Tribuna, mai 1894 (Anul 11, nr. 89-112)
1894-05-01 / nr. 89
Pag. 354 Adrese de aderență. Craiova, 7 Maiu n. Dr. Ioan Raţiu Sibiiu. Protestez cu indignare cu întreaga suflare românească contra încriminării ce Maghiarii aduc vouă, apostoli şi martiri ai românismului, înainte cu D-zeu pentru drepturile sfinte. Onoare şi veneraţiune rouă. Ioan Metescu.* Slănic-Prahova, 7 Maiu n. Dr. Ioan Raţiu. Sibiiu. Cetăţenii urbei Slănic-Prahova, întruniţi în mare meeting de protestare, vă trimite călduroasele lor mulţumiri pentru apărarea drepturilor naţionale şi pentru luptele ce le purtaţi pentru sfânta causă. Continuaţi cu curagiu pe calea apucată! Sentinela română va fi la postul seu. * Vineţi, M. Teoharescu, preşedinte, secretar. * Galaţi, 7 Maius. Dr. Ioan Raţia Sibiiu. Societatea Junimea comercială din Galaţi va trimite toată dragostea ei asigurându-vă, că comerciul de la Dunărea-de-jos, ca putere materială, este logodit cu forţele morale şi intelectuale ale întregului neam românesc în causa dreaptă a fraţilor noştri asupriţi. Muntean, president. * Piteşti, 7 Maiu n. Drului Ioan Raţia. Sibiiu. Strada Măcelarilor 5. Aprigule luptător! Cetăţenii pitişteni, în adunarea dela 19 Aprilie v., luând cunoştinţă de cele ce se vor petrece cu fraţii noştri transcarpatineni în ziua de 94 Aprilie viitor, m’au autorizat a ve îndemna la continuarea apărării drepturilor fraţilor noştri şi a vă manifesta atât d-voastre, cât şi conluptătorilor voştri însufleţirea noastră de a participa la tot ce veţi întreprinde şi a vă da mână de ajutor în cas de primejdie. Mihail Angoris Bădescu, preşedintele meetingului din Piteşti. * Turnu-Măgurele, 7 Maiu n. Dr. Ioan Raţia în Sibiiu. Urările şi simpatiile noastre luptătorilor naţionalişti. Causa voastră e şi causa noastră. Europa vă aprobă. Înainte cu Dumnezeu ^ Ut. (’'h. Slăneanu, preşed. meetingului. * Ialomiţa, 2 Maiu n. Drului loan Raţiu. Sibiiu. Cetăţenii judeţului Ialomiţa, întruniţi în meeting de protestare în vederea procesului Memorandului, vă exprimă vouă şi colegilor voştri din comitetul naţional, sentimentele lor de admiraţiune pentru eroismul cu care luptaţi pentru causa naţională şi vă asigură de solidaritatea lor. Sus inimile şi Înainte cu Dumnezeu, căci dreptatea şi iubirea fraţilor voştri sânt cu voi. (Peste 100 iscălituri.) * Craiova, 7 Maiu n. Dini Dr. Ioan Raţiu, în sfânta causă ce apăraţi aveţi cu voi simpatiile noastre ale fetelor române. Mergeţi tot înainte! Domnişoara Mărioara Andreian Finteşul-mare, 10 Maiu n. La Lupta în care aţi întrat rugăm pe Dumnezeul dreptăţii să vă dee tărie sufletească, curagiu întru toate, consimţind cu d-voastră vă dorim să eşim învingători! întreg poporul român din Finteţul-mare. * Iuliu Coroianu, advocat Cluj. Ne considerăm a fi cu voi bravi, luptători, Dumnezeu ajute, în numele poporului din Borgo-Suseni: Ioan Orbán. Favel Besa. • Vinga, 10 Maius. Din Încredinţarea noastră luptaţi în causa sfântă a noastră — Dumnezeu cu comitetul naţional, care să isbândească car’ duşmanii să se pedepsească. Românii din Vinga şi giur. Dr. Damian Artimie Nadoral. Paia SavalaV. Petru Gaspariu. Societatea studenţilor români din Zürich a trimis două depeşi la adresa dlui Coroianu în Cluj, dar oficianţii maghiari le-au găsit de periculoase existenţei statului maghiar conform art. de lege din convenţiunea telegrafică, telegramele destul de moderate, şi le-au respins pe amândouă din Timişoara. Iată depeşire: Iuliu Coroianu pentru Cristea Cluj. Părinte! Păşiţi cu hotărîre, suferinţa este bucurie când causa este aşa de măreaţă. Andronescu, Anghelescu, Bacal, Bazeilli Braescu, Tiberiu Eremie, Goldenberg Ionescu, Maxim Nicoreanu, Pârvulescu, Popovici, Puşcariu, Radovici, Rapaport Radulescu, Tănăsoiu Teişeanu, Thois, Voicu. * Iuliu Coroianu, advocat Cluj. Din cumpăna judecăţii maghiare nu aşteptaţi dreptate. Faceţi-’i însă să ştie, că nu există pedeapsă care să poată opri pe Român a’şi apăra limba şi drepturile. Din întunerecul temniţelor maghiare va apare făclia libertăţii. Societatea studenţilor români din Zürich, Coroianu, advocat Cluj. Comitetul partidului naţional român e vocea poporului. Vocea poporului e vocea lui Dumnezeu. Fiţi neînfrânţi în luptă, Dumnezeu e cu noi şi sfânta noastră causă. Pavel Beţa, Iacob Rus, preoţi. * Luncoiul-de-jos, 7 Maius. Memorandul şi întreg conţinutul acestuia îl declarăm de al nostru. Toate suferinţele membrilor partidului naţional le îndurăm cu toţii dimpreună. Sus inimile trăească dreptatea! Voi sânteţi martirii neamului nostru, pe voi vă adorăm. Românii din Luncoiu-de-jos şi Scrofa. Mihaiu şi Avram Benea, cantori, Pavel Aron, Nicolae Aron, Lazar Pavel, Nicolae, Aron, Petru Adam, Avram Todorie, Ioan Aron, Aron Nicolae, Aron, Simeon, Veselie Avram, Veselie Maxiu, Petru Solomon, Aron Nicolae, Rusalin loan, Simion Lazar, loan Benea, Aron loan, Ilie Mitoc, Stefan Avram, loan Onuţiu, Maxin Pascău, loan Bulia, Trif Crişan, loan Vasiu, loan Tanase, Avram Groza, cantor, economi, loan Safta, Învăţător, Anastasia Safta, loan Fugără, preot român gr.-or., Lucreţia Fugără, Ioan Roman, Precup Roşu. * Bichigiu, 7 Maiu 1894. Memorandul este expresiunea inimii noastre, voi membrii comitetului partidului naţional sânteţi representanţii noştri. Caragiu vouă! noi vă urmăm, contaţi pe noi! Dumnezeu să ajute dreptăţii. Damian Pop, preot, Maria Pop, Atanasiu, I. George, Pantilimon, Titiana şi Fironia Todoran, Ştefan, Dionisie, Vasile şi Parachiva Filip, Dănilă, loan, Artimon, Andreiu Clement, Gavrila şi Marcu Pop, Alexă, loan, Vasile, Irina şi Iacob Simion, loan, Teodor şi Panfil Demian, Alexă Cihărean, Terente Scridon, Marţian, Condrate şi Login Morariu, Vasile, loan şi Simion Goriţia, Toma, Gafta şi loan Rusul, Nechita, Lupul şi Condrate Siroiea, Dionisie Miron, Luca Miron, Toma Dobricean, Teodor Moldovan, Ariton Mititean, Vasile Alexă, Timoteiu Câmpan, Ştefan Burcucel, Gavrila Urs, Stefan Zegrean, Nastasia Zegrean, Floare Braic, Leon Ungur, Ioachim Catană, Fironia Calin. * Cergăuluiare, 7 Maiu 1894. Luptaţi cu bărbăţie pentru causa sfântă ce representaţi. Dreptatea va învinge, poporul e cu voi. Petru Isailă, Anghela Bocăintan, Dumitru Mărculeţ, Demetriu Ban, loan Popa, Aurel Popa, Elia Muntean, loan Păcurariu, Nicolae Ilieş, Nicolau Mărginean, loan Bercariu, Augustin Mărginean, Todea Voină, loan Voină, Vasiliu Voină, Nicolau Pădurean, Mihail Nedelca, George Nartea, loan Muntean, Vasilie Aron, şi omenesc, care se cuvine în patria noastră poporului român, descendentul coloniilor Divului Traian — drept, care tirănia pe faţă şi pe sub ascuns s’a silit veacuri întregi a ni-’l răpi şi încă şi astăzi continuă a ni-’l denega. Voi aţi fost şi sânteţi aceia, care v’aţi înălţat vocea întru apărarea acestui drept, şi aţi depus gravaminele poporului nostru la treptele Tronului Preaînalt. împlinirea acestei sfinte datorinţe vi s’a restălmăcit ca o crimă, şi pentru un act demn de recunoştinţa unui popor întreg, voi sânteţi chemaţi a suferi martiriu. V’aţi presentat fără şovăire şi înaintea tribunalului, şi v’aţi declarat gata, a lupta, a suferi şi a vă jertfi până în sfîrşit pentru iubita noastră naţiune. Vă încredinţăm, că toată suflarea românească este cu voi, şi pe când voi luptaţi şi suferiţi pentru poporul nostru, noi împlinim cu sfinţenie datorinţele noastre de surori, soţii şi mame, şi păzim casele voastre în pietatea şi curăţenia moravurilor, ce le-am moştenit de la străbuni, şi prin care voim să strălucească pentru totdeauna casa română. Luptaţi dar cu bărbăţie lupta cea sfântă pentru libertatea, egalitatea şi frăţietatea tuturor popoarelor patriei noastre, şi inimile noastre şi ajutorul lui Dumnezeu sânt cu voi! Sibiiu, 9 Maiu n. 1894. Femeile române din Sibiiu: Calliope Boiu, Ana Frâncu, Maria P. Harşan, Anastasia Toma, Hersilia Vătăşan, Alexandrina Matheiu, Maria Cunţan, Luisa Lazar, Maria Recu, Sofia Simonescu, Maria Crişan, Marina V. Roman, Luisa Raţiu, Elena Popescu, Eugenia Vecerdea, Maria Simtion, Maria Câmpean, Valeria Popescu, Letiţia Popovici, Ana Moga, Maria Dima, Alexandra Russu, Maria Maier, Roza Henzel, Elena Nadasdy, Iustina Covrig, Maria Bobeş, Elisa Colbasi, Constanţa Balinth, Valeria Beu, E. Adamovici, Ecatarina Popovici, Aniţia Toganu. # Venerabil comitet central naţional român! Memorandul este opera şi ceţine gravaminele poporului român, aşternerea lui leală la înaltul Tron s’a făcut în urma înscrierii delegaţilor autorizaţi ai poporului român; răspândirea lui pentru a lămuri opiniunea publică a fost un act de prudenţă politică, isvorît din cel mai curat patriotism; deci şi înaintea judecăţii causa noastră a tuturor o representanţi şi pentru noi toţi suferiţi. Dar’ sus inimile ! Vox populi, vox dei. Dreptatea va învinge. Gura rîului, 23 Aprilie 1894. Ioachim Muntean, loan Manta, D. Aron, Ieronim Modran, Ilie Măcelar, Petru Hanzu, Vasilie Brad, Nicolae Curtean, loan Vinţeler, loan Arseniu, Petru Ciontea, Pentru Vintilă, loan Demian, loan Stoiţă, loan Lapădat, George Lăpădat, George Mihanciu, loan Lupe, Andreiu Câmpean, Arsenie Pampu, Dumitru George, Iacob Damian, loan Gâţă, Vasilie Cioran, Petru Mihanciu, George Popa, Pavel Lăpădat, loan Manta, Petru Berbescu, Petru Loboiu, Hie I. Brad, loan Damian, Vasilie I. Conţ, Vasilie I. Zad, loan Berbescu, loan Simu, Nicolae Demian, Avram Bobiţ, loan Conţ, Petru Tristiu, Iacob Băroiu, Petru Conţ, Petru Demian, Savu Droc, loan Cândea, loan Gligorea, Nicolae Stanciu, Ilie Loloiu, loan Conţ, loan Brad, loan Lupu, Dumitru Măntoiu, Vasilie Mihanciu, Petru Conţ, George Boardă, Petru Moga, Vasilie Jurca, Simion Lupe, Petru Băroiu, Radu Lăpâdat, Avram Cătoiu, Ana I. Cândea, Dumitru Hanzu, Ilie Brad, Vasilie Căpăţână, Petru Dămian, loan Ihora, Petru Popa loan Cătoiu, loan Loloiu, Pavel Bârză, Vasilie Mihanciu, Nicolae Hânzu, loan Conţ, Ilie Brad, Petru Conţ, Iacob Brad, Arsene Babtă, loan Conţ, Constanţa Conţ, Petru Toma, Ilie Brad, Constantin Gligorea, loan Macrea, Ştefan Albus, Oprea Pană, Iacob Conţ, Ilie George, Petru Demian, loan Barb, Dumitru Lăpădat, loan Răchiţă, Dumitru Jurca, Nicolae Stoiţă, Vasile Lupe, loan Conţ, Iacob Cătoiu, loan D. Hanzu, Radu Gligorea, Constantin Conţ, loan Conţ, Petru Rebega, Petru Conţ, Dumitru Voicu, loan Conţ, loan Gligorea, Petru Hanzu, Simion Lupe, Petru Stoiţă, loan Vlad, Ilie I. Muntean, George Demian,, Iosif Boardă, Zaharie Băroiu, Ioan Ihora, Ștefan Beker, Salomie Voie, Maria Simu, Maria Georgea, Maria Muntean.* Nadabe, 10 Maius: Procesul vostru este al tuturor Românilor, nu noi, ci ei vor fi judecaţi, asupra voastră judecă câţiva oameni, asupra lor va judeca Europa întreagă. ^Caragiu! Românii din Nădab vă urmează. ! George Crainic, Dem. Muscan, Laurenţiu Toader, loan Popovici, Axentiu Avramuţi, Traian, Crainic, loan Ungurean, loan Crişan, Petru Brendaşi, Petru Ionaşi, loan Oniţa, Petru Crişian, George Dema, loan Mladin, Petru Popa, Petru Dejma, Ştefan Măteuţiu, Flore Bolovan, Petruț Dragan, Teodor Laza, * Dlui Dr. Ioan Raţiu, advocat public, preşedinte al partidului electoral român etc. Cluj. (Hotel Hungária.) Onorat comitet naţional! Iubiţii noştri fraţi şi fii! Timpuri mari cer şi jertfe mari. Un astfel de timp este cel de faţă, când conştienţa naţională e deşteaptă, şi sentimentul celei mai înfocate iubiri cătră neamul seu palpită în inima fiecărui Român. Mult foarte mult, aţi contribuit voi, iubiţii noştri la redeşteptarea acestui sentiment sacru, căci aţi reclamat dreptul dumnezeesc TRIBUNA Mitru Oniţa, Petru Mladin, George Sălăgian, Mihaiu Oniţa, Pascu Dragan, Petru Lopoşi, Ispas Mândruţău, Mitru Gaşpar, Vasile Iancu, George Dragan, Petru Luta, Teodor Brândaşi, Ioan Popovici, Onuţiu Constantinovici, Mitru Buntean, Teodor Unc, Teodor Dragan, Nicolae Brendaşi, Teodor Laza, Teodor Dema, Mitru Unc, Ispas Brendaşi,, Dimitrie Nica, Mitru Onica, Flore Dragan, Pasc Dragan, Petru Chirila, Pasc Gurjuţiu, Onuţiu Siclovan, Aron Palcu, Ioan Ciorba, Petru Harşani, Mladin Mitru, Mitru Todinca, Ioan Chirila, Ioan Popa, Mitru Crişan, Petru Dragan, Mitru Dragan, loan Dragan, Ilie Ispas, Petru Cladovan, George Ogrinici, Petru Dragan, Nicolae Riger, Pascu Brăndaşi, Gavrilă Albiei, Petru Imre, Petru Demaceu, Onuţiu Dihel, Petru Sălăgian, Flore Brăndaşi, Vasile Brendaşi, Petru Bolovan, Teodor Bolovan, Pavel Măteuţiu, Petru Sechel. Tot cântecul vechiu. Cluj, 11 Maius. Sunt incorigibili guvernamentalii maghiari, pentru câ uită totul şi astfel nu învaţă nimic Nu s’au împlinit încă doi ani — când cu apelul adresat de domnul Dr. Raţiu şi Septimiu Albini în chestia mergerii la Viena , de când „Nemzet“ tăgăduia că Românii ar avă alte gravamine, decât cele inventate de domnii Raţiu, Brote, Lucaciu şi alţi câţiva „agitatori“. Anul trecut, când cu imposanta conferenţă naţională, foile maghiare au recunoscut toate, că există chestiune română. Au recunoscut, că poporul întreg, — durere — merge după „ultraiei1", înţelegând sub această numire pe membrii comitetului naţional. Au strigat atunci şi s’au rugat: Unde sunteţi şi ce faceţi, Români moderaţi ? Acum că prin procesul Memorandului au ajuns iarăşi în impas. Maghiarii, cu deosebire foile guvernamentale, strigă din nou după moderaţi. „Nemzet“ de la 9 Maits, sub titlul „A túlzók ellensúlyozása“ scrie un articol, în care după ce ne atribue tendenţe subversive şi rupe judecată aspră asupra Românilor „începând cu seriosul Raţiu până la gălăgiosul Rusu, socotind la mijloc pe Lucaciu şi pe studenţii universitari“, scrie . Avem informaţiuni positive, că Românii mai cu dare de mână (jobb mody) şi mai serioşi la fire, mai mult ca ori şi-cine în Ungaria au a se plânge în contra purtării rar desinteresată, a agitatorilor faţă cu poporul... De ce tac însă, de ce-’i lasă pe agitatori să agite şi seducă poporul, rol pe care’şi’l-au însuşit prin fraudă şi de care nu sânt vrednici ? Nu simt oare (cei cu „dare de mână“) marea răspundere pe care o iau asupra lor, când fără control şi opunere din parte-le, lasă poporul în ghiarele agitatorilor. Păcat de subvenţia ce o mănâncă „Nemzet“, căci grozav de prost îşi serveşte stăpânii. Din două una: ori foaia guvernamentală în adevăr crede că acei „Români cu dare de seamă“ mai pot avă trecere între popor, ori că ştie că „moderaţii“ au ajuns o legendă şi vrea numai să înşele, — pe cine? . . . Şi într’un cas şi într’altul nu merită nici măcar iarba tiparului. De ce nu-’i numeşte pe aceşti „dezinteresaţi“ Români, cu care socoteşte să nimicească pe cei „rar desinteresaţi ?“ Dar’ trebue să ai creeri guvernamentali, care nu se înalţă decât până la gândul simbriei, pentru ca azi să revii la cântecul vechiu, cu refrenul „m o d e r a ţi!“ Nu văd guvernamentalii, că azi toată suflarea românească este în giurul comitetului naţional, cel numit „ultraist“?! Nu văd că redactorii foilor române din Blaj, Braşov şi Timişoara au sărit să apere pe cei grupaţi în giurul „tribunei“, „o mână de oameni gălăgioşi“ cum îi numiau Maghiarii, dar, despre care mai ales cu acest prilegiu se dovedeşte, că interpretau sentimentul comun tuturor Românilor tocmai când mai ales erau înjuraţi ?! Acum, când organele de publicitate într’o perfectă înţelegere duc campania cea mai frumoasă şi cea mai grea, acum când cei mai distinşi luptători ai noştri, luptă strâns uniţi, când poporul întreg cu actă măreţie s’a manifestat penVsji actuala direcţie politică, acum când membrii comitetului naţional prin curagiul lor, prin lăpădarea de sine şi cuminţia ce au dovedit şi dovedesc, se înscriu în istoria poporului român ca tot atâţia eroi şi martiri, — acum vrea guvernul „moderaţi“? Paşte, murgule, iarbă! Aparţine, desigur, domeniului patologiei a cerceta, cum o foaie de soiul lui „Nemzet“ se mai încumetă a îmbăta — pe cine ? — cu apă rece . . . Lăsaţi, domnilor guvernamentali, cântecul vechiu cu moderaţii. Deschideţi-vă odată ochii şi vedeţi, că aveţi a face cu conducătorii iubiţi ai unui popor conştiu de drepturile sale, dar’ nu cu „agitatorii“, care se pot înlocui prin câţiva „Români cu dare de mână“. Aceştia nu sânt decât cerşitori nemernici. Ear’ neamul nostru românesc e mândru, nu-’i învredniceşte cu mai mult decât dispreţul seu. Slugi nemernici sünt ziariştii guvernamentali, dacă nici până azi nu au înţeles atâta lucru. Leandru. Manifestaţiuni pentru membrii comitetului partidului naţional. Despre manifestaţiile din provincie pentru membrii comitetului partidului naţional român ni se raportează următoarele : Micăsasa, 7 Maiu n. Ploaia roara. Cu toate acestea câmpuri, văi, codri răsunau armonios de drăgălaşele doine şi hore româneşti. „Hora unirii“ şi „Deşteaptă-te Române“ cântate ca de filomele, erau de strănepoţii marelui Traian. Dealuri cu văi, păduri cu câmpii concertau necontenit. Ecourile erau solii vestitori de apropierea fraţilor noştri din giur, spre Micăsasa, veniţi întru a manifesta... Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri şi bravele noastre Româncuţe alergară cuprinşi de dor, care de care mai venjoşi, care de care mai vîrtoşi, împodobiţi cu simbolul puterii neînvinse, cu spirit românesc. Şeica-mică, Şoroştinul, Ţapul, Tăunii şi Cheserul în frunte cu preoţii şi dascălii lor, nu considerară procesiunea cerului de a fi „o zi nefavorabilă“. ^ Vioiciunea la culme! Dar’ ce curiositate! La mandatul unui mameluc, se dispune ca Românii din satele de dincolo de Târnava-mare să nu fie iertat a trece nici cu piciorul prin apă, necum cu luntrea. Un semn nu mai aşteaptă Şi sar ca lupii ’n stână! La un semn dat, ca lupii In stână prind luntrea, unii cu ea, alţii desculţi şi încălcaţi prin apă, trecură Târnava, ca s’ajungă mai curând la locul destinat şi să nu întârzie a manifesta. Se svpnise că pe 4 Maiu va fi adunare mare în Micăsasa. Corniţele - suprem şi protopretorul se presentară în comună încă cu o zi mai înainte, probabil spre a se consulta. Protopretorul nu părăsise Micăsasa până după trecerea trenului cu sărbătoriţi. Dînsul dispuse 8 gendarmi, cu toate că la îndemână nu avea decât 5, deci facu împrumut de aici. Aduse 8 gendarmi. Se aşezară gendarmii în patru locuri, fiindcă publicul aşa era de ordinat ca în şiruri lungi de doi cu doi să manifesteze. Dela o vreme protopretorul se adresă cătră inteligenţi provocându-i că deoarece adunarea de popor e demonstraţie, ca să se evite altele, se nu erupă în urări de „să trăească“ şi să nu predee nimica. După dialoguri lungi sosi edarea bile-telor. Prin un slugarnic se dă avisul. Cu droaia se scot bilete, alţii până la Blaj, Teiuş, şi alţii până la Golgota Românilor. Poftim! Se interzise opincarilor noştri români cu biletele în mână de a păşi pe peron, şi-i închise în sala de aşteptare străjuiţi de un gendarm, de abia inteligenţilor români se concese. Maghiarilor şi Jidanilor, fireşte le fu iertat. Manifestanţii se deciseră a împodobi pe sărbătoriţi cu cununi. S’a şi procurat una cu inscripţiunea: „Micăsăşenii şi giur“, dar’ înţelegând de planul infernal al protopretorului, care fu informat probabil dela poştă, de a pune mâna pe ea, fură necesitaţi a se abţină dela predare, expedată fiind cu poşta la Cluj, ceea ce ar fi şi urmat, dacă nu era prudenţa, în fine trenul mult dorit cu sărbătoriţii soşi. Publicul, cu toate că se dase ordin e rupse în urări frenetice de „să trăească“. Pasagerii români eliberaţi se repeziră în fuga mare spre cupee, ceea ce nefăcend ar fi întârziat, căci trenul cât se ivi, și plecă. Protopretorul cu 2 gendarmi urmăriră pe călători și-’i examinară aproape pe fiecare, ca să vadă nu voesc a-i preda vr’o cunună, în fine capitulară cu rușine. La pre- Nr. 89