Tribuna, mai 1894 (Anul 11, nr. 89-112)

1894-05-01 / nr. 89

Pag. 354 Adrese de aderență. Craiova, 7 Maiu n. Dr. Ioan Raţiu Sibiiu. Protestez cu indignare cu întreaga su­flare românească contra încriminării ce Ma­ghiarii aduc vouă, apostoli şi martiri ai ro­­mânismului, înainte cu D-zeu pentru drepturile sfinte. Onoare şi veneraţiune rouă. Ioan Metescu.* Slănic-Prahova, 7 Maiu n. Dr. Ioan Raţiu.­­ Sibiiu. Cetăţenii urbei Slănic-Prahova, întru­niţi în mare meeting de protestare, vă tri­mite călduroasele lor mulţumiri pentru apă­rarea drepturilor naţionale şi pentru luptele ce le purtaţi pentru sfânta causă. Continuaţi cu curagiu pe calea apucată! Sentinela română va fi la postul seu. * Vineţi, M. Teoharescu, preşedinte, secretar. * Galaţi, 7 Maiu­s. Dr. Ioan Raţia­ Sibiiu. Societatea Junimea comercială din Ga­laţi va trimite toată dragostea ei asigurându-vă, că comerciul de la Dunărea-de-jos, ca putere materială, este logodit cu forţele morale şi intelectuale ale întregului neam românesc în causa dreaptă a fraţilor noştri asupriţi. Muntean, president. * Piteşti, 7 Maiu n. Drului Ioan Raţia. Sibiiu. Strada Măcelarilor 5. Aprigule luptător! Cetăţenii pitişteni, în adunarea dela 19 Aprilie v., luând cunoştinţă de cele­ ce se vor petrece cu fraţii noştri transcarpatineni în ziua de 94 Aprilie viitor, m’au autorizat a ve îndemna la continuarea apărării drepturilor fraţilor noştri şi a vă manifesta atât d-voas­­tre, cât şi conluptătorilor voştri însufleţirea noastră de a participa la tot ce veţi între­prinde şi a vă da mână de ajutor în cas de primejdie. Mihail Angoris Bădescu, preşedintele meetingului din Piteşti. * Turnu-Măgurele, 7 Maiu n. Dr. Ioan Raţia în Sibiiu. Urările şi simpatiile noastre luptători­lor naţionalişti. Causa voastră e şi causa noastră. Europa vă aprobă. Înainte cu Dum­nezeu ^ Ut. (’'h. Slăneanu, preşed. meetingului. * Ialomiţa, 2 Maiu n. Drului loan Raţiu. Sibiiu. Cetăţenii judeţului Ialomiţa, întruniţi în meeting de protestare în vederea proce­sului Memorandului, vă exprimă vouă şi co­legilor voştri din comitetul naţional, senti­mentele lor de admiraţiune pentru eroismul cu care luptaţi pentru causa naţională şi vă asigură de solidaritatea lor. Sus inimile şi Înainte cu Dumnezeu, căci dreptatea şi iubirea fraţilor voştri sânt cu voi. (Peste 100 iscălituri.) * Craiova, 7 Maiu n. Dini Dr. Ioan Raţiu, în sfânta causă ce apăraţi aveţi cu voi simpatiile noastre ale fetelor române. Mergeţi tot înainte! Domnişoara Mărioara Andreian Finteşul-mare, 10 Maiu n. La Lupta în care aţi întrat rugăm pe Dumnezeul dreptăţii să vă dee tărie sufle­tească, curagiu întru toate, consimţind cu d-voastră vă dorim să eşim învingători! întreg poporul român din Finteţul-mare. * Iuliu Coroianu, advocat Cluj. Ne considerăm a fi cu voi bravi, luptă­tori, Dumnezeu ajute, în numele poporului din Borgo-Suseni: Ioan Orbán. Favel Besa. • Vinga, 10 Maiu­s. Din Încredinţarea noastră luptaţi în causa sfântă a noastră — Dumnezeu cu co­mitetul naţional, care să isbândească car’ duş­manii să se pedepsească. Românii din Vinga şi giur. Dr. Damian Artimie Nadoral. Paia SavalaV. Petru Gaspariu. Societatea studenţilor români din Zürich a trimis două depeşi la adresa dlui Coroianu în Cluj, dar­ oficianţii maghiari le-au găsit de periculoase existenţei statului maghiar con­form art. de lege din convenţiunea telegrafică, telegramele destul de moderate, şi le-au res­pins pe amândouă din Timişoara. Iată depeşire: Iuliu Coroianu pentru Cristea Cluj. Părinte! Păşiţi cu hotărîre, suferinţa este bucu­rie când causa este aşa de măreaţă. Andronescu, Anghelescu, Bacal, Bazeilli Braescu, Tiberiu Eremie, Goldenberg Ionescu, Maxim Nicoreanu, Pârvulescu, Popovici, Puş­­cariu, Radovici, Rapaport Radulescu, Tănă­­soiu Teişeanu, Thois, Voicu. * Iuliu Coroianu, advocat Cluj. Din cumpăna judecăţii maghiare nu aşteptaţi dreptate. Faceţi-’i însă să ştie, că nu există pedeapsă care să poată opri pe Român a­’şi apăra limba şi drepturile. Din întunerecul temniţelor maghiare va apare făclia libertăţii. Societatea studenţilor români­­ din Zürich, Coroianu, advocat Cluj. Comitetul partidului naţional român e vocea poporului. Vocea poporului e vocea lui Dumnezeu. Fiţi neînfrânţi în luptă, Dum­nezeu e cu noi şi sfânta noastră causă. Pavel Beţa, Iacob Rus, preoţi. * Luncoiul-de-jos, 7 Maiu­s. Memorandul şi întreg conţinutul acestuia îl declarăm de al nostru. Toate suferinţele membrilor partidului naţional le îndurăm cu toţii dimpreună. Sus inimile­ trăească drep­tatea! Voi sânteţi martirii neamului nostru, pe voi vă adorăm. Românii din Luncoiu-de-jos şi Scrofa. Mihaiu şi Avram Benea, cantori, Pavel Aron, Nicolae Aron, Lazar Pavel, Nicolae, Aron, Petru Adam, Avram Todorie, Ioan Aron, Aron Nicolae, Aron, Simeon, Veselie Avram, Veselie Maxiu, Petru Solomon, Aron Nicolae, Rusalin loan, Simion Lazar, loan Benea, Aron loan, Ilie Mitoc, Stefan Avram, loan Onuţiu, Maxin Pascău, loan Bulia, Trif Crişan, loan Vasiu, loan Tanase, Avram Groza, cantor, eco­nomi, loan Safta, Învăţător, Anastasia Safta, loan Fugără, preot român gr.-or., Lucreţia Fugără, Ioan Roman, Precup Roşu. * Bichigiu, 7 Maiu 1894. Memorandul este expresiunea inimii noa­stre, voi membrii comitetului partidului naţio­nal sânteţi representanţii noştri. Caragiu vouă! noi vă urmăm, contaţi pe noi! Dumnezeu să ajute dreptăţii. Damian Pop, preot, Maria Pop, Atanasiu, I. George, Pantilimon, Titiana şi Fironia Todo­­ran, Ştefan, Dionisie, Vasile şi Parachiva Filip, Dănilă, loan, Artimon, Andreiu Clement, Ga­­vrila şi Marcu Pop, Alexă, loan, Vasile, Irina şi Iacob Simion, loan, Teodor şi Panfil De­­mian, Alexă Cihărean, Terente Scridon, Mar­ţian, Condrate şi Login Morariu, Vasile, loan şi Simion Goriţia, Tom­a, Gafta şi loan Rusul, Nechita, Lupul şi Condrate Siroiea, Dionisie Miron, Luca Miron, Toma Dobricean, Teodor Moldovan, Ariton Mititean, Vasile Alexă, Ti­­moteiu Câmpan, Ştefan Burcucel, Gavrila Urs, Stefan Zegrean, Nastasia Zegrean, Floare Braic, Leon Ungur, Ioachim Catană, Fironia Calin. * Cergăul­uiare, 7 Maiu 1894. Luptaţi cu bărbăţie pentru causa sfântă ce representaţi. Dreptatea va învinge, poporul e cu voi. Petru Isailă, Anghela Bocăint­an, Dumitru Mărculeţ, Demetriu Ban, loan Popa, Aurel Popa, Elia Muntean, loan Păcurariu, Nicolae Ilieş, Nicolau Mărginean, loan Bercariu, Au­gustin Mărginean, Todea Voină, loan Voină, Vasiliu Voină, Nicolau Pădurean, Mihail Ne­­delca, George Nartea, loan Muntean, Va­­silie Aron, şi omenesc, care se cuvine în patria noastră poporului român, descendentul­ coloniilor Di­­vului Traian — drept, care tirănia pe faţă şi pe sub ascuns s’a silit veacuri întregi a ni-’l răpi şi încă şi astăzi continuă a ni-’l denega. Voi aţi fost şi sânteţi aceia, care v’aţi înălţat vocea întru apărarea acestui drept, şi aţi depus gravaminele poporului nostru la trep­tele Tronului Preaînalt. împlinirea acestei sfinte datorinţe vi­ s’a restălmăcit ca o crimă, şi pentru un act demn de recunoştinţa unui popor întreg, voi sânteţi chemaţi a suferi martiriu. V’aţi presentat fără şovăire şi înaintea tribunalului, şi v’aţi declarat gata, a lupta, a suferi şi a vă jertfi până în sfîrşit pentru iu­bita noastră naţiune. Vă încredinţăm, că toată suflarea româ­nească este cu voi, şi pe când voi luptaţi şi suferiţi pentru poporul nostru, noi împlinim cu sfinţenie datorinţele noastre de surori, soţii şi mame, şi păzim casele voastre în pietatea şi curăţenia moravurilor, ce le-am moştenit de la străbuni, şi prin care voim să strălucească pentru totdeauna casa română. Luptaţi dar­ cu bărbăţie lupta cea sfântă pentru libertatea, egalitatea şi frăţietatea tu­turor popoarelor patriei noastre, şi inimile noastre şi ajutorul lui Dumnezeu sânt cu voi! Sibiiu, 9 Maiu n. 1894. Femeile române din Sibiiu: Calliope Boiu, Ana Frâncu, Maria P. Harşan, Anastasia Toma, Hersilia Vătăşan, Alexandrina Matheiu, Maria Cunţan, Luisa Lazar, Maria Recu, Sofia Simonescu, Maria Crişan, Marina V. Roman, Luisa Raţiu, Elena Popescu, Eu­genia Vecerdea, Maria Simtion, Maria Câm­pean, Valeria Popescu, Letiţia Popovici, Ana Moga, Maria Dima, Alexandra Russu, Maria Maier, Roza Henzel, Elena Nadasdy, Iustina Covrig, Maria Bobeş, Elisa Colbasi, Constanţa Balinth, Valeria Beu, E. Adamovici, Ecatarina Popovici, Aniţia Toganu. # Venerabil comitet central naţional român! Memorandul este opera şi ceţine grava­minele poporului român, aşternerea lui leală la înaltul Tron s’a făcut în urma înscrierii delegaţilor autorizaţi ai poporului român; răs­pândirea lui pentru a lămuri opiniunea publică a fost un act de prudenţă politică, isvorît din cel mai curat patriotism; deci şi înaintea judecăţii causa noastră a tuturor o representanţi şi pentru noi toţi suferiţi. Dar’ sus inimile ! Vox populi, vox dei. Dreptatea va învinge. Gura rîului, 23 Aprilie 1894. Ioachim Muntean, loan Manta, D. Aron, Ieronim Modran, Ilie Măcelar, Petru Hanzu, Vasilie Brad, Nicolae Curtean, loan Vinţeler, loan Arseniu, Petru Ciontea, Pentru Vintilă, loan Demian, loan Stoiţă, loan Lapădat, Ge­orge Lăpădat, George Mihanciu, loan Lupe, Andreiu Câmpean, Arsenie Pampu, Dumitru George, Iacob Damian, loan Gâţă, Vasilie Cioran, Petru Mihanciu, George Popa, Pavel Lăpădat, loan Manta, Petru Berbescu, Petru Loboiu, Hie I. Brad, loan Damian, Vasilie I. Conţ, Vasilie I. Zad, loan Berbescu, loan Simu, Nicolae Demian, Avram Bobiţ, loan Conţ, Petru Tristiu, Iacob Băroiu, Petru Conţ, Petru Demian, Savu Droc, loan Cândea, loan Gligorea, Nicolae Stanciu, Ilie Loloiu, loan Conţ, loan Brad, loan Lupu, Dumitru Măn­­toiu, Vasilie Mihanciu, Petru Conţ, Ge­orge Boardă, Petru Moga, Vasilie Jurca, Simion Lupe, Petru Băroiu, Radu Lă­­pâdat, Avram Cătoiu, Ana I. Cândea, Dumitru Hanzu, Ilie Brad, Vasilie Căpăţână, Petru Dămian, loan Ihora, Petru Popa loan Cătoiu, loan Loloiu, Pavel Bârză, Vasilie Mihanciu, Nicolae Hânzu, loan Conţ, Ilie Brad, Petru Conţ, Iacob Brad, Arsene Babtă, loan Conţ, Constanţa Conţ, Petru Tom­a, Ilie Brad, Con­stantin Gligorea, loan Macrea, Ştefan Albus, Oprea Pană, Iacob Conţ, Ilie George, Petru Demian, loan Barb, Dumitru Lăpădat, loan Răchiţă, Dumitru Jurca, Nicolae Stoiţă, Va­sile Lupe, loan Conţ, Iacob Cătoiu, loan D. Hanzu, Radu Gligorea, Constantin Conţ, loan Conţ, Petru Rebega, Petru Conţ, Dumitru Voicu, loan Conţ, loan Gligorea, Petru Hanzu, Simion Lupe, Petru Stoiţă, loan Vlad, Ilie I. Muntean, George Demian,, Iosif Boardă, Zaharie Băroiu, Ioan Ihora, Ștefan Beker, Salomie Voie, Maria Simu, Maria Georgea, Maria Muntean.* Nadabe, 10 Maiu­s: Procesul vostru este al tuturor Româ­nilor, nu noi, ci ei vor fi judecaţi, asupra voastră judecă câţiva oame­ni, asupra lor va judeca Europa întreagă. ^Caragiu! Românii din Nădab vă urmează. ! George Crainic, Dem. Muscan, Laurenţiu Toader, loan Popovici, Axentiu Avramuţi, Tra­ian, Crainic, loan Ungurean, loan Crişan, Petru Brendaşi, Petru­ Ionaşi, loan Oniţa, Petru Crişian, George­­ Dema, loan Mladin, Petru Popa, Petru Dejma, Ştefan Măteuţiu, Flore Bolovan, P­etru­ț Dragan, Teodor Laza, * Dlui Dr. Ioan Raţiu, advocat public, preşedinte al partidului electoral român etc. Cluj. (Hotel Hungária.) Onorat comitet naţional! Iubiţii noştri fraţi şi fii! Timpuri mari cer şi jertfe mari. Un astfel de timp este cel de faţă, când conştienţa naţională e deşteaptă, şi sentimentul celei mai înfocate iubiri cătră neamul seu pal­pită în inima fiecărui Român. Mult foarte mult, aţi contribuit voi, iu­biţii noştri la redeşteptarea acestui sentiment sacru, căci aţi reclamat dreptul dumnezeesc TRIBUNA Mitru Oniţa, Petru Mladin, George Sălăgian, Mihaiu Oniţa, Pascu Dragan, Petru Lopoşi, Ispas Mândruţău, Mitru Gaşpar, Vasile Iancu, George Dragan, Petru Luta, Teodor Brândaşi, Ioan Popovici, Onuţiu Constantinovici, Mitru Buntean, Teodor Unc, Teodor Dragan, Nicolae Brendaşi, Teodor Laza, Teodor Dema, Mitru Unc, Ispas Brendaşi,, Dimitrie Nica, Mitru Onica, Flore Dragan, Pasc Dragan, Petru Chirila, Pasc Gurjuţiu, Onuţiu Siclovan, Aron Palcu, Ioan Ciorba, Petru Harşani, Mladin Mitru, Mitru Todinca, Ioan Chirila, Ioan Popa, Mitru Crişan, Petru Dragan, Mitru Dragan, loan Dragan, Ilie Ispas, Petru Cladovan, Ge­orge Ogrinici, Petru Dragan, Nicolae Riger, Pascu Brăndaşi, Gavrilă Albiei, Petru Imre, Petru Demaceu, Onuţiu Dihel, Petru Sălă­gian, Flore Brăndaşi, Vasile Brendaşi, Petru Bolovan, Teodor Bolovan, Pavel Măteuţiu, Petru Sechel. Tot cântecul vechiu. Cluj, 11 Maiu­s. Sunt incorigibili guvernamentalii maghiari, pentru­ câ uită totul şi astfel nu învaţă nimic Nu s’au împlinit încă doi ani — când cu apelul adresat de domnul Dr. Raţiu şi Septimiu Alb­ini în chestia mergerii la Viena , de când „Nem­zet“ tăgăduia că Românii ar avă alte gravamine, de­cât cele inventate de domnii Raţiu, Brote, Lucaciu şi alţi câţiva „agitatori“. Anul trecut, când cu imposanta conferenţă naţională, foile ma­ghiare au recunoscut toate, că există chestiune română. Au recunoscut, că poporul întreg, — durere — merge după „ultraiei1", înţelegând sub această numire pe membrii comitetului na­ţional. Au strigat atunci şi s’au rugat: Unde sunteţi şi ce faceţi, Români moderaţi ? Acum că prin procesul Me­morandului au ajuns iarăşi în im­pas. Maghiarii, cu deosebire foile gu­vernamentale, strigă din nou după m­oderaţi. „Nemzet“ de la 9 Mait­s, sub ti­tlul „A túlzók ellensúlyozása“ scrie un articol, în care după­ ce ne atribue tendenţe subversive şi rupe ju­decată aspră asupra Românilor „î­n­­cepând cu seriosul Raţiu până la gălăgiosul Rusu, socotind la mijloc pe Lucaciu şi pe stu­denţii universitari“,­­ scrie . Avem informaţiuni positive, că Românii mai cu dare de mână (jobb mody) şi mai serioşi la fire, mai mult ca ori­ şi-cine în Ungaria au a se plânge în contra purtării rar des­­interesată, a agitatorilor faţă cu poporul... De ce tac însă, de ce-’i lasă pe agitatori să agite şi seducă poporul, rol pe care’şi­’l-au însuşit prin fraudă şi de care n­u s­â­n­t vr­e­d­n­i­c­i ? Nu simt oare (cei cu „dare de mână“) marea răspun­dere pe care o iau asupra lor, câ­n­d f­ăr­ă co­n­t­r­o­l ş­i o­p­u­n­er­e din parte-le, lasă poporul în ghiarele agitatorilor. Păcat de subvenţia ce o mănâncă „Nemzet“, căci grozav de prost îşi ser­veşte stăpânii. Din două una: ori foaia guverna­mentală în adevăr crede că acei „Ro­mâni cu dare de seamă“ mai pot avă trecere între popor, ori că ştie că „moderaţii“ au ajuns o legendă şi vrea numai să înşele, — pe cine? . . . Şi într’un cas şi într’altul nu merită nici măcar iarba tiparului. De ce nu-’i numeşte pe aceşti „dez­interesaţi“ Români, cu care socoteşte să nimicească pe cei „rar desintere­­saţi ?“ Dar’ trebue să ai creeri guverna­mentali, care nu se înalţă decât până la gândul simbriei, pentru­ ca azi să revii la cântecul vechiu, cu refrenul „m o d e r a ţi!“ Nu văd guvernamentalii, că a­z­i toată suflarea românească este în giurul comitetului naţional, cel numit „ultraist“?! Nu văd că redactorii foilor române din Blaj, Bra­şov şi Timişoara au sărit să apere pe cei grupaţi în giurul „tribunei“, „o mână de oameni gălăgioşi“ cum îi nu­­miau Maghiarii, dar, despre care mai ales cu acest prilegiu se dovedeşte, că interpretau sentimentul comun tuturor Românilor tocmai când mai ales erau înjuraţi ?! Acum, când organele de publici­tate într’o perfectă înţelegere duc cam­pania cea mai frumoasă şi cea mai grea, acum când cei mai distinşi lup­tători ai noştri, luptă strâns uniţi, când poporul întreg cu actă măre­ţie s’a manifestat penVsji actu­ala direcţie politică, acum când membrii comitetului naţional prin cu­­ragiul lor, prin lăpădarea de sine şi cuminţia ce au dovedit şi dovedesc, se înscriu în istoria poporului român ca tot atâţia eroi şi martiri, — acum vrea guvernul „moderaţi“? Paşte, murgule, iarbă! Aparţine, de­sigur, domeniului pa­tologiei a cerceta, cum o foaie de soiul lui „Nemzet“ se mai încumetă a îm­băta — pe cine ? — cu apă rece . . . Lăsaţi, domnilor guvernamentali, cântecul vechiu cu moderaţii. Deschi­­deţi-vă odată ochii şi vedeţi, că aveţi a face cu conducătorii iu­bi­ţi ai unui popor conştiu de dreptu­rile sale, dar’ nu cu „agitatorii“, care se pot înlocui prin câţiva „Români cu dare de mână“. Aceştia nu sânt decât cerşitori nemernici. Ear’ neamul nostru românesc e mândru, nu-’i învredniceşte cu mai mult decât dispreţul seu. Slugi nemernici sünt ziariştii gu­vernamentali, dacă nici până azi nu au înţeles atâta lucru. Leandru. Manifestaţiuni­­ pentru membrii comitetului partidului naţional. Despre manifestaţiile din provincie pentru membrii comitetului partidului naţional român ni­ se raportează urmă­toarele : Micăsasa, 7 Maiu n. Ploaia roara. Cu toate acestea câm­puri, văi, codri răsunau armonios de dră­gălaşele doine şi hore româneşti. „Hora unirii“ şi „Deşteaptă-te Române“ cântate ca de filomele, erau de strănepoţii marelui Traian. Dealuri cu văi, păduri cu câmpii con­certau necontenit. Ecourile erau solii vesti­tori de apropierea fraţilor noştri din giur, spre Micăsasa, veniţi întru a manifesta... Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri şi bravele noastre Româncuţe alergară cuprinşi de dor, care de care mai venjoşi, care de care mai vîr­­toşi, împodobiţi cu simbolul puterii neînvinse, cu spirit românesc. Şeica-mică, Şoroştinul, Ţapul, Tăunii şi Cheserul în frunte cu preoţii şi dascălii lor, nu considerară procesiunea ce­rului de a fi „o zi nefavorabilă“. ^ Vioiciunea la culme! Dar’ ce curiositate! La mandatul unui mameluc, se dispune ca Românii din satele de dincolo de Târnava-mare să nu fie iertat a trece nici cu piciorul prin apă, necum cu luntrea. Un semn nu mai aşteaptă Şi sar ca lupii ’n stână! La un semn dat, ca lupii In stână prind luntrea, unii cu ea, alţii desculţi şi încălcaţi prin apă, trecură Târnava, ca s’ajungă mai curând la locul destinat şi să nu întârzie a manifesta. Se svpnise că pe 4 Maiu va fi adunare mare în Micăsasa. Corniţele - suprem şi protopretorul se presentară în comună încă cu o zi mai înainte, probabil spre a se consulta. Protopretorul nu părăsise Micăsasa până după trecerea trenului cu sărbătoriţi. Dînsul dispuse 8 gendarmi, cu toate­ că la îndemână nu avea decât 5, deci facu împrumut de aici. Aduse 8 gendarmi. Se aşezară gendarmii în patru locuri, fiindcă publicul aşa era de ordinat ca în şiruri lungi de doi cu doi să manifesteze. Dela o vreme protopretorul se adresă cătră inteligenţi pro­­vocându-­i că deoare­ce adunarea de popor e demonstraţie, ca să se evite altele, se nu erupă în urări de „să trăească“ şi să nu predee nimica. După dialoguri lungi sosi edarea bile-­­telor. Prin un slugarnic se dă avisul. Cu droaia se scot bilete, alţii până la Blaj, Te­­iuş, şi alţii până la Golgota Românilor. Poftim! Se interzise opincarilor noştri români cu bi­letele în mână de a păşi pe peron, şi-­i în­chise în sala de aşteptare străjuiţi de un gen­­darm, de abia inteligenţilor români se concese. Maghiarilor şi Jidanilor, fireşte le fu iertat. Manifestanţii se deciseră a împodobi pe sărbătoriţi cu cununi. S’a şi procurat una cu inscripţiunea: „Micăsăşenii şi giur“, dar’ în­ţelegând de planul infernal al protopretorului, care fu informat probabil dela poştă, de a pune mâna pe ea, fură necesitaţi a se abţină dela pre­dare, expedată fiind cu poşta la Cluj, ceea­ ce ar fi şi urmat, dacă nu era prudenţa, în fine trenul mult dorit cu sărbătoriţii soşi. Publicul, cu toate­ că se dase ordin e rupse în urări frenetice de „să trăească“. Pasagerii români eliberaţi se repeziră în fuga mare spre cupee, ceea­ ce nefăcend ar fi întârziat, căci trenul cât se ivi, și plecă. Protopretorul cu 2 gendarmi urmăriră pe călători și-’i examinară aproape pe fiecare, ca să vadă nu voesc a-i preda vr’o cunună, în fine capitulară cu rușine. La pre- Nr. 89

Next