Tribuna, decembrie 1893 (Anul 10, nr. 267-271)

1893-12-04 / nr. 270

așezat sicriul ,cu rSmă­­tești alF ilstrului prim-principe al ie numește gf_ iGeorge. Biserica a cu două ve^cul.\- tn^inte de Christos 1 lună 85unca tracicasM a fost prefăcută Pentr­u'n cel'mare 'n biWricfl creștfreescă, 'tului George. Jtkj^tll'; vrenw acea­­t după ocuP^ta, a fost 1 lună j ctropolitană 9l estir^ă, dar’ la urmă luat-o Turcii ^ ju prefăcut-o în îrcesc, dându-ik'-’®^'*- ’ r‘-‘­ce Însemnează - 1/i an Dricuţa e foarte A,aij locul unei 04 — i şedinţa „Societă»,­ de cultură p­ronună“ ţinută la­­tul lui Nov. au luat parte din coa^^i de 45 sub dinţa domnului V. A. hjTÂChiă membrii satori: V. A. Urechiă, N q^ssî, V. I. Dan, Dr. Leonte, N Anastasi­u rth. Biciola, C. F. Rebescu, I. M. Rîureanu, ’ g Ioanid, N. G. Cosmescu, St. Mihăileanu, '-^dina Dinisch­­iotu, Christu Anastasiu, St. Anf^du, G. Si­­muleanu, M. Pisa și D Papitian. Domnul V. A. Urechiă atrage atenţiuni consiliului asupra adunării generale, care va ţină mâne în sala Atheneului român VS­L propune numirea unei comisiuni care se a|gre ,teze si­­tuaţiunea casei şi să presente raport­ul la adu­narea generală. Consiliul îl nun^t® pe dl D. Papinian D. Anastasiu şi Th. Bid­i la în același timp li se dă însărcinarea de a present şi proiec­tul de budget. S’a ales o comisieunei com­pusă din domnii P. M. Rîureanu, E­­papinian și St. Mihăileanu, ca, în conformitatte cu art. 14 al statutelor să elaboreze în rezultiaent al consiliului și comitetului. Domnull­­ A. Urechiă arătând, că de mai mult­­tiri în presă s’au răspândit ştiri alarmante în­ privinţa situaţiunii bisericii şi şcoalei din Penninsula­ Balcanică, propune de a se orîndui o­­comisi­­une care, cercetând cu nepărtinire, să­­ aducă consiliului cât mai neîntârziat, raport­ulespre exactă situaţiune a bisericii şi şcoalei roţmnâte de peste Balcani, pentru­ că de se va reoced­ de trebuinţă, să se intervină la­­ cine de­ drept pentru îndreptarea situaţiuniii co­nform art. 1 al. b. şi c. al statutelor sigie­­­­taţii. Consiliul numeşte în această comisiune pe domnii N. Gussi, C. F. Robescu, I.­­M. Rîureanu, D. Papinianu, I. Dan ca secretar pe dl N. G. Cosmescu. Consiliul decide­­ a cere adunării generale alegerea unui n­­u membru în locul rămas racant prin moartea mult regretatului Gr. T. Brătianu. Mai mulţii colegi propun a se susţină candidatura dlui Blatodhin. Se agită cestiunea de nu ar fi­ bine să se înfiinţeze o nouă categorie de­ membri neputând ori­cine plăti taxa de 40 lei pe an. S’a hotărît a se cere înfiinţarea de membri aderenţi plătind numai câte un leu minimum pe lună. * Testamentul episcopului de Buzău. Tribunalul de Ilfov a deschis Sâmbătă tenta­­, prentul defunctului episcop Inocenţiu al Bu­­­zăului. Averea defunctului se compune din titluri depuse la cassa de depuneri şi din două casse In capitală. Ministrul cultelor este legatarul seu universal cu însărcinarea de a întrebuinţa venitele în modul următor: Două zecimi în cumpărarea de cărţi la elevii săraci din capitală şi din Buzău. Două ze­cimi pentru ajutorarea şi Înzestrarea orfane­lor din asilul „Elena Doamna“. A zecea parte societăţi clerului .Ajutorul“. Două zecimi pentru burse elevilor săraci ai facultăţii de teologie din capitală, două zecimi pentru os­­pătăria populară şi a zecea parte destinată ca să se oficieze în ziua Moşilor un serviciu religios la metropolie pentru odi­hna sufletu­lui testatorului. ii» Ghiul Dia­­trandafirilor.­ată, şi se gă­ VARIETĂŢI. (Idilă regală.) Sub aceste^titlu şi sub iscălitura Amicus, se povesteşte în „Figaro“ următoarea dramă intimă: Princesa Elena, fiica contelui de PiW despre care se răspândi­se zilele trecute svo­­nul fals, că s’ar fi logodit cu moştenitorul tronului Rusiei, este în ajun, după­ cum anunţă gazetele, de a întreprinde o călătorie de mai multe luni prin Egipet, însoţită de tatal ei. Amicus spune că această călătorie n’are avult scop decât se facă pe tinăra şi fmm/casa princesă să uite prin contemplarea­­verilor şi popoarelor străine o durere mo­‘te a imi‘ mii sale. Cu ocasia unei visit/—' a ^ana*^ei conte­lui de Paris la Balprwra ’ reo*na Victoria, — povesteşte Arra’-‘icus* ~ 0 simpatie viuă și reciprocă » - illcolţit în inima tineră a prince­­sei Eleina­­ie OBeans şi a ducelui de Cla­­r^..jce, fiiul cel mai mare al prinţului de Walois. Contele de Paris n’a putut insă să-’şi dee consimţământul la o căsătorie, decât cu condiţia de a se dobândi dispensa necesară din partea Papei, ducele de Clarence fiind protestant, car’ princesa Elena catolică. Princesa însăşi a fost la Roma să ceară Papei dispensa aceasta. Dar’ Leon XIII. a rămas neînduplecat. — Aştept dela urmaşa lui Ludovic-cel- Sfânt, a zis supremul pontifice, ca nu numai să renunţe la acest plan de căsătorie, dar’ ea însăşi să anunţe această renunţare prinţu­lui şi să-’l roage să-’şi caute fericirea în altă alianţă. Princesa ’şi-a călcat pe inimă. Se ştie ce a urmat. Ducele de Cla­rence s’a logodit cu princesa Mary de Teck, dar’ a murit peste puţin timp. Acum prin­cesa Mary a luat pe fratele­­ducelui de Cla­udiir I­rence, car’ princesa Elena pleacă în lume ca să caute a-’şi îneca durerea grelelor încercări prin care a trecut. (Un căpitan de fragetă.) Căpitanul yachtului imperial rusesc „Roxana“ a fost în Lyon victima unei pungășii ingenioase. Un anume Viennei, a cărui fotografie există încă din 1887 în albumul pungașilor, se presenta la căpitanul Astacheff într’o zi, în uniformă de gală a unui căpitan de fragetă francez şi se legitima ca plenipotenţiar al ministrului de marină. El spuse, că este însărcinat să-­l sa­lute şi să-­l întrebe, dacă este mulţumit cu „crucea de comandor al legiunii de onoare“. De­sigur că fericitul Rus l-a primit cu bra­ţele deschise şi a fost sărbătorit pe bord, ca un personagiu înalt. Falsul căpitan nu numai că a împrumutat dela căpitanul rus 6500 fr. şi ’i-a furat şi portofoliul, dar’ a înşelat pe mai mulţi comercianţi din Lyon, spunând să-­i trimită mai multe lucruri scumpe pe bord Cu aceste lucruri şi cu banii furaţi voia să meargă la Nizza. Până acum a fost imposibil să fie prins, lucru care a făcut o urîtă im­presie la ambasada rusească, mai cu seamă că se zice, căpitanul Astacheff ar fi beut şi petrecut cu acest pungaş. (Din America în Europa în 50 oare.) Profesorul Hazen de la institutul meteorologic din Washington se ocupă cu construirea unui balon cu cârmă, care va conţină 100.000 litre de gaz. Costul balonului se adună prin sub­­scripţiuni, care instrumentele necesare le va procura asociaţiunea meteorologică. Profesorul Hazen, care va lua cu sine doi companioni, susţine posibilitatea de a că­lători în Europa cu balonul pe împrejurarea, că, în regiunile înalte, vânturile îşi păstrează direcţiunea de la Vest spre est şi calculează timpul ce şi-ar trebui pentru a face traversa­rea la 50 de oare. O călătorie de probă de la Denver la New-York se va face în curând. (Cea mai mare scândură din lume.) Această scândură a fost scoasă dintr’un copac de lemn roşu, din California, înalt de 91 metri şi 10 m. şi 68 diametri. Scândura are 5 metri lărgime, 12 cm., 5 grosime şi 36 m., 85 cm. lungime. Etatea copacului este socotită la 1x mai mult de 1500 de ani. O astfel de scândură, care n’a fost uşor­­ de­ lucrat, este şi greu de transportat, aşa i­ecât preţul seu, transportată la San­ Fran­­cico, a atins vre-o 15.000 lei. Această fe­nomenală scândură a fost expusă la exposiţia Chicago.­­ (Cea mai grea ocupaţie.) Printre m­­­asele ocupaţiuni ce-­i impun domnului Ione sarcina sa de prim-ministru, nu e una, care se ceară mai multă băgare de şi tact decât aceea de reporter al re­­l sau „queen’s reporter“, cum îi zic En­­i. Acest post a fost întotdeauna ocupat de cele mai mari ilustraţiuni ale ţerii, astfel ca lordul Palmerston, Disraeli, lordul Rand­­reph,­­Churchil etc. Estă în ce consistă obligaţiunile care atrag această­ funcţiune: Ima toate serile, în timpul sesiunii co­­munelor, dl Gladstone redigează pe n­­ana sa un resumat al desbaterilor, uiei camerei şi al incidentelor pre- oare­care importanţă.­­ Gladstone îşi îndeplineşte această ipul cel mai scrupulos, scri­e pe pupitrul seu şi foarte adesea întrerupă paragraful început spre­­interpelare şi, chiar, spre a cursu­rii primului-ministru sânt aşezate la finele şedinţei, într’un portofoliu închis cu cheia și rei­ig reginei printr’un mesager de încredere. I trj merei cd tru suvef al fisiont sentând Lorii datorie în El jirebue s«j a răsr*uni^e ..nunta uni Pr' ’ J Notiţele ) Dbţi public.*) ponvocare. Pe basa Însărcinării foştilor iobagi din comuna Câmpeni, prin aceasta convoc la şe­dinţa adunării ge.cckale ce se va ţină Dumi­necă în 12/24 Decembrie a. c. la­­ oară p. m. în localul şcoalei ort.­­ române din Câmpeni, pe toţi foştii iobagi şi descendenţii foştilor iobagi din comuna Câmpeni. 1 . Obiectele: -n 1. Deschiderea şedinţei. 2. Constituirea adunării. 3. Comunicarea „sentinţelor“ referitoare la rescumpărarea dreptului regal trei-lunar şi deciderea asupra manipulării preţului de răs­cumpărare, care formează proprietatea exclu­sivă a foştilor iobagi din Câmpeni. Câmpeni, 11/23 Noeibrie 1893. Ioan­ Motora, preot, ca descendent iobagi». *) Pentru cele cuprinse în rubric­a aceasta re­dacţia nu primeşte răspunderea. TRIBUNA Mulţumită publică. In anul trecut a binevoit domnul Ioanăş Petra din comuna noastră Sibiel a dona sfintei biserici gr. or. din comuna noastră suma de 100 fi. v. a. cu scopul de a se face un po­di­şor în biserică pentru corul tineretului de şcoală, ceea­ ce s’a şi făcut. Deci viu prin aceasta a-’i da o mulţu­mită publică din partea mea sus numitului bine­făcător, dorind totodată a-’şi găsi mulţi tova­răşi de acest soiu. Sibiel, 14 Decemvrie 1893. Ioan Popescu, primar corn. Asigurat fiind, regretatul meu soţ George Bocu la banca de asigurare „Transilvania“, îmi ţin de datorinţă a exprima pe această cale mulţumitele mele pentru prompta escen­­trare a sumei asigurate. Aceasta cu atât mai mult, că având încă o asigurare contractantă cu o bancă „patriotică“, aceasta­­mi-a plătit suma asigurată scurajată cu detrageri sub fel şi fel de titluri pretextate. Lip­o­va, 23 Noemvrie 1893. Elena Boc. Dare de seamă şi mulţumită publică. Dintre acei onor. p.­t. domni, care au primit din „Apelul“ nostru, îndreptat cătră onor­ public român să binevoească a contribui cu ajutoare în favorul școalei noastre nou edi­­ficânde, am mai primit următoarele oferte benevole : Cu lista nr. 151, de la dl Dr. Coriolan Pop, advocat în Oradea, ca colectant 2 fi., dl Dr. Dimitriu Kiss, advocat în Oradea 1 fi. Laolaltă 3 fi. Cu lista nr. 159, dela domnul Patriciu Barbu, advocat în Reghin, ca colectant 1 fi., banca „Murășana“ 5 fi. Laolaltă 6 fi. Cu lista nr. 93, dela dl Elia Fortis, paroch gr.-cat. în Bicaz 1 fi. Această sumă de 10 fi. adausă cătră 268 fi. 45 cf. publicată în „Tribuna“ nr. 177, toate contribuirile intrate până la ziua sub­semnată fac laolaltă 278 fi. 45 cr., din care 230 sânt depuşi pe lângă libelul nr. 609 la banca „Silvania“ în Şimleu, ceialalţi sânt îm­prumutaţi pe lângă cam­biu la privaţi în Hoţeanu. Pentru­ ca onori contribuenţi să fie în deplin liniştiţi că banii dăruiţi se manipulează conştienţios şi că se vor folosi conform desti­­naţiunii exprese în „Apelul“ nostru, la finea anului curent, se vor supune toate actele peste banii introduşi spre scontrare şi reviolare unei comisiuni de trei sub preşedinta dlui vicar al Silvaniei în Şimleu. Drept­ aceea rugăm cu onoare pe toţi acei onor. p.­t. domni, care au binevoit a reţine coaiele noastre de contribuire în scopul indi­­gerat, să binevoească a ni­ le trimite cu re­­sultatul cât de modest. In special ne adre­săm onor. domni din Sălagiu, unde din cele 100 coaie abia numai 8 ni-au sosit, să bine­voească a ne onora cu retrimiterea acelora. Rugând pe toţi binefăcătorii şcoalei noastre a primi cele mai călduroase mulţu­miri pentru binevoitoarele oferte cu care ne-au onorat, perseverăm în Hoţeanu, 2 Decemvrie 1893 cu veneraţiune: Vanilie Pătcaş, George Haiduc, paroch local şi preşed. curator prim­ senat, şcol Posta redacţiunii. Dlui Paul Popescu, preot în Boi­ţa. Dis­cursul trimis nu se poate publica, căci nu mai e de actualitate. Afară de aceea şi îmbulzirea materialului ne împedecă a vă satisface dorinţa. Dlui T. Harşian, preot în Chimitelnicul­­de­ carapie. Puteţi face arătare în scris la direc­ţiunea poştelor din Sibiiu. Dlui Meci­u-Bo­n, Janina. Vă rugăm deo­camdată a întrerupe corespondenţa d-voastră, deoare­ce spaţiul foii este reservat pentru cestiunile ardelene dela ordinea zilei. Afară de aceea o mulţime de corespon­denţe din patrie reclamă, publicarea lor. SERVICIUL TELEGRAFIC al „TRIBUNEI“. (De ieri.) Bucureşti, 15 Decemvrie n. (Te­legramă particulară a „Tribunei“.) Se­natorii Şendrea, Aurelian şi Panu des­­voaltă pe larg cestiunea Transilvăne­nilor. Ministrul instrucţiunii Tache Io­­nescu răspunde senatorilor Şendrea şi Sturdza. Ministrul de externe Alexan­dru Lahovari ia din nou cuvântul. La urmă ministrul domeniilor, Carp, ţine o vorbire primită cu aplauze asupra Ges­tiunii Transilvaniei. Econ­omic. Convenţia bulgaro-austro-ungară. Arangiamentul comercial existând între Bul­garia şi Austro-Ungaria, a fost prelungit pentru un nou termin de un an, până la finele lui Decemvrie 1894. Piaţa cerealelor din portul Brăila. Operaţiile efectuate în 28—.9 Noemvrie v. 1893. I. Zoref lui M. Roth & Co., grâu 6000 hect. 7.70 lei. H. Fulga lui Rasvan & Caţaili, grâu 1450 hect. 8.05 lei. Frații Papastelato lui Sam. & Fried., săcară 1000 hect. 7.90 lei. Frații Papastelato lui Sam. & Fried., orz 1400 hect. 6.60 lei. A. Weisberg lui G. Ni­­colopulo, orz 2000 hect. 3.90 lei. J. J. Paspati lui N. Copsidas, porumb 1000 hect. 5.20 lei. P. D. Vamvuri lui Peirano fils & Co., porumb 12000 hect. 6.12Va lei P. D. Vamvuri lui Peirano fils & Co., porumb 4300 hect. 6.30 lei. I. Catica lui L. Mendl & Co., porumb 9500 hect. 6.35 lei. Cantacuzino lui S. Bloch & Co., porumb 11.450 hect. 8.521/1 lei. Tzuclos & Lecos lui L. & M. Feitler, porumb 8000 hect. 6.27­­ lei. N. V. Perlea lui N. Copsidas, porumb 1400 hect. 6.60 lei. N. V. Perlea lui G. Nicolopulo, orz 6950 hect. 4 lei. Fraţii Bach lui Bloch & Co., orz 2100 4.20 lei. Fraţii Bach lui Bloch & Co., orz 4260 hect. 4 15 lei. Fraţii Bach lui Bloch & Co., orz 910 hect. 4.30 lei. Fraţii Bach lui G. Nicolopulo, orz 2750 hect. 4.05 lei. L. Brociner la Fraţii Bach, ovăş 1500 hect. 9.90 lei. N. V. Perlea lui I. Milas & fiiu, grâu 5500 hect. 9 lei. Fraţii Bach lui M. Wolf, grâu arnăut 2040 hect. 8.52 h/a lei. S. Blumen lui Kirschen, grâu 3000 hect. 7.60 lei. Preţul mărfurilor Piaţa din Sibiiu Dels 15 Decemvrie n. Grâu fru­mos 76 pănă 80 chilo 0. 5 30 pănă 5.93, grâu mestecat 73 pănă 74 ciulo fl. 4.40 pină 5.5, săcară 70 pănă 74 chilo fl. 3 80 pănă 3.70, orz 62 pănă 66 chilo fl. 3 40 pănă 3.80, ovăs 42 pănă 48 chilo fl. 2.30 pănă 2 80 cucuruz 70 pănă 74 chilo fl. 3 30 pănă 3 90, mâlain 78 pănă 82 chilo fl. 3.50 pănă 4.—, cartofi 68 pănă 70 chilo fl. 1.40 pănă 1.60 sămânță de cânepă 49 pănă 50 chilo 0. 5.— pănă 5 20, mazăre 76 pănă 80 chilo fl. 4.— pănă 4 50, linte 78 pănă 82 chilo fl. 8.— pănă 9.— fa­sole 76 pănă 80 chlo fl. 3.— pănă 4.—, grâu de păsat 100 chilo fl. 15.— pănă 15.60, făină nr. 1 fl. 15.— făină nr. 3 fl. 13.40, făină nr. 5 fl. 10.60 slănină 100 chilo fl. 56.— pănă 58—, unsoare de porc fl. 58.— pănă 60, său brut 100 chilo fl. 20.— pănă 22.—, 300 de lumini fl. 33.— pănă fl. 34.—, lumini tur­nate de sau îl. 38.—, pănă fl. 4'h—, săpun fl. 20 pănă 30.—, fân 100 chilo fl. 1.50 pănă 2.­—, cânepă fl. 35.— pănă 37.—, lemne de foc uscate m. cub fl. 8.25 pănă 3.50, spirt p. 100 L. % 54— până 57 cr., carnea de vită chilo 50 cr. pănă 62, carnea de 'i.fl 40 pănă 50 cr, carnea de porc 44 pănă 60 cr. carnea de berbece 28— pănă 30 cr., ouă 10 cu 30 pănă 35 cr. Tîrgul de rîmători în Steinbruch. în 13 Dec. n. s’au notat: ungurești bătrâni grei 44*/2 cr. pănă 461/8 cr-­ de mijloc 45.— cr. pănă 45.'/, cr., ungurești grei tineri 46.— cr. pănă 46‘/1 cr. de mijloc 45.— cr. pănă 46./­ cr., uşori 45.— cr până 46.— cr. marfă ţerănească grea 44.— cr. pănă 45— cr . de mijloc 44.— cr. pănă 44.'/, cr., uşoară 43.— cr. pănă 44.— cr., româneşti, de Bakony, grei —.— cr. pănă —.— cr., transito grei -. - cr. pănă —.— cr., transito de mijloc —.— cr. pănă —.— cr. transito uşori —.— cr. pănă —.— cr., transito sâr­beşti grei 44'/a cr. pănă 44’/a cr., transito de mijloc 43.— cr. pănă 45 -cr., transito uşori 42.— pănă cr. 43.— cr. Călindarul dilei. 4/16 Decemvrie 1893. Iulian­­­f M. Varvara. Gregorian: Adelaida. Soarele: răsare 7.58 apune 3.50 Buletin meteorologic. Sibiiu, 15 Decemvrie n. 10 oare dimineaţa Din ţeară 13 Dec. n. 7 oare dimineaţa. Sosiţi în Sibiiu. La 15 Decemvrie n. Hotel „Neurihreru. Amman, inginer din Viena; Dorr, deputat din Nocrich; Maneguţ, protopop din M.­­Oşorheiu, Presiunea atmosf. în mm. (Mediul lunar 727.1) Temperatura după Celsius Maximul şi minimul de temperatură Direcţia vântului Observată Diferența din pretină 730.7 +1.8 —1.S +5.8-3.1 S80 Stațiunile Presiun. atmosf. în mun.­­ Tempera­tura Celsius Vântul direcţiai tăria Budapesta . . 765 -l-140 î Sărmac . . . 768+ 0.9 soî Cluj .... 767 06­­2 Orșova . . 768+ 0.2 sol Arad . . . 766+ 2.1 so6 Panciova . 765+ 02s 4 Pag. 1079 Bursa de mărfuri din Budapesta dela 13 Dec. n. 1893. Cursul pieței din Sibiiu. Din 3 Decemvrie n. 1893. Hârtie-monetă română . Camp.10.03vând. Lire turcești .... 11.30. Imperiali ...................... 10.40n Ruble rusești .... 1.31n Bursa de Budapesta. Din 13 Dec. n. 1893. Renta de aur ung. 6°/.........................................— o o n o 4 */.................................................116.10 „ „ hârtie „ 5°/, . .................................— împrumutul căilor ferate ing...................................121.50 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (l-a emisiune)..........................................................124.25 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (2-a emisiune) .................................................100.— Bonuri rurale ing..........................................................94.75 „ „ croate-slavone........................... 98.— Obligațiunile desp. regaliilor. ... . . 100.25 Împrumut cu premiu ing......................................148.— Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . 141.— Renta de hârtie austriacă............................................97.25 „ de argint austriacă.............................................97.25 „ de aur austriacă......................................117 75 Losu ile austriaco din 1860 . •...................... 160 50 Acţiunile băncii austro-ungare...........................1000 „ »de credit ing...............................418.50 „ „ „ „ austr.............................. 343 80 Scrisuri fonciare ale institut, de cred. și economii „Albinau................................ 101.— Argintul . . . . ......................................—.— Galbeni împărătești . . . . . . . 5.88 Napoleon-d'ori......................*............................ 9 94 Mărci 100 imp. germane . . 61.25 Londra 10 Livers sterlingi ....... 124.76 Bursa de Viena. Din 13 Dec. n. 1893. Renta de aur ung. 6°/0 „ „ hârtie „ 5% • ...........................—! - împrumutul căilor ferate ..........................................124.75 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (l­ a emisiune).................................................122. (Amortisarea datoriei căile ferate de­ Ost ing. 2-a emisiune)................................................100.80 Bonuri rurale ing........................................... 94.46 „ „ croate­ slavone. ....... ..— împrumut cu premiu ing................................147.75 Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . 141.25 Renta de hârtie austriacă...........................97.60 „ „ argint austriacă.................................97.30 „ „ aur austriacă..................................118 30 Losuri pentru austr. din 1860 ........................... 161.— Acţiunile băncii austro-ungare.....................1004.— „ „de credit ing. . . . . . . 417.75 » 11 n n austr ..... 343.76 Argintul....................................................... ........ Galbeni împărătești . B.88 Napoleon­ d’ori.............................................. 9.93 Mărci 100 imp. germane......................................61. 30 Londra 10 Livres sterlingi ....... 131.75 Bursa de Bucuresti. Redactor responsabil: Cornel Scurţi­, Sfimnite Grâu Bănăţenest vechiu Grâu de la Tisa „ Grâu „ Pesta „ Grâu de Alba-Reg. „ „ „ Baclea „ Grâu ung. de Nord x ■ I Preţul per­s­o­­ 100 philogr. •-K ă — x I­­I -3 8.j ‘ pănă 74 74 74 74 74 74 75 75 75 75 75 75 Preţul per 101­ chilo dela pănă Seminţe, TQOhi ori nouo Solul Cu&litatea per Hect. Preţul per 1­00 chilogr. pana dela Săcară Orz Ovăs Cucuruz (porumb) Meiu Hrişcă de nutreţ de vinars de bere bănăţ. de alt soiu 70—72 60-62 62—64 64—66 39—41 75 73 5.65 6. 5 6.85 79 1 6'60 5.10 4.50 5.80 6.75 7.­0 9 25 7.11. 5.70 1.90 11 8. Grâu n Cucuruz n Ovăs de toam. de prim., Octomvrie Maiu-lun de toamnă de primăv. Mg 7.70 7.47 6'64 6.80 7.72 7.48 l­ — 3 5.00 6.82 Producte diverse Cursul Soiul doia pănă Sem. de trif. Oleu de rap. Uns. de porc n Slănină n Său Prune Lictar rt Miere 1) Ceară Spirt Lucernă ungurească roşie rafinat dela Pesta dela ţeară avântată afumată slavon, nou bănăţenesc brută galbină străcurată de Rosenau brut Drojdiuţe de spirt 8.— 65. 37 50 52.50 ^9 — 38.— 14.50 15.7 ■ 18.75 65.— 72 38.50 53.­50.— 39.— 16.75 16.25 19 25 Din 1 Decemv. v — 4 oare p. m. Renta rom. per 1875 5% . . Renta română amort. 5% . „ (Schuldverschreib.l . Oblig. de stat. C. F . 6°/„ Renta rom. (Rur. conv.) 6°/0 împrumutul municipal 5°/0 . . Scrisuri furie, rurale 5% Scrisuri func. rurale 7% . . . Idem urbane 7%........................... . 6%....................... n 6°/« Banca-Naţ. (500 lei vărs. într.) Soc. Dacia-Rom. (250 lei vărs) Soc. de Asig. Nat. (200 lei vărs.) Soc. rom. de reasig......................... Soc. r. de cou (250 lei vărs.) Oblig. Cassei Pensiunilor . . . Agro................................................. Schimb Londra 3 luni................................. » cek . ................................. Berlin 3 luni................................. » cec............................... Paris 3 luni................................. „ cec ... . . . • Viena.....................................• • n ...................... . • • • Agio.............................. . . Cassa UitisB 158. -06’/, - .- 102.'— — 98.— — 104.50 — 102-- — 93.— —. -84.— —.— 1645 — -298 — 310 — 101 —

Next