n. 10 oare dimineaţa. Din ţeară 4 Dec. n. 7 oare dimineaţa. Teatru orăşenesc­. Joi, în 7 Decemvrie n. 1893: „Der Sebeim von Bergen“. Operetă în 3 acte de A. Delschlegel. Presiune atmosf. în mun. Vântul­­ Presiunea atmosf. în mm. (Mediul lunar 726.1) Temperatura după Celsius Direcţia vântului Observată Diferenţa din preziuă Maximul şi minimul de temperatură 726.8 -1-0.3 3 -1-4 +0.4--2.2­­­0 Staţiunile Tempera­tura Celsius direcţia tăria Budapesta . . 768 4-76_ 1 Sătmar . . . 761+ 4.7 sol Cluj .... 759+ 34— — Orşova . . 761+ 1.6 sol Arad 763+ 4.1 so3 Panciova . . 7ul 1 6 SO3 Pag. î Bursa de mărfuri din Budapesta dela 1 Dec. n. 1893. Seminţe Cualitatea per Hect. Preţul per 100 chilogr.­ea 2 o 2 iS a­l o o. Preţul per 100 chilo dela pănă dela pănă Grâu Bănăţenest vechiu Grâu dela Tisa „ Grâu „ Pesta „ Grâu deAlba-Reg. „ » n Bacîca „ Grâu ung. de Nord 74 74 74 74 74 74 75 75 75 75 75 75 —.— —.— —.— SSminţe, vechi ori noue Soiul Cualitatea per Hect. Preţul per . 100 el­ilogr. 1 dela pănă Săcară Orz n Ovăs Cucuruz (porumb) » Meiu Hrişcă de nutreţ de vinars de bere bănăţ. de alt soiu 70—72 60-62 62—64 64—66 39—41 75 73 5.65 6.25 6.85 79 ■ 6'60 6.15 4.50 5.8) 6.60 7.1 0 9 25 7.30 5 25 1.90 Grâu de toam.&7.0 6 7.67 r0 de primă. O7.46 7.47 Sl Cucuruz Octomvrie S 0—.--­---.--­n Maiu-iun Mg 5.— 5.—©Pi Oves de toamnă --. -s ---71 de primăv.l 6.73a 6.75 CurBul Jt'roaucte diverse Soit dela pănă Sem. de trif. Lucerna ungurească 63.— » roșie 65. -75 — Uleu de rap. rafinat 37 5088.50 Uns. de porc dela Pesta 54.6055.— i n dela țeară o Slănină svântată » afumată 51 —52.— s Săn 38.—39.­Prune ---.--­p* ■a Lictar slavon, nou 14.5015.75 1 71 bănățenesc - .——.— Miere brută --. --— .--­n galbină străcurată —.--­Ceară de Rosenau »Spirt brut 15.7616.25 n Drojdiuțe de spirt 18.2618 50 Cursul pieței din Sibiiu. Din 3 Decemvrie n. 1893. Hârtie-monetă română . Camp. 10.03vând. Lire turcești .... „ 11.30 Imperiali ...................... . „ 10.40n Ruble rusești .... • . 1.81 Ti Bursa de Budapesta. Din 1 Dec. n. 1893. Renta de aur ung. 6%......................................—.— n „ „ * 1%............................................115.70 „ „ hârtie „ 5% . . ......................— •— împrumutul căilor ferate ung....................................121.50 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (l-a emisiune)......................................................125.0 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (2-a emisiune) .....................................................100.50 Bonuri rurale ung.................................................... 95 25 „ croate-slavone........................... 98.­ Obligațiunile desp. regaliilor......................................100.50 împrumut cu premiu ing...................... . . 148.— Locuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . 142.— Renta de hârtie austriacă..................................... 97.— „ de argint austriacă......................................97.— „ de aur austriacă......................................118. — Dosurile austriace din 1860 . ............................160.50 Acțiunile băncii austro-ungare........................... 996.— „ „de credit ung................................415 50 „ „ „ „ austr.............................. 338.80 Scrisuri fonciare are institut, de cred. și economii „Albina“......................................................................101.— Argintul..................................................................— Galbeni împărătești................................................. 5.88 Napoleon­ d’ori....................................................... 9.93 Mărci 100 imp. germane.............................................61.25 Liondra 10 Livers sterlingi ....... 124.60 Bursa de Viena. Din 2 Dec. n. 1898, Renta de aur ung. 6°/0 ........ —.— . n n . 4»/.......................................115.60 „ „ hârtie „6%......................................— împrumutul căilor ferate ing.....................................125.50 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (l-a emisiune)......................................................121.00 (Amortisarea datoriei căile ferate de­ Ost ing. 2-a emisiune)...........................................................100.70 Bonuri rurale ing.................................................... 95.20 „ „ croate­ slavone.................................... ..— împrumut cu premiu ung......................................149.— Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . 142.— Renta de hârtie austriacă.............................................97.25 „ „ argint austriacă.............................................96.90 „ „ aur austriacă . . ......................117 85 Losuri pentru austr. din 1860 ........................... 160.50 Acţiunile băncii austro-ungare........................... 996.— „ „de credit ung. 4Î650 „ nan austr .... 339.20 Argintul............................................................ —. — Galbeni împărătești................................................ 5.88 Napoleon­ d’ori...................................................... 9.97 Mărci 100 imp. germane............................................61.25 Londra 10 Livres sterling:....................................131.­ Redactor responsabil: Cornel Scurti­, Bursa de Bucuresci, Din 15 Noemv. v. — 4 care p. m Cassa Citi­ta Renta rom. per 1875 5°/0 Renta română amort. 5°/o • • • „ (Schuld verschreib.; . Oblig. de stat. C. F . 6% Renta rom. (Rur. conv.) 6°/0 împrumutul municipal 5% • • Scrisuri func. rurale 5°/0 • . . Scrisuri func. rurale 7°/o • • • Idem urbane 7°/0........................... . 6°/a................... . 5°/..................... Banca­ Naț. (500 lei vers. într.) Soc. Dacia-Rom. (250 lei vărs) Soc. de Asig. Nat. (200 lei vers.) Soc. rom. de reasig. . . . . Soc. r. de cou (250 lei vărs.) Oblig. Cassei Pensiunilor . . . Agio................................................. Schimb Londra 3 luni........................... . Berlin 3 luni . . „ cec ... . Paris 3 luni. . . . „ cec ... . Viena........................... n................... Agio........................... 158. • «MV, 102.’— 98.— 104.50 102 — 93.— 84 — 1645 298 310 101

Next