Tribuna, ianuarie 1894 (Anul 11, nr. 5-14)

1894-01-14 / nr. 7

Nr. 7 „Programul comun al naţionalităţilor a determinat clar punctul de vedere şi dorin­ţele noastre. Şi aici ne aruncă lucruri nea­devărate, zicând că integritatea Ungariei este în contrazicere cu al doilea punct al pro­gramului, prin care cerem ca legea naţiona­lităţilor se fie îndeplinită. După modul lor de a gândi aşa şi este, căci ei consideră că in­tegritatea Ungariei numai astfel are se ră­mână neatinsă, dacă se recunoaşte şi se va realiza idea, că în Ungaria trăeşte numai o singură naţiune, o singură limbă — cea maghiară. „Ştim noi bine ceea­ ce ne este permis, căci altceva nici nu cerem decât ceea­ ce avem drept şi ceea­ ce trebue să dobândim. Pe noi ne doare inima de viitorul acestei ţeri; im­­putându-ne şi spunând alte lucruri, ca răs­­vrătire şi altele, le respingem cu indignare, căci ştim că vi­ le dictează numai supărarea voastră neputincioasă. „Cestiunea naţionalităţilor este cea mai importantă din toate cestiunile politice ale Ungariei, căci de la resolvarea acestei cestiuni depinde mergerea ţerii înainte, de aceea să bage bine de seamă aceia cărora le este în­credinţată soartea frumoasei noastre patrii, să o scoată din mocirla în care o tîrîseră. Do­rinţele şi cerinţele noastre sânt limpede ex­puse, noi nu voim decât egala îndreptăţire a tuturor cetăţenilor“. CRONICA Archiduci în Chişineu. Archiducii Iosif şi Iosif August vor sosi săptă­mâna aceasta cu o suită numeroasă în Chiş­ineu, unde vor petrece timp mai Îndelungat, in timpul presenţei Alteţelor Lor imperiale acolo se vor arangia pe întinsele domenii mari vânătoare cu gonaci, la care e probabil că va participa, afară de o mulţime de dig­­nitari civili şi militari, şi principele Leopold de Bavaria.* Cardinalul Claudiu Vaszary a fost primit alaltăieri după ameazi în audiență pri­vată de SU de oară de câtre Maiestatea Sa Tot în acea zi primatele a primit și visita Archiducelui Iosif.* „Hrvatska“ suprimată. La inter­venţia procuraturii magistratul din Agram a suprimat ziarul „Hrvatska“ până când va res­titui amenda de 700 fi. ce­ri­ s’a detras din cautie cu prilegiul procesului de presă ce a avut nu demult. Era chiar minune ca exem­plul procuraturii clujene să nu-’și afle imita­tori. Exempla trahant, zice proverbul latin. * Afacerea Perczel-Eszterhâzy. Con­tele Nicolau Moriz Eszterházy simţindu-se vătămat prin afirmaţiile relative la persoana sa din discursul lui Desider Perez­el, ţinut Sâmbăta trecută în camera maghiară, a cerut acestuia satisfacţie. Martorii contelui au fost comitele­ suprem al Vesprimului contele Moriz Eszterházy şi contele Tassilo Festetics. Perczel ’şi-a numit şi el martorii. Afacerea s’a aplanat pe cale pacinică, după­ ce martorii au declarat că nu există sustrat pentru satis­facţie cavalerească.* Un voluntar desertor. Autorităţile militare curentează pe un voluntar de la re­gimentul de infanterie nr. 52, staţionat în Bu­dapesta. Regimentul a fost mai nainte sta­ţionat în Cinci­ Biserici. Acolo voluntarul, fiiul unui advocat maghiar, făcu­ cunoştinţa unei fete. Când regimentul fu permutat mai târziu la Budapesta, el duse şi pe fată cu sine. Acum câteva săptămâni având mare lipsă de bani, își luă refugiul la un cămătar, de­sigur Ovreu, de la care pentru un cambiu de 6000 fl. primi suma de 1700 fl. De Mer­­curia trecută, voluntarul a dispărut, lăsân­­du-­și amanta în Budapesta. El e curentat ca desertor.* Cununie. Dl Nicolau S­a­v­u şi domni­şoara Elena N. Blajiu îşi vor sărba cunu­nia Duminecă în 16/28 Ianuarie la oarele 3 după ameazi, în biserica gr.-or. din suburbial * Presa liberală în Serbia e supusă la cele mai neauzite şicane şi persecuţiuni din partea autorităţilor. „Novostia mai ales de regulă e confiscată și editorul ei condamnat la amende grele. De curând redactorul aces­tei foi, profesorul Radoslavlievicî a fost acusat de lesa maiestate şi în același timp s’a dat și ordin de arestare contra lui. Rados­lavlievicî s’a refugiat însă la Paneiova. Foaia lui nu mai apare.* Nenorocire pe drumul de fer. Din Rusia vine vestea despre o mare catastrofă, întâmplată nu departe de staţiunea S a m o k a. Un tren de persoane derailând, a căzut de pe dig. Zece persoane au fost omorîte. Lo­comotiva și opt vagoane au fost sfărîmate. * Iosefîn.* O familie întreagă asfixiată, în Teresiopol s’a petrecut de curând urmă­torul cas trist: Un econom bogat de acolo mergând seara acasă Şi fiindu-’i frig, a înde­­suit bine cuptorul de cărbuni şi apoi s’a cul­cat. Dimineaţa servitoarea, care dormia în bucătărie, simţi un miros tare de cărbuni, ce eşia din odaia stăpânilor sei. Presimţind ceva rău, servitoarea întră în odaie, unde se găsi faţă în faţă cu o privelişte înfiorătoare. Intr’un pat zăcea stăpân-seu mort, car’ în celalalt stăpân-sa, de jumătate moartă. Ime­diat fata alarmă vecinii şi alergă după medic, dar’ când a venit acesta nenorociții erau deja morţi. Ei au murit înăduşiţi de gasul carbonic. # Comunicația pe şoseaua Ploești-Pre­­deal este întreruptă din cauza debordării rîului Prahova O cantitate prea mare de apă fiind acumulată la moara din Comarnic a rupt zăgazul și a inundat șoseaua. *■ Conflict între studenţii serbi şi croaţi. La universitatea din Agram s’a întâmplat zilele acestea un conflict serios în­tre studenţii sârbi şi croaţi. Iată ce scrie „Agramer Tagblatt” despre cele întâmplate : Universitarii sârbi au presentat nu demult guvernului un proiect de statute privitor la în­fiinţarea unei „reuniuni de ajutorare pentru stu­denţii sârbi“. Neaprobându-li se statutele, studenţii sârbi s’au adresat rectoratului, ru­­gându-­l să le conceadă a convoca o adunare în care să discute chestia înfiinţării reuniunii numite. Rector magnificus în conţelegere cu prorectorul li-a dat încuviinţarea cerută, în ziua următoare convocătorul, cu litere cirilice, era deja afişat pe tabla neagră a universităţii. Adunarea era convocată pentru oarele 3 d. a. Afară de Sârbi la adunare au venit şi studenţi croaţi în număr de peste o sută de inşi. Convocătorii adunării ocupându-­şi locul pe tribună, au numit ca president al adunării pe studentul în drept Cosach­i şi ca notar pe studentul în drept Prisca. Croaţii din contră au numit pe alt student ca president. Aceasta a dat prilegiu la scene gălăgioase. Sârbii afirmau că Croaţii n’au drept să se amestece la alegerea biuroului, deoare­ce ei sunt numai oaspeţi. Studenţii croaţi au pro­testat zicând, că la universitate nu se poate admite adunări după naţionalitate, ci numai adunări generale de studenţi. Aceasta aşa e şi la universitatea din Viena. Aceste expli­caţii erau însoţite de aclamaţiuni sgomotoase din partea Croaţilor, din a Sârbilor însă cu protestări şi larmă continuă. Sârbii apărau energic punctul lor de vedere şi după­ ce au văzut, că nu pot isbuti cu pretensiunile lor, au părăsit sala protestând şi urmaţi de stri­găte ironice din partea Croaţilor. Studenţii croaţi au vrut să rupă şi convocătorul, dar’ în cele din urmă s’a chemat pedelul să iee jos convocătorul. * Lealitate la comandă: împăratul Wilhelm a dat ordin ca la ziua naşterii sale în toate garnisoanele să se dee câte 100 de puşcături de treascuri. * Procesul miniştrilor în Belgrad. Tri­bunalul de stat sârbesc a terminat Sâmbăta trecută cetirea actelor privitoare la punctul IV. de acasă. Mai multe depeşi chifrate do­vedesc, că trimiterea de soldaţi la diferite lo­curi s’a făcut cu scop ca să înfrice pe alegă­tori. Colonelul Mihail Srecîcovicî din Cra­­guevaţ se plânge într’un raport adresat mi­nistrului, că se reculta prea multă armată, deşi poporaţia e liniştită. Deputatul Bibarac reclamă un act de mare însemnătate pentru alegerile din Semendria. Acesta e un raport al prefectului de acolo, care însă nu se mai gă­seşte între acte. Acusatul Bibarac face as­pre imputări tribunalului din pricina lipsei acestui act. Representantul acusei, deputatul Nic­ol­ici apelează la tribunal, cerând să nu permită acusatului a învinovăţi acusa. De altfel presidentul promite că va rechita actul perdut.* Populaţia Rusiei. Zilele acestea s’a publicat statistica oficială a numărătoarei care s’a făcut în Rusia în anul 1891. S’au numă­rat în total, în tot imperiul rusesc, 119.032.750 de suflete, împărţite în chipul următor: în cele 50 de guvernamente ale Rusiei europene 89 de milioane. în Polonia ruseasca 8.900.000. în Caucas 8 milioane. în Siberia 4.750.000. In Asia centrală 6.106.000. în Finlanda 2.380.000. După deducţiunile fă­cute în ultimii 3 ani populaţia Rusiei s’a mai sporit, probabil cu vre-o 5 milioane de suflete, astfel că azi se poate socoti populaţia totală a imperiului rusesc la 124 de milioane. Turburările în Sicilia. O depeşe din Palermo anunţă, că liniştea în Sicilia e pe deplin restabilită. Până acum s’au secueatrat dela poporaţiune peste 12.000 de puşti. * Vieaţă lungă, în Biserica­ Albă a murit zilele acestea o Ovreică în etate de 103 ani. * Darurile de Crăciun martirilor noştri. Două scăpări de vedere, ce s’au stre­­curat în articolii noştri despre daruri, ne fa­cem datorinţa a le îndrepta: 1. In descrierea obiectelor stă, că potirul din serviciul de cuminecătură e aurit numai pe din afară, ceea­ ce nu este exact, căci potirul este suflat cu aur peste tot aşa de tare, încât apare ca de aur făcut. 2. In mulţumită pu­blică a d-şoarelor a fost lăsat afară numele dlui N. Roman dintre martirii noştri, ceea­ ce completăm acum. Din public.*) ANUNŢ. Fiindcă la 4 Octomvrie 1893 nu s’au presentat din deajuns membri şi astfel nu s’a putut ţină adunarea generală a societăţii de ajutorare „Vasile Naşcu“, după­ cum prescrie §. 20 din statute, car’ de atunci au întrevenit lucruri neatîrnătoare de comitet, — aşa prin aceasta se convoacă adunarea generală pe ziua de 18 Februarie, la 11 oare a. m. în Năsăud în aula gimnasială. *) Pentru cele cuprinse în rubrica aceasta re­dacţia nu primeşte răspunderea. TRIBUNA Obiectele: 1. Raportul comitetului pro 1891/3. 2 Raportul de cassă pro 1892/3 îm­preună cu preliminarul pro 1893/4. 3. Censurarea socotelilor pro 1892/3. 4. Alegerea comitetului pe un period de 3 ani. Năsăud, în 21 Ianuarie 1894. Comitetul. Mulţumită publică. Subsemnatul student de cl. Vll­a la gim­­nasiul român din Braşov, rămânând orfan de părinţi, pe lângă aceea în posiţiune materială rea, eram în pericol de a întrerupe studiile gimnasiale din lipsa de mijloace. Aflând despre aceasta pn. domn George Comaniciu, notarul cercual din Veneţia­ inferioară, a binevoit a pune în circulaţiune între cunoscuţii d-sale din comitatul Făgăraşului, o listă de colectat în favorul meu, ca în chipul acesta să pot continua studiile gimnasiale. La această colectă au binevoit a con­tribui următorii domni: George Comaniciu, notar cercual 5 fl., Ioan Capătă, învăţător­ di­­riginte 5 fl., Aron Flucuş, învățător 1 fl., Schönberger Adolf, comerciant 30 cr., Apfel­baum Moritz, comerciant 50 cr., Octavian Popa, comerciant 50 cr., Zoltán Samu, vice-notar 1 fl., George Halmagyi, notar cercual 1 fl., Bálint András, cancel, jud. 1 fl., George Pop Gridanul, pretor 1 fl., Nicolae Crişan, can­­celist 30 cr., Zell Karl, comptabil 30 cr., Ioan Stoica, învățător 1 fl., Kühn Antal, pădurar 50 cr., Nicolae Cornea, proprietar 50 cr., Nicolae Stoica Adris, primar 50 cr., Dr. Andreiu Micu, advocat 1 fl., Alexandru Pocol, cancel, adv. 50 cr., Iuliu Dan, protopop 2 fl., Dr. Nicolae Motoc, advocat 1 fl., Emil Pop, notar cercual 1 fl., lacob Oana, înv. 1 fl. 50 cr., loan Ciutea, cancel, judec. 50 cr., Vasile Dan, subjude reg. 1 fl., George Urs, notar cercual 1 fl., George Gavrilă, notar cercual 50 cr., loan Bica, notar cercual 50 cr., loan Bunea, paroch 50 cr., lacob Popeneciu, prim-pretor 1 fl., Petru Lăluţ, comerciant 1 fl., Iosif Pop, paroch 50 cr., Nicolae Bâţu, magistru postal 1 fl. 50 cr., loan Duma, notar cercual 2 fl., lacob Morariu, notar cercual 1 fl., Iosif Hâr­­ţogea, paroch 50 cr., Alexandru Belle, prim­­pretor 1 fl., Nicolae Cosgaria, căpit. în pens. 1 fl., Basiliu Raţiu, vicar 1 fl., N. N. 30 cr., Nicolae Pop, proprietar 20 cr., Dr. Nicolae Şerban, deputat 1 fl., Samuil Comaniciu, co­lector 50 cr., N. N. 2 fl., Ioachim Călin, proprietar 60 cr. , Suma 45 fl. 50 cr. Tuturor acestor preaoni. domni şi în special dlui George Comaniciu, ca iniţiatorul acestei colecte, le mulţumesc din adâncul inimii pentru această mare binefacere şi le promit, că îmi voiu da toată silinţa, ca să mă fac demn de încrederea şi bunăvoinţa domniilor-lor. Braşov, 23 Oct. 1893. Ioan Binig, stud. cl. VII, gimn. SERVICIUL TELEGRAFIC al „TRIBUNEI“. Budapesta, 25 Ianuarie n. Cato­licii guvernamentali din Caşovia şi Dobr­­ţi n vor ţină în curând mari adunări poporale. Belgrad, 25 Ianuarie n. In şe­dinţa Scupştinei ministrul-president S i­m i­c I a desfăşurat programul gu­vernului, între altele a declarat, că gu­vernul e în afară de partide. Ape­­lea­ză deci la sprijinul tuturor parti­delor. Propune apoi în­hiderea sesiunii. Riska Popovici profită de pausa ce a urmat după aceea spre a vorbi în contra noului cabinet. Pasid protes­­teaz . Acest incident a produs o larmă colosală, astfel că miniştrii părăsesc sala. In mipocul unei disposiţii agitate se decl.ua închiderea sesiunii. Berlin, 25 Ianuarie n. Bismarck va sosi Vineri înainte de ameaza El va locui în castelul curţii, unde s’au şi pregătit deja apartamentele destinate pentru el. Rotterdam, 25 Ianuarie n. Anar­­chiştii au încercat să arunce în aer bi­serica „Satului Laurenţiu“ în timpul serviciului divin. Vigilenţa poliţiei a zădărnicit însă atentatul. Paris, 25 Ianuarie n. în şedinţa com­isi­unii armatei presidentul Mezieres a ţinut un discurs, decla­rând că în vederea pregătirilor altor naţiuni Francia nu poate să stea pe loc. JE © o ni o m i c. Comercial lemnelor în Norvegia. Comerciul lemnelor constitue unul din princi­palele isvoare de bogăţie ale Norvegiei; pă­durile din această ţeară sânt foarte întinse şi au o putere producătoare miraculoasă, este destul să visiteze cineva porturile din Dunker­que, Dieppe Honfleur pentru a vedea îndată şi la fiecare pas nave norvegiane debar­când printr’o tăietură făcută în partea din­­nainte a vasului, scânduri, stâlpi şi bârne pe care le trimit exploataţiunile forestiere nor­vegiene. în anul 1891 Norvegia a exportat 1.931.500 metri cubi de diferite lemne, adecă aproape 2 milioane de metri cubi ; această cifră fusese întrecută în 1889. Din­­tr’acest total sânt 579.000 metri cubi de lemn dat la rindea, 502.000 lemn tăiat, 88 000 lemn ecarisat, 88.000 lemn de foc şi 583.000 lemn rotund. Englitera a importat 1,111.000; Francia 240.000; Holanda 130.000; partea Belgiei este de 114.000, şi a Australiei, care este aşa de dreaptă, este de o sută 16.000. în luna lui ianuarie numai (din motive de vamă) porturile franceze au primit 50.000 metri cubi de lemn din Norvegia. Trebue să spunem asemenea că produsele forestiere ale Suediei sânt şi ele foarte importante. Din nenorocire se exportă fără nici o preve­dere aceste bogăţii miraculoase: pe cele 78.000 hectare de pădure din Norvegia, 87 la sută aparţin particularilor sau comunităţilor; luminişurile se răresc, se taie fără socoteală, nu se întreţin pădurile, se devastează şi ar­borii de dimensiuni mari au devenit rari. Dacă s’ar pune la un loc tot lemnul exportat din Norvegia în anul 1891, aceasta ar face un cub de 125 metri de înălţime, prin urmare ceva mai mult decât platforma a doua a turnului Eiffel, pusă pe o basă mult mai largă decât cea a celor 4 picioare ale turnului. Preţul mărfurilor Tîrgul de rânitori în Steinbruch. In 23 Ian. n. a’au notat: ungureşti bătrâni grei 47— cr. pănă 48— cr., de mijloc 47.— cr. pănă 48.— cr., ungureşti grei tineri 50.— cr. pănă 46.­, cr. de mijloc 45.— cr. pănă 50— cr., uşori 48.— cr pănă 49.— cr. marfă ţerănească grea 47.— cr. pănă 48— cr., de mijloc 44.— cr. pănă 44.*­, cr., uşoară 43.— cr. pănă 44.-- cr., româneşti, de Bakony, grei —.— cr. pănă —.— cr . transito grei —.— cr. pănă —.— cr., transito de mijloc — .— cr. pănă —.— cr. transito ușori —.— cr. pănă —.— cr., transito sâr­bești grei 47.— cr. pănă 48— cr., transito de mijloc 47.— cr. pănă 48 cr., transito ușori 45.— cr. pănă 46.— cr. LOTERIE. Tragerea din 24 Ianuarie n. Sibiiu: 26 62 10 80 46 Gălindarul dilei.­­ 14/26 Ianuarie 1894. Iub­tul: SS. PP, ucişi în Sinai. Gregorian: Policarp. Soarele: răsare 8.02 aprie 4.17 Buletin meteorologie. Sibiiu, 25 Ianuarie n 10 oare dimineaţa. Din ţeară 21 Ian. n. 7 oare dimineaţa. Sosiţi în Sibiiu. La 24 Decemvrie n. Hotel „NeufihrerDr A. Nicoară din Deva; Reiner şi Leitner, pelerini din Viena; Dr. G. Baussnern, deputat din Buda­pesta. Presiunea atm­osf. în mm. (Mediul lunar 7.26.5) Temperatura după Celsius Maximul şi minimul de temperatură Direcţia vântului Observată Diferenţa din preziuă 30.9 +4­5 +14 +4.0—5 0 1 V Stațiunile Presiun. atmosf. în mun. Tempera­tura Celsius Vântul direcțiai tăria Budapesta,_ __ _ satmar 766+ .+ sol Cluj . 768 78— — Orșova— — 8. 1N î Arad 765+ 6.10 4 Paneiova 765 12 SO3 Teatru orășenesc. Astăzi, Joi, 25 Ianuarie n. 1894. „Die Ehre“. Piesă în 4 acte de H. Sudermann, Buna de mărfuri din Budapesta dela 23 Ian. n. 1884. 1 Preţul per8i . Preţul per­­ Săminţe­i O !« 100 chilogr. 2 O I­I II 100 chilo II dela pănă dela pănă Grâu Bănăţenest vechia 74 —.— .— 75 —.——.— Grâu dela Tisan 74—.——.— 75—.—.— Grâu „ Pestan 74— — 75— —.— Grâu de Alba-Reg. „ 74—.——.— 75 .— .— »1 „ Baclca 74 —.— —.— 75—­­Grâu ung. de Nord 74— 75— Sămințe, Cualitatea Prețul per vechi ori noua Soiul per Heofc. 100 pl­ilogr. îH» Săcară 70-72 6.ti' 1 5.80 Or? de nutreţ 60-62 6.10 6.51 1 n devinars6‘2--64 6.65 7.60 de bere 64--66 7-9 19 25 Orâs 39--41 —.---­Cucuruz (porumb) bănăț. 756 70 7. 0 de alt soiu 73 24 4 50 Meiu ---.---­Hrișcă 1.20 60 Grâu de toam­&7.642 7.66 d n de prima.O n 7.41 7.45 31 42 Cucuruz n Octomvrie Maiu-Iun Baui 1­0 ch 4.82 © 3 S3 % 4.86 03CU Oras de toamnă ---.u ° Ct ----.--­n de primăv 2.6 80S 6.8 . Cursul Frouuote diverse Soiul dela pănă Sem. da trif. Lucerna ungurească 58.—65.— • roșie 65.-72 — Uleu de rap. rafinat 36 — Uns. de porc (lela Pesta 68.—53.50 V) dela țeară—.— o Slănină svântată ---.---1 » afumată 50 —51.— § Sân 88.-39.— s. Prune ---.------2. Lictar slavon,nou 14.-14.50 .»Un bănățenesc --­Miere brută --­-­n galbină străcurată --­Ceară de Rosenau 152 15.5 Spirt brut 15. 016.25 n Drojdiuţe de spirt 18.1019.50 Cursul pieţei din Sibiiu. Din 22 Ianuarie n. 1894. Hârtie-monetă română . . Com­p. 9. 0 vând. 9.78 Lire turceşti...................... „ 11.05 „ 11.16 Imperiali ........................... „ 10.05 „ 10.10 Ruble rusești...................... „ 1.30 „ 1.32 Bursa de Budapesta. Din 23 Ian. n. 1894. Renta de aur ung. 6°/p _.__ p n n n 4°/0...........................................117.60 „ „ hârtie „ 5»/„.......................................—— împrumutul căilor ferate ing. ......................122.50 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (l-a emisiune)......................................................127.____ Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (2-a emisiune).....................................................100.25 Bonuri rurale ing.................................................... 95. „ „ croate-slavoue............................ 98.— Obligațiunile desp. regatiilor. ...... 100.27 Împrumut cu premiu ung...........................................148.50 Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . 141.50 Renta de hârtie austriacă........................... . 97.75 „ de argint austriacă....................................... 97 25 „ de aur austriacă.......................................119 76 Losurile austriace din 1860 . .......................160‘— Acțiunile băncii austro-ungare............................000 „ „ de credit ung...................................418.60 „ „ „ „ austr....... 843 80 Scrisuri fonciare are institut, de cred, și economii „Albina“......................................................................101— Argintul...................................................................— Galbeni împărătești........................... 5.90 Napoleon­ d’ori....................................................... 992 Mărci 100 imp. germane ........ 61.25 Londra 10 Livers sterling­ .... . . 125.— Bursa de Vienă. Din 23 Ian. n. 1891 Renta de aur ing. 6% ............................ . __ l> n n r> 44/«...........................................117.3) „ „ hârtie „6®/,...................................... împrumutul căilor ferate ing....................................126.90 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (l­a emisiune) . . 122.50 (Amortisarea datoriei căile ferate de.­ost­rig. 2-a emisiune)...........................................................100.45 Bonuri rurale ing. . ............................................95,_____ „ „ croate-slavone.................................... .....__ împrumut cu premiu ing...........................................142.­­Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . 141.75 Renta de hârtie austriacă......................................97.80 „ „ argint austriacă. ....... 97.35 „ „ aur anti­iacă...................................... 119.10 Los­uri pentru austr. din 1860 ........................... 161.— Acțiunile băncii austro-ungare........................... 1004._ „ „de credit ing. . . . . . , 417 75 p » n n austr. .... 343.75 Argintul .................................................................................. Galbeni împărătești................................................. 5.84 Napoleon­ d’ori...................................................... 9.65 Mărci 100 imp. germane ........ 60.30 Londra 10 Livres sterling! ....... 152.50 P*sr. 27 Bursa de Bucuresci. Redactor responsabil: Alexandru Dordea. Proprietar și editor: Ioan Popa Necșa, Din 7 Ianuarie, v. — 4 oare p. m. Cassa Citi» Renta rom. per 1875 5% • . 158. .... Renta română amort. 5% • • 06*/, w. 1_ „ (Schuldversehreib.j .— Oblig, de stat. C F R 6°/, 102.— - __ Renta rom. (Rur couv.) 6°/0 ______ _ împrumutul municipal 5°/0 . .­­-. — _____ Scrisuri func. rurale 5% 98—_ __ Scrisuri func. rurale 7°/0 . . . 104.50____ Idem urbane 7% ...................... 102_t__ „ 6%........................... 93— —. .... „ 5°;0 . ... 84— —t — Banca-Naț. (500 de vers. într.) 1645 — . -Soc. Dacia-Rom. (250 lei vers) 298 —.— Soc. de Asig. Mat. (200 lei vărs.) 810 —.—­­ Soc. rom. de reasig......................... 101 —. ■ Soc. r. de con (250 lei vers.)_#---_•«_ Oblig. Cassei Pensiunilor . . . --.__ ____ Agro................................................. ---­--­____ Schimb ------­__.__ Londra 3 luni _____ ____ @­eek ....... ._%--­____ Berlin 3 luni................................. ---­--­—#— « cec...................................... __#___#_ Paris 3 luni...................................... --.--­—.— „ C0C . . . . . . — .---_.__ Viena...................................... —— n • • ....................................... Agio.................................................

Next