Tribuna, noiembrie 1894 (Anul 11, nr. 232-255)

1894-11-25 / nr. 251

Nr 251 trebue să stăpânească celelalte neamuri, în număr de 13 milioane... „Dovadă că naţionalităţile nemaghiare nu disperă de starea lor, este şi adunarea naţională a Românilor, ce s’a ţinut la 28 Nov. în Sibiiu. Scopul principal al acestei adunări a fost spre a se consfătui asupra modului cum trebue se se organiseze partidul naţional român, deo­re­ce ministrul Hieronymi a disolvat prin ordonanţă acest partid“. Ziarul croat dă apoi câteva de­taili despre decurgerea comferenţei, pu­blică în extras resoluţiunile şi sfâr­­şeşte astfel: „Această adunare are se fie fără în­­doeală foarte importantă pentru desvoltarea mai departe a chestiunii româneşti. Românii din Transilvania şi Ungaria au dovedit, că nu s’au mutat de loc în ciuda tuturor pri­gonirilor fără seamăn din partea Maghiarilor şi că s’au organisat cu îndoit curagiu spre lupta grea pentru existenţa lor ca naţiune... „Croaţii urmăresc cu vii simpatii miş­carea naţională în Ungaria, alipindu-se la protestarea, că Maghiarii n’au drept să sacri­fice popoarele Ungariei ideii de stat naţional maghiar, cu atât mai puţin, cu cât vedem pe zi ce merge, că nici compromisul croato-ma­­ghiar nu este nici o pavăză contra ma­­ghiarisării. De aceea Croaţia să com­bată în acea tabără, în care naţiu­­nile Ungariei se luptă pentru drepturile lor naţionale. Poporul nostru şi ADUNAREA NAŢIONALĂ. Din catul Târnavei-mari, 3 Dec. n. Onorată redacţiune! Noi, care trăim în continuă atingere cu poporul nostru, de la întemniţarea comitetului partidului naţional mereu am fost întrebaţi: „Cum stăm noi acum, cine sunt în fruntea noastră, cum stau trebile noastre naţionale româneşti, sau doară dormim somnul vecinic peste trupurile scumpilor noştri întemniţaţi la Seghedin şi Vaţ?“ Li-am răspuns şi spus, că nici­odată să nu credeţi, că dreapta noastră causă va fi părăsită, că nu vom mai avă bărbaţi care să se pună în fruntea noastră, să ne povăţuească şi conducă pe drumul ales şi bătut de iubiţii noştri martiri până atunci, până când justele noastre pretensiuni nu vor fi mulţumite — şi nu ne-am înşelat. Poporul s’a supus şi ascultat. O ploaie cerească n’a putut să fie o mai mare binecuvântare pentru pământul ars şi fript, decât convocarea alegătorilor români pentru sufletele noastre arse şi fripte. Aceasta a vărsat balsamul mângâierii în sufletele noastre, a reînălţat conştienţa naţio­nală — ce a dorai se părea — la gradul superlativ. Dovadă miile de alegători, care pe lângă toată scurţimea timpului au alergat din toate colţurile patriei la Sibiiu, dovadă că iniţia­torii convocării au împlinit dorinţe ferbinte şi demult aşteptate, dovadă că conştienţa ro­mânismului este deplin desvoltată în poporul nostru şi că câtă vreme conducătorii poporului nostru vor rămâne în liniile trase de scumpii noştri martiri, totdeauna pot fi siguri de iu­birea, alipirea, încrederea şi sprijinul seu. Acum ştim cum stăm. Duios răsună „Doina lui Lucaciu“ oară, ca să deştepte din amorţeala sa şi pe cel din urmă colibar, ca să se înşire în rîndurile neamului românesc. Este veselă presa maghiară, căci după ea abia am fost 700—800 alegători la Sibiiu, veselie Iuse în dorinţe presupuse, iară eu ca Român şi alegător, care parte am luat la adu­narea naţională, tot o astfel de veselie şi bu­curie îi doresc de Anul­ Nou. Mai este veselă că partidul naţional ar fi slăbit, apoi eu tot astfel de bucurii îi doresc! Cât despre tradarea „aristocratului“ ro­mân noi toţi zicem: Este timpul suprem ca să ne ştim cu­răţiţi odată pentru totdeauna de ele­mentele aristocratice şi autocratice. Poporul nostru este un popor democratic, cine alte în­suşiri are, n’are ce căuta între noi Major. CRONICĂ Din temniţă. Ni­ se scrie din Seghedin : La 3 i. c. învăţătorul român Vasile Jian din Ciclova­ montană a venit să cerceteze pe iu­biţii noştri martiri. Directorul însă nu ş­i - a dat bilete pentru dnii Dr. Raţiu, Dr. Lu­­caciu şi dl Coroianu, — numai pentru mine Mihaiu G. Crăciun. * Constituire. Societatea de lectură a ti­nerimii dela gimnasiul român din Blaj s’a con­stituit în 15 Noemvrie n. sub coducerea on. domn Alexiu Viciu, profesor, în modul urmă­tor: Președinte: Victor Macaveiu, stud. VIII. Sibiiu, Vineri, t­ribuna n­. gimn.; secretar: Eugen Pantea, si VIII. d­. gimn.; bibliotecar: Victor I. Blăjan, stud. VIII cl. gimn ; controlor: Wilhelm Șorban, st. cl. VIII. gimn.; notar: Iustin L. Nestor, st. cl. VII. gimn.; cassar: Octavian Mihaiu, st. cl. VII. gimn.; vice-bibliotecari: Emanoil Petcanu și loan Viciu, studenți cl. VII. gimn. * Prelegeri publice. Ni­ se anunţă, că în favorul „Reuniunii femeilor române din Si­biiu“ se va da un ciclu de 12 prelegeri pu­blice. Prima prelegere despre „Chinezi şi Ia­­ponesi“, de dl Ioan Popo­vici, profesor la şcoala civilă de fete a „Asociaţiunii“, va avă loc Duminecă în 9­­. c. la 4 ore şi jum. p. m. în localul societăţii române de lectură, strada Baier nr. 1, edificiul „Albina“. Preţul de întrare pentru întreg ciclul de prelegeri 2 fl., pentru o singură prelegere 20 cr. de persoană. * Floarea naţiunii.... maghiare, adecă tinerimea universitară din Pesta a ţinut alaltă­ieri o adunare, în care s’a sfătuit ce să facă faţă cu înfrăţirea studenţilor români, sârbi şi slovaci. De ce spirit ruşinos au fost conduşi „patrioţii“, reese şi din faptul, că între dife­ritele „moduri de procedere“, care s’au discutat a fost şi o propunere, care a cerut ca Ro­mânii (studenţii) să fie puşi sub pază po­­liţenească, de asemenea şi localurile şi cafe­nelele unde umblă tinerimea română. * Un preot nedemn. Sub acest titlu am publicat o mică notiţă in „Cronica“ unuia dintre numerii trecuţi ai ziarului nostru. Preo­tul despre ale cărui fapte s’a vorbit în această notiţă ne provoacă să aducem la lumină tot ce ne stă la disposiţie despre isprăvile sale. A măsurat voinţei sale, extragem dintr’o scrisoare sosită din Ui­o­ar­a şi subscrisă de mai mulţi poporeni următoarele, întrebând: E adevărat ca pastorul sufletesc din Uioara nu a prestat la o mare parte din credincioşii bisericii ceremonia cuvenită la Botezul Dom­nului, sub cuvânt că nu ’i­ s’a împlinit pre­­tensiunea arbitrară de 1 fl., ceea­ ce până atunci nu era? E adevărat, că credincioşii au fost de vre-o 5 ori cu plânsori la ven. consistor, de unde au primit răspunsul să se împace cu păstorul sufletesc, făcând un con­tract relativ la salar precum a fost cel vechiu, şi părintele-protopop nu s’a învoit ? E adevărat, că păstorul sufletesc a fost în­drumat din partea consistorului, ca pentru ne­­prestarea ceremoniei dela Botezul Domnului, să sfinţească casele, şi dînsul nu a voit? E adevărat, că păstorul sufletesc nu a pri­mit condiţiunile de împăcare, ce le-a aflat de bine a ş i­ le impune comisarul? E adevărat, că dintre resoluţiuni numai cele dela ss. ar­changel! Michail şi Gavriil li­ s’au inmanuat? Pentru­ ce nu şi cele cu nr. 4334? E adevă­rat, că păstorul sufletesc nu a voit la nici un cas schimbarea curatorilor, care nu ’şi-au împlinit oficiul cu acurateţă, până­ ce a fost silit la aceasta, car’ la alegerea lor s’a opus voinţei poporului, neconcedându-le ca ei să-’şi aleagă liber pe cine voesc? E ade­vărat, că credincioşii s’au învoit ca cassa bi­sericii să fie la parochul şi cheile la noii cu­ratori sau vice-versa, şi parochul nu s’a î­n­­voit? E adevărat, că în conţelegere cu superiorii ocnei a subtras dela oc­­nari şi pensionaţi, fără tţitea lor, câte 1 fl. ? E adevărat, că bietul cantor a fost suspendat fără motiv timp de un an din oficiu, și pe urmă a fost silit să părăsească Uioara? E adevărat, că părintele sufletesc n’a controlat pe curatori în timp de 20 ani în manipularea banilor ce au incurs la biserică dela ocnari? * Necroloage. Primim următorul anunţ funebral: Augusta Elena Glodariu, profesoară diplomată la şcoala froebeliană gr.-ort. română, după suferinţe grele de morbus brighiti în etate de 28 ani, împărtăşită cu Sfintele Taine, îşi dete nobilul suflet azi la 6 ore dimineaţa în mânile Creatorului. Despre această ire­parabilă perdere încunoştiinţăm cu inima plină de durere pe toate rudeniile, pe toţi amicii şi cunoscuţii. Rămăşiţele pământeşti ale ră­posatei se vor ridica Duminecă în 20 Nov. st. v. la 2 ore d. m. din locuinţa părintească uliţa Prundului nr. 20, şi se vor înmormânta în cimitirul bisericii Sfântului Nicolae din Şcheiu, Braşov, 30 Noemvrie 1894. Dr Vasile Glod­ar­iu, profesor, ca tată, Filotea Glodariu, ca mamă, Aurelian, Constantin şi Iosefina ca fraţi şi soră. Serafima ca mătuse, şi Luisa ca cumnată. — Mana Pop născută Maior, preo­teasă în Fărăgău a răposat la 2 Decemvrie în al 75-lea an al etăţii şi al 53-lea al fericitei sale căsătorii.* Iarăşi gendarmii. Din C r i s c­­ o r ni­ se scrie: Pacînicul locuitor din această co­mună Nicolae Alexe aude noaptea târ­ziu pe lângă casă tropote, cară canele lă­­trând mereu. Iasă în tindă şi întreabă că cine e? Atunci vede apropiindu-se dinspre grădină pe un om cu puşca şi în loc de răspuns se trezeşte cu o palmă peste obraz reflectându-­i-se că de ce nu-’şi leagă canele? Apoi imediat mai capătă o lovitură straşnică cu patul puştii, încât cade jos imediat d­e p­e pragul uşii în casă! într’aceea deşteptân­­duse şi soţia dînsului, voinicosul gendarm o ia în galop la sănătoasa pe drumul comunei in jos cătră Brad. Ce o fi însemnând şi această faptă a slujbaşilor dela putere, cari mai astă­­vară strigau după miliţie că­’i înghit Ro­mânii, nu pot să ştiu, dar, bietul om, tată de familie, are de suferit dureri în piept de lovitura puştii. Poate că acestea ar fi „mijloa­cele cultivătorilor Orientului“ şi procedeul de „asimilare şi contopire a naţionalităţilor“ cu rasa „domnitoare“.• Corupţie. Foile maghiare aduc ştirea, că Móricz Pál, vestitul politician maghiar, care pe timpul lui Tisza Kálmán a jucat mare rol în vi­aţa parlamentului maghiar şi cu deosebire în comisiunile financiare, este pus sub acasă pentru defraudare, falsificare şi în­şelătorie. * Deputatul Zurcan în parlamentul din Viena. Ni­ se scrie: în Bucovina s’a făcut o mare şi binefăcătoare mişcare în contra al­­coholismului. Resultatul a fost minunat, în cele mai multe sate domneşte azi temperanţa. Să nu se creadă însă, că această propagandă salutară a avut mulţi amici şi sprijinitori. Con­ducătorii politici (i. e. aristocraţia) îi arătau destulă aversiune, probă „Gazeta Bucovinei“. Clerul înalt (!) s’a arătat indiferent ca în­tot­deauna. Singura preoţime dela ţeară, băr­baţii dela „Deşteptarea“ şi alţi câţiva tineri democraţi au săvîrşit opera frumoasă. Un potop de suspiţionări, un sistem întreg de represalii şi ameninţări s’a pus în mişcare pentru a dărîma resultatul obţinut de o mână de oameni cu tragere de inimă pentru popor. Gendarmi, comisari, consilieri guverniali per­­curg satele româneşti şi se opintesc a rea­duce starea de mai nainte. Deputatul Zur­­c­a­n a ridicat în parlamentul din Viena vocea sa în contra acestui fel de procedere a guvernului din Cernăuţi. în o cuvântare lungă şi foarte bine simţită valorosul deputat român din Bucovina a stigmatisat manoperele evreismului şi s’a plâns despre aversiunea, pe care cercurile guvernamentale o arată mişcă­rilor îndreptate spre binele poporului român. Cu o francheţă admirabilă la un deputat ro­mân bucovinean, a vorbit dl Dr. Zurcan şi a adus o sumă covîrşitoare de fapte şi de ca­şuri concrete. Discursul a făcut pretutindenea în ţeară cea mai bună impresie. * Grânele române. Cetim în „ Timpul“. Mai multe ziare au publicat ştirea, că grânele noastre ar fi fost oprite de a întră în Unga­ria. Ştirea aceasta este neexactă. Faptul este următorul: Se ştie că grânele noastre au o calitate mai superioară grânelor ungare, a căror făină nu se umflă dacă nu este ames­tecată cu grâu românesc. Lucrul acesta făcea ca în­totdeauna morile ungare din Budapesta se macine şi grâu românesc pentru a-­l ames­teca cu făina din grâul unguresc. Mai mulţi deputaţi şovinişti unguri, văzând acest lucru, au voit a face presiune asupra guvernului un­gar, silindu-­l a opri Intrarea grânelor noastre în Ungaria, dar’ n’au isbutit. Din public.*) Convocare- Prin aceasta se convoacă adunarea ge­nerală ordinară a „Reuniunii femeilor ro­mâne pentru ajutorarea văduvelor sărace din Braşov şi Săcele“ pe ziua Sfântului Andreiu, 30 Noemvrie st. v. a. e., la orele 21­, d. a., în sala cea mare a gimnasiului nostru. Stimabilele doamne, membre ale acestei reuniuni sânt rugate a lua parte la adunare în număr cât mai mare. Braşov, 22 Noemvrie v. 1894. Elena G. loan, Dr. 1 Blaga, rice, reşed. secretar. Pentru cele cuprinse în rubrica aceasta re­dacţia nu primeşte răspunderea Mai nou. „Magyarország“ care ne soseşte tocmai când punem ziarul sub tipar vesteşte, că guvernul Wekerle e considerat ca căzut. In noul cabinet vor rămână toţi, afară de We­­kerle, Hieron­ymi şi Szilágyi. SERVICIUL TELEGRAFIC al „TRIBUNEI­. Berlin, 6 Decemvrie ”. Mesagiul de tron nu produce însufle­ţire în nici un partid. Cele mai multe foi îşi exprimă nemulţumirea. Conservatorii au presentat deja astăzi propunerea anunţată în contra imi­graţi­unii evreilor. Proiectul nu contra revoluţionarilor, care conţine înăsprirea legii penale faţă cu persoa­nele, care vor să provoace turbinon, va veni săptămâna viitoare în desbatere. Roma, 6 Decemvrie­­. Fostul sub­secretar de stat R o s a n o ’şi-a depus mandatul de deputat. Rosa no a fost acusat, că ar fi sustras documente de la Banc a­ R o m a n a, fapt pe care el îl declară de o minciună grosolană. Viena, 6 Decemvrie n. Ziarului „Frankfurter Zeitung“ ’i­ s’a de tras debitul poștal pentru Austria. Motivul acestei măsuri se pretinde a fi articolul în afacerea Kossuth, articol în care se cuprind observări antidi­­nastice. 25 Noemvrie (7 Decemvrie) 1894 Pag- 1003 Bibliografie. La Institutul Tipografic, Sibiiu se află de vânzare Nuvele, de Russu Sirianu. Prețul unui volum este 1 fl. Economic. Veniturile tutunurilor în Austria, în primul semestru 1894. Vânzările tu­tunurilor în primul semestru 1894, atât pentru consumaţiunea indigenă cât şi pentru export s’au urcat la 4.1.524.239 fl. şi sânt superioare cu 1.311.039 fl., adecă cu 32 la sută vânză­rilor din primul semestru 1893. Consumaţiunea indigenă a sporit cu 89.496 ţigări regalitas; 275.524 trabucos; 78.900 havana­s ; 219.113 panatellas ; 15,961.341 cuba­ portoricos ; 5,502.518 por­­toricos; 8 994.488 ţigări străine diverse şi 2.333.900 ţigări indigene. Consumaţia ţigaretelor s-a urcat la 1,583.310.374 producând 12,339.643 fl , adecă în augmentare cu 1.376.290 fl. sau 11V­ la sută. Consumaţia tabacului a scăzut cu 26.929 chilograrae, pe când aceea a tutunului de fumat a sporit cu 110.592 chilograme. —*— Societăţile pe acţiuni din Buda­pesta în 1893. După cifrele publicate de direcţiunea statisticei din Budapesta, capitalul­­acţiuni al stabilimentelor financiare din acel oraş se urcă la finea anului 1893 la 77,580.000 fl ; acela al societăţilor industriale la 80,900.000 florini; acela al companiilor de asigurare la 8,600.000 fl.; acela al societăţilor de transport la 13,920.000 fl., şi în fine, acela al celora­­lăîte întreprinderi la 2,230.000 fl., adecă in total 183,250.000 fl. Iată acum şi dividendele mijlocii ale acestor diverse categorii: Băncile 10.96 la sută; societăţile industriale 8.30 la sută; companiile de asigurare 11.74 la sută; so­cietăţile de transport 7.39 la sută. —«— Producţiunea berei în Austria. După statistica publicată de „Fremdenblatt“, producţiunea berei în Austria s’a urcat In August 1894 la 1,369.211 hect., producând un imposit de 2,540.906 fl. Intrările berei In oraşul Viena se cifrează la 102.040 hect., pentru care s'au plătit taxe în valoare de 101.739 fl. Exportaţiunile de bere s’au urcat In luna August 1894 la 45.077 hect., taxele percepute au fost de 81.954 fl.­­ Fondurile sârbeşti au dat zilele acestea mult înapoi. Obligaţiunile hipotecare 5 la sută dela 365 au căzut la 3­8.75, pe când împrumutul 5 la sută din 1890 de la 70.20 a căzut la 67.75. Se anunţă plecarea ministrului de finanţe mai întâiu pentru Viena, apoi pentru Paris, în scopul de a negocia con­cesiunea şi unificarea unei părţi din împru­muturile sârbe. Budgetul Bulgariei. Dl Ghesoff, mi­nistru de finanţe, se ocupă acum cu elaborarea budgetului pe 1895. In budgetul pe 1894 cheltuelile erau evaluate la 89.498.005 franci, în viitorul budget pe 1895, ele nu vor trece de 80 milioane franci. Pe de altă parte, eva­luarea veniturilor făcute cu cea mai mare înţelepciune, permite a afirma, că resursele tesaurului vor acoperi aceste cheltueli, și că budgetul se va presenta bine echilibrat. LOTERIE. Tragerea din 7 Decemvrie 1894. Brann. 3 13 21 16 33 Călindarul chilei. 25 Noemvrie (7 Decemvrie) 1894. Iuliana S. Mţă Ecaterina. Gregorian . Ambrosie. Soarelei răsare 7.43 aprie 3 3) m Buletin meteorologic. Sibiiu, 6 Decemvrie n. 12 oare dimineaţa Presiunea atmosf­in mm. (Mediul lunar 727.1) Temperature după Celsius Maximul şi minimul de temperaturi Direcţia venitului Observat* Diferenţa din presiu* 729.4+3.0—0.8+7.4 —0.8 • W 1 din țeară 4 Bec. n. 7 oare dimineața. Stațiunile Presiun. atmpef. in mm. Tempera­tura Celsius Véntul direcţiaj tăria Budapesta 775+ 4.4 soî Sătrnar . 776+ 8.6 so8 Cluj . 776 3.1)— ____ Orşova 774+ 3.2s 1 Arad 776+ 4.5V 1 EaUCiOVil 776+ 3.88 3 Bursa de mărfuri din Budapesta dela 4 Dec. n. 1894. Cursul pieţei din Sibiiu. Din 6 Decemvrie n. 1894. Slminţe !|Jî Preţul per 100 chilogr.ii I i Preţul per 100 uhile doi» piuă dela păul Grâu Bănăţenesc nou Grâu dela Tisa „ Grâu „ Pesta „ Grâu de Alba-Reg. „ „ „ Badea „ Grâu ung. de Nord 75 76 75 75 75 75———— 76 76 76 76 76 76 —— Săminţe, vech­i ori noue Solul Cualitatea por Hect. Prețul por 100 t­hilo^r, del­a 1 păutt Sloară Orc»» Ovăe Cucurur» (porumb) » Mein Hrişcă de nutreţ de vinars de bere bănit, de alt soiu 70—72 60—62 62—64 64—66 89—41 76 76 5 3 1 5.6 1 6 25 7 15 5 9'» 6 45 6­­835 6.— 6 80 8 16 6 20 5 55 5 60 ii 8. Grâu n Cucurux Ovăs n Sept -Oct. Mart-Apr Maiu-Iuu Iul.—Aug Mart.-Apr. Oct 1 l 7.11 6 77 6.11 6.02 Ili M 2 r 7.13 6 79 6 13 6 04 Producte diverse Solîdl Cu­rs ul dela ^ pănă Sem. de trif. Lacomă ungurească 40.—*6-I» roșie 61. 66— Uleu de rap. rafinat __---­Uns. de porodela Pesta 49 49.50 § » dela țeară.--i Slănină svântati --._---­şiS afumată 48-49 — § Său --.-■ . Prune 8 25 8 50 Lictar slavon, nou 18— 14-» bănăţenesa 12.— 12.26 Miere brută_#__ _ •» galbină străcurată_.____ Ceai A de Rosenau - _ Spirt brut ______#_ » Drojdiuţe de spirt —... Hârtie-monetă români . Camp.9.79 vând. 9.90 Lire turcești .... • n 11.15 11.20 Imperiali.......................... • n 10— 10.10 Ruble rusești .... ' * 1.82» 1 r. o Bursa de Budapesta. Din 4 Dec. n. 1894. Reata de aur ung. 6°/o * • • „ de aur ung. 4"/. . . . » ung. val. col. 4% .... împrumutul căilor ferate ung. . . Amortisarea datoriei căilor ferate de (l-a emisiune)............................... Amortisarea datoriei căilor ferate de (2-a emisiune)............................... Bonuri rurale ung........................ ■ „ eroate-slavone . . Obligațiunile de ap. regaliilor. . împrumut cu premiu ung. . . Lesuri pentru regularea Tisei şi Seghed Renta de hârtie austriacă . . » de argint austriacă . . „ de aur austria«­­ . . . Lesurile austriace din 1830. Acţiunile băncii austro-ungare . » „de credit ung. . . » » „ austr. . Scrisuri foneiare ale institut, de cred. s „Albina“ ....... Argintul.................................... Galbeni împărătești ..... Napoleon­ d’ori..................... Mărci 100 imp. germane . . Londra 10 Livers sterlingi , 123..c0 97 60 127.26 125— 101.75 97.25 98 50 100 60 168.50 143 — 99.75 99.76 124— 1045— 101— 6.90 9 93 61.15 124 70 O» ung ung Bursa de Viena. Din 4 Dec. 1894. Reuta de aur ung. 6°/#....................................— » » » » 4°/,.........................................123.60 Renta ung. v. c. 4%..........................................93.06 împrumutul căilor ferate ung.................... .128._ Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (1-e emisiune). . ... ... 125.__ Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (2-a emisiune).................................... . . 109._ Bonuri rurale ung. . ..........................­ 97 25 ni o create­ slavone .... . .. _ împrumut cu premiu ung.................... . . 159. — Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin .­­ 142.75 Renta de hârtie austriacă.........................................100.05 „ „ argint austriacă ...............................99.8­5 „ „aur austriacă ....... 124.46 Losuri austriace din 1860 ...............................163____ Acțiunile băncii austro-ungare.......................... 1040._ „ »de credit ung.............................49. 60 „ »de credit aust............................ 898.50 Argintul . . ......................................... Galbeni împărătești\ g’g z Napoleon­ d’ori. . . ..................... g qq Mărci 100 imp. germane fif.io Londra 10 Livres sterlingi...............................134 75 Bursa de BuoUreşti. Pentru redacţie responsabil: loan Ciontea Proprietar şi editor: T. Liviu Albiul, Din 23 Nov v. — 4 ore p. m. Cassa Renta rom. per 1875 5% . . » română amort. 5°/. . . „ (Schuldverschreib) . . Oblig, de stat C. F. R. 6% . Renta rom. (Rur. conv.) 6'/. . împrumutul municipal 6% . . Scrisuri func. rurale 5% . . . Scrisuri func. rurale 7% . . Idem urbana 7°/» ... . 6%................. » #•/. ... Banea-Naţ. (500 lei vers. într.) Soc. Dacia-Rom. (250 lei vărs.) Soc. de Asig. Nat. (200 lei văr» ) Soc. rom. de reasig. . Socr. de epu (260 lei vărs.) Oblig Cessei Tensiunilor . . Agio......................................... Ultim. 100.— - 97.- -90«/, 100% 87% 5­.- _ 1—•— 102% 87.- — 1468— — 420— — 437— — 118— — 105— — 280— — Schimb Londra 3 luni . . . n cek . . . Berlin 3 luni . . . n cek . . . . Paris 3 luni . . . n cek..................... Viena .................... Agio

Next