Tribuna, ianuarie 1895 (Anul 12, nr. 1-24)

1895-01-14 / nr. 11

Invitare de abonament 11TRIBUNA". Cu 31 Decemvrie v. 1894 ex­piră abonamentele lunare, cvar­­ iale, semestrele şi anuale. Domnii abonenţi sunt rugaţi a grăbi ca reînoirea abonamen­telor lor pentru regulata expediţie a foii. Abonamentele se fac prin mandate poştale şi numai pentru un timp, care începe cu prima și se termină cu ultima lunii după stilul vechiu. Mmnamentul lunar costă . • 1 fl. 20 cr. Abonamentul trilunar costă • 3 fl. 50 cr. Abo namentul semestral costă . 7 fl. — cr. Abonamentu anua! costă 14 fl. — cr. Este în interesul dlor abo­­nenți, ca adresele să fie însemnate cât se poate de corect şi legibil. Domnii abonenţi vechi sânt ru­gaţi a lipi pe mandatul postal adresa tipărită del­a fâşiile, în care li­ s’a trimis „Tribuna“ până acum, la Administraţiunea­ CRONICA Sihîin 1Q/25 Ianuarie 1895. Felicitări mais fior noştri. Ni­ se crie: Din incidentul „A­nului-Nou“ şi al zilei idomastice a părintelui martir Dr. Vasile Lu­­soiu, s’a trimis din comuna Acăşi (Sălagiu) , însufleţită adresă din partea preotului Băli- 1.710 şi Teresia­­, preoteasă, la adresa pfintelui Dr. Luca pentru toţi mar­­rii din Seghedin, car’ la adresa dlui I. Pop de Baseşti în saţ asemenea pen­­ru toţi martirii întemniţaţi. Pentru scumpii întemniţaţi, au dat mai multe slujbe preoteasa Ana Brânda şi emeile Ana Ciua şi Ana Coman, toate trei din Roşia. Tot asemenea şi în comuna Sadu au dat slujbe pentru martiri, femeile: Ana dunea, Elena N. Morariu, Eva D. Popica, Maria D. Muntean, Paraschiva Muntean, Eva D. Muntean, Ana Şandor, Maria Dăncăneţ şi Maria Deac, precum şi învăţătoreasa Susana Barbu. Din Frâua ni­ se scrie, că au dat pre­scuri tot pentru iubiţii martiri următoarele femei: Finica Axente, Ana Popa, Maria Ti­­nar, Maria Axente, Maria Mărginean, Florica Paul, Anica Mărginean, Sofia Muntean, Ana Paul, Măriuţa Borţan, Maria Folea. Archiducele Parol ca scriitor, în societatea ştienţifică a oficerilor din Buda­pesta, colonelul contele Cor­di a ţinut o di­sertaţie pe tema: „însemnătatea Archiducelui Carol ca scriitorDisertaţia colonelului a fost ascultată de notabilităţile militare ca ar­hiducele Ladislau şi prinţul Lobkovitz, comandantul de corp din Budapesta. Confe­renţiarul a insistat mult asupra memo­r­ului ar­hiducelui, unde descrie luptele sale de la Aspern, arătându-ş i însemnătatea sa ca istoric: „Jaj de hunczut a német“. Cetitorii no­­ri îşi aduc aminte de „incidentul dela Do­­briţin“, când imediat după toastul ţinut pen­tru Maiestatea Sa, Ţiganii au intonat cântecul „Jiţj de hunczut a német“. Tribunalul din Dobrițin a pornit cercetare fără­ ca se poată afla pe cei care au ordonat Ţiganilor să cânte, în afacerea aceasta a hotărât — zice ,,Magyar- Ország“ — tribunalul din Budapesta, punând sub acasă pe Ţiganul Rácz Károly, conducă­torul tarafei de lăutari. — E cam curios, că suragioșii kossuthişti toată răspunderea o pun in spatele unui sărman lăutar. Suntem curioşi în acelaşi timp sâ aflăm ce pedeapsă ’i­ se va dicta Ţiganului acusat cu lesă maiestate. Liga, secţia Turnu-Severin ’şi-a com­pletat biuroul, alegând de secretar pe dl Ior­dan Bogdan. Preşedinte este dl Tintorescu. Verbalitatea în procedură sumară — la Curie. De când a intrat în vigoare pro­cedura sumară, toate procesele recurate de la judecătoria de cerc la tribunal, dacă e vorbă de sumă mai mare decât 500 fl., ajung se fie desbâtute la Curie. Procedura e și aici ver­bală, dar( numai la aşa numita revisuire (felülvizsgálat) tinde să hotăreşte asupra chestiunii de drept. Prima pertractare de revisuire se va ţină în 28 Ianuarie­­. Cu acest prilegiu în sala de pertractare a Curiei numai cu bilete se poate Intra. Bal. Primim următoarea Invitare: So­cietatea academică „Junimea“ are onoarea de a vă Invită la balul, care se va arangia joi în 7 Februarie n. 1895 în sala societăţii filar­monice. Cernăuţi, în Ianuarie 1895. Preşe­dinte de onoare: Dr. Iancu cav. de Zotta. Preşedintele comitetului arangiator: C. cav. de Popovici. Preşedintele societăţii: Dor­i­e­­dont Popovici. Balul „Junimii“ din Cernăuţi. Pentru acest bal, ce se va da în 7 Februarie în ca­pitala Bucovinei, se fac mari pregătiri. Din toate părţile Bucovinei şi din districtele în­vecinate din România se anunţă participări numeroase. Ne bucurăm de aceste dovezi de simpatie, date „Junimii“, energicei şi valo­roasei societăţi universitare române din Cer­năuţi. Comitetul arangiator e neobosit activ pentru a prepara balului un succes brilant. Ordine­le de dans vor fi de o frumseţă rară. Decorarea localităţii a luat-o asupra sa cu multă prevenire bine cunoscutul pictor acade­mic dl profesor Eug. Maximovici, a cărui gust fin garantează un aspect feeric. Auzim, că în acest an va fi graţiosul costum naţional repre­­sentat foarte bine. Promitem cetitorilor noştri detailuri asupra balului din Cernăuţi. Alegerea de notar la Morlaca, în 16 Ianuarie n. a venit protopretorul cercului la Morlaca, în causa alegerii de notar. A fost dintru început rugat de Români prin rostul dlui Ioan Pop, paroch In Morlaca, ca să can­dideze şi pe un Român spre liniştea poporului interesat După multă bătaie de cap proto­pretorul a anunţat ca candidaţi pe un Jidan, pe un Ungur şi în locul al treilea pe un Ro­mân, Gregoriu Moldovan, subnotar în Gilău, pe acest din urmă în acea firmă speranţă, că fiind cu totului necunoscut alegătorilor, ni­menea nu va reflecta la dînsul. Nespusă mâh­nire a produs între alegătorii români faptul că subnotarul din Margău, tinărul concurent Ioan Boroş, doritul tuturor a fost exclus dela candidatură, cu toate­ că însuşi dl protopretor de atâtea­ ori s'a exprimat în terminii cei mai măgulitori despre dînsul. Cu satisfacţie ne­spusă vă putem însă vesti, că pe lângă toată apucătura şireată Românii­­şi-au îndeplinit do­rinţa românească votând cu toţii pentru can­didatul român George Moldovan cu excep­­ţiunea câtorva juzi şi cassari comunali, tero­­risaţi, şi spre ruşinea lor fie zis, a învăţăto­rilor „români“ gr.-cat. Ioan Suciu din Muieran şi George Tulbure din Bologa. Acest resultat îmbucurător avem a-­l mulţumi energicei pro­pagande a dlui protopop loan Pop din Mor­laca şi a preotului din Bologa loan Petrişor, precum şi a Învăţătorului conştiu de datorinţa sa românească Ioachim Lucaciu din Morlaca. L­­. M. Barăşi Solgya Miklós! Die redactor! în relaţia dela 4 Ianuarie s’a fost arătat în termini foarte scurţi, declaraţia „patriotului“ dela gara Tălmaciu, referitoare la depeşa tri­misă de Boiţeni dlui Dr. Barei­a­nu, cu oca­­siunea onomasticei, care depeşă s’a publicat In „Tribuna“ nr. 271 din 1894, Dubitan crezând că încearcă numai să înfrice lumea, sau face glumă fiind prieten cu el. Această declaraţie însă este confirmată prin aceea, că toţi sem­­nătorii depeşei, un număr de 9, sunt puşi sub acasă, şi pe Sâmbătă 26 Ianuarie a. c. au in­­vestigaţiune la Gödri Sándor. In legătură cu asta vă mai împărtăşesc, că la tradarea „cin­stitului“ Solgya, gendarmii de la staţiunea „Turnul Roşu“ de 2 zile umblă prin casele oamenilor şi întreabă că ce a predicat dl la­tra­ti a doua zi de Crăciun în biserică de pe amvon ? Pe unii oameni ’i-au adus de pe câmp fiind la risipirea gunoaielor, şi ’i-au ameninţat cu baioneta, şi ’i-au insultat în modul cel mai brusc ca să spună, însă oamenii nu li-a măr­turisit nimic, spunând că ei nu ţin minte. Ieri în 10 a venit un locuitor şi a spus că venind de la moară din comuna Tălmaciu şi întâlnin­­du-se cu gendarmii ’l-au întrebat de nume, spunându-’l ’l-au găsit şi în catastivul lor, — se vede, că stunt arătaţi cu numele — apoi ’l-au întrebat: „No, moi, spune ce a zis la voi în pieaţă învăţătorul Istrati, în ziua de Bobo­tează? „Omul a rămas intricat şi nu ştia ce să spună, ’l-au înjurat şi ’l-au ameninţat cu puşca. Omul speriat a spus că el a fost departe, nu a auzit bine ce a spus învăţătorul Istrati. După mai multe Injurii şi ameninţări omul de frică a spus, dar’ şi o mulţime de neadevăruri. Şi astfel pe învăţătorul Istrati îl vom vedea în­curcat în te miri ce „proces“ pe temeiul de­­nunciaţiunilor solgya-iste! - Fvnien. Dl Adam Mica ’şi-a finanţat de viitoare Soţi&-.ge d-şoara Aurelia Ciu­­gudean, la 1/13 Ianuarie c. în Mereu . — Dl Valeria Pope-Scu şi d-şoara Măriţi Mera îşi anunţă cununia îor ce se va celebra In 3 Februarie n. c In biserica gr.­­cat. din Sângeorgiul-de-Câmpie la 2 ,Are TRIBUNA rea însă s'a amînat și astfel numai mâne se va pertracta, când după cea mai mare proba­bilitate, zice o foaie maghiara, recursul con­damnatului va fi respins. Alegerile în România. Cetim în foile din România. La alegerea făcută ieri pentru un loc vacant la colegiul I-iu de senat, a fost ales cu 44 voturi dl Take An­astas­iu, liberal, împotriva dlui Konaki Vogoridi, candidat guvernamental, cu 40 voturi. Anulare 4. Candidatul partidului li­beral la alegerea colegiului I, senatorial din Suceava e dl G. G C­a­nt a­cu zin­o, di­rectorul „ Voinţei Naţionale Conferenţe, în oraşul Giurgiu (Ro­mânia) s-a format un Ateneu din iniţiativa mai multor tineri inteligenţi. Conferenţele se vor ţină în sala „Clubului mixt“. Prima conferenţă va fi ţinută de dl maior Ţintu D­ sa va vorbi „Despre résboiu“. A doua confe­renţă va fi ţinută de dl Lazar Bădescu (De la Căscioare), magistrat. D-sa va trata despre „Evoluţie şi résboiu. “ Vaticanul şi episcopul Bobics din Caşovia. Epistola circulară a episcopului adresată clerului catolic, care a fost străină de textul autentic statolit de corul episcopesc în conferenţă din Decemvrie, în Roma a făcut o impresiune rea, fiindcă aceea cu totul se abate de la punctul stabilit al catolicilor faţă CU căsătoria civilă. „Magyar Állam“ este informată, că clerului din acea eparchie­­i­ se va ordona din Roma ca această circulară se­paratistă să fie pusă ad acta. Episcopul creat de „ganet“, care a stat în legături in­time cu francmasonii prin sprijinul cărora a putut ajunge la demnitatea episcopească, se vede că prin Vatican ’i­ se vor rătunza niţel ideile liberale şi va ajunge de ruşinea lumii catolice. Era cu mult mai bine dacă păzia mai departe grajdurile şi boii familiei Ester­házy unde era aplicat ca director de bonuri, decât să fie o plagă pentru biserică. Crisa ministerială în Francia. O depeşe din Paris cu data de 24 ianuarie anunţă, că ministerul Bourgeois nici până acum nu s’a putut forma, deși e foarte pro­babil că încă în decursul zilei de azi el se va pută compune. O epistolă de amor a lui Napoleon 1. In Decemvrie din anul trecut a murit In Alegre (oraș din America) o femee bătrână In etate de 101 ani. Numele îi este Amalia Bonchamps. Ad­unat de grumazi a purtat un amoulet, pe care nu i l-a arătat nici­odată m­­­înărui. După moartea ei amuletul a fost aflat și deschizându-se au aflat într’msul o scrisoare a lui Napoleon I., datată în 11912. Epistola sună: „Fii fericită dragă Amilie! Adieu, poate pentru vecie. Tu numai odat­ă m’ai văzut şi, şi atunci frânt, în umilire, atunci, când armata mea odinioară glorioasă ’şi-a dormit somnul vecinic pe câmpiile îngheţate din Rusia. Tu ai avut milă de mine şi te-ai apropiat atunci când mai nefericit m’am simţit. Tu cu iubirea ta ferbinte ai făcut să uit nefericirea şi tot ce nu-’m­i era plăcut. ’Mi-ai dat singura ta co­moară numai ca să-’mi alin durerea „Dacă voiu putea să-’m­i reocup tronul iarăşi, îmi voiu aduce aminte de tine, care ai avut milă de cezarul Învins. ,Un sărut pe frunte îţi trimit. „Adio! „1812. „Napoleon Cu scrisoarea aceasta e in legătură fap­tul istoric, că Napoleon pe timpul expediţiunii în Rusia a avut relaţii de amor cu o fată, cu numele Amalia Bonchamps, care însă nici­odată n’a tradat acest secret al vieţii sale, până­ ce moartea n’a descoperit taina. pr SERVICIUL TELEGRAFIC al „TRIBUNEI“. Budapesta, 25 Ianuarie n. Par­tidul independist a hotărît a aduce, în dictă propunerea pentru desfiinţarea §. 25 ** legea militară. (Referitor la serviciul 2 ani a voluntarilor. Red. „Tribunei“.) Bruxela, 25 Ianuarie n. Ştirile spre abdicarea regelui Leopold sunt ivite aici ca o glumă proastă. Atena, 25 Ianuarie n. Ministerul s’a alcătuit sub presidenţia lui D e 1 y a n n i s. Bucureşti, 25 Ianuarie n. Oposiţia pune in circulaţie printre populaţia dela ţeară un pamflet contra proiectului de lege asupra minelor, în care broşură supuşii străini simt insultaţi.­­Ara aştepta dela turoul oficios informaţiuni exacte, care nu­te­­­grame tendenţioase şi insinuaţiuni. Cât des­­pamfletul, despre care ni­ se telegrafează, am­­flpuit despre el în foile române cu patru zile amainte. Este o broşură de propagandă, contra­­proiectelor de legi a minelor, contra cânni foaie din Bucureşti spun, că sunt şi gu­­vernam­eifttab­­il Gr. Cantacuzino, preşedintele senatului ţTied. „Tribunei“.) _ Camera advocaţială din Cluj anumefi, că dl Dr Zosim Chir­top, advocat este tre­cut în lista advocaţilor, cu reşedinţa la Câmpeni. O victotă a sufragiului universal. Procurorul reg. din Pojon a intentat p­roces de presă ziarului socialist „Neue Volkseitung* din Pojon pentru­ că pledând pentru sufragiul universal „a atacat guvernul şi mai multe in­­stituţiuni fundamentale ale staturii“. Pertra­tarea procesului a decurs înaintea tribunalului din Pojon şi s’a sfirşit cu condamnarea acu- Satului la o lună închisoare fa 100 fl. amendă. Onuţ Fodor. Curia regească a avut se hotărască ieri în afacerea ucigaşului Onuţ Fodor, condamnat la moarte de cătră tribu­nalul din Cluj. Din causa ocupaţiunii prea mari a referentului Veszprémi, pertracta­ Posta redacţiunii. Dlui I. B. H. în Făgăraş. A sosit târziu. Despre cele­ ce ne scrii am publicat deja o corespondenţă în numerul trecut. 14/26 Ianuarie 1895 Bibliografie. Se află de vânzare la „Institutul Tipo­grafic“ , „Idile şi balade“ de G. Coşbuc, ma­rele nostru poet Preţul unui volum fl. 1­65. A apărut şi se află de vânzare la In­stitutul Tipografic (Sibiiu) „Un an de luptă“, de Al. Vlăhuţă, distinsul poet. De­­ acelaşi autor: „Dan“, cel mai frumos roman din lite­ratura noastră românească : Preţul unui volum fl. 1.95. A apărut în editura librăriei Carol Müller: Poesii de Ioan N. Roman, un elegant volum de 230 de pagine şi se află de vânzare la Institutul Tipografic (Sibiiu) cu preţul de fl. 1.25. Se află de vânzare la Institutul Tipo­grafic­ „Ghiveciu“ de Dr. Urechiă. A apărut în Editura Librăriei Leon Alkalay (Bucureşti): „Mama soacrol“ (teatru) şi „Popa cel de treabă(novele) de Th. D. Speranţă. Preţul volumului ântâiu 2 lei, ear’ al volu­mului al doilea 3 lei. A apărut: Limba română, fiinţa, originea, ru­deniile şi istoria ei. Manual pentru gimnasii şcoale reale şi pedagogice. De Virgil Oniţiu directorul gimnasiului român din Braşov. Edi­tura librăriei Ciurcu. „Vulturul“, foaia umoristică a dlui Iustin Ardelean din Oradea-mare, nu­mărul din urmă a apărut cu un cuprins va­riat şi hasliu. Preţul pe un an este fl. 6. Economie. Cumpărare de m­ânzi de câte 1 an. Ministrul reg. unguresc aduce la cuno­ştinţa acelor proprietari, cari posed cel puţin câte 4 mânzi de soiu bun, oase tari, corp regulat, prăsire proprie, că dacă avut aplicaţi a-ş i vinde statului, atunci să substearnă ministrului de agricultură o declaraţiune timbrată cu 50 cr. până in 1 Februarie a. c. în declaraţiunea asta se cuprinde locul unde se află mânzii, originea înălţimea coloarea cât şi preţul pe lângă care sunt aplicaţi a-ş i vinde. Cererile sosite după termin ne se mai iau în seama. Preţul mărfurilor. Piața din sibiiu Del» 25 Ian n. Grâu fru­mos 76 piuă 80 ebilo 8. 4 80 pini 5.40, grâu mestecat 7 pini 74 ebio fl. 4.— piui 4 50, licări 70 pini 74 bilo fl. 8 10 pini 3.50, or* 62 piuă 68 ohiio fl. 8 90 piuă 4.80, ovăț 42 pini 48 ebilo S. 2. — pini 2.5 ) cucuruz 70 pini 74 ohiio fl. 4 — pini 4 40, mălaiu 78 pini și chilo fl. 4.— pini 4.50, cartofi 68 pin 70 chilo fl. I 40 pini 1.60 armunţi de cânepă 48 pini 50 chilo fl 4.50 pini 4 80, mazăre 76 pini 80 chiio fl 6­­ pini 6 50, linte 78 pini 82 chiio fl. 7.50 pini 8.50, Ut­­ole 76 pini 80 chilo fl. 6.— pini 6.50, pisat de grâu 100 chilo fl. 18.— pini 14.—, făină nr. —.­­ fl. 13.— făină nr. 12.— fl. —.—, făină nr. 10.— fl. —.— slănină 100 ohiio fl. 60.— pină 66.—, umoare de pire fl. 66.— pănă 62, său brut 100 ohiio fl. 20.— p­.ui 22.—, aflu de lumini fl. 88.— pinh­l. 84.­—, lumini tur­nate de său fl. 38.—, pănă fl 40.—, »Apun fl. 20 piui 30.—, fân 100 chilo fl. 1.80 pănă 2.—, cânopi fl. 86.— pini 16.—, lemne de foc uscate m. cub. fl. 8.— pini 8.25, spirt p. 100 L. •/. 55­ pănă ‘Ser., carn?» de vită chilo 62 cr. pănă 60, carnea â» vițel 40 pănă 50 cr, carnea de porc 41 pănă 5 ) or. carne de berbece —.24 pănă 28 cr., ouă 10 cu 30 cr . Călindarul zilei. 14/26 Ianuarie 1895. Iulian: SS. PP. ucişi în Sinai. Gregorian: Policarp. Soarele: răsare 8.02 apune 4.17 in. Buletin meteorologic. Sibiiu, 25 Ianuarie u. 12 ora dimineaţa. Presiunea atmosf. In ram. (Mediul lunar 1S7.1) Temperatura dupre Celsius Din seară 21 Ianuarie n. 7 ore dimineaţa. Maximul şi minimul de temperatură/ Direcţia vântului Observată Diferența din preziu& 713.9 —1 3 —0.8 4-l.S —53 80 Stațiunile Proxiun. aturosf. in mm. Tempera­tura Celsius Vin direcția tur­­­tăria Budapesta . . 748_ 1.5V 3 Sătmar . . . 752—4.8 so2 Cluj .... 748+ 1.4— — Orşova . . . 751 0.8s 2 Arad . . . 750+ 05s 6 Panciova . . 750 0.4 VN3 Bursa de mărfuri din Budapesta dela 22 Ian. n. Cursul pieţii din Sibiiu. Din 24 Ianuarie n. 1895. Hârtie-monetă romar­i Comp. 9.88vend.9 Lire turceşti .... 11 11.15» 11 Imperiali .... 11 10.10 11 10 Ruble ruseşti .... 11 1.32V SSminţe JtS et u 3 0 0 Preţul per 100 chilogr. ll Preţul p 100 chil dela piui 41 u et dela pi­u grâu Bănăţenesc nou 75 76 Grâu dela l­isa „ 75 76 Grâu „ Pesta „ 75 76 Grâu de Alba-Reg. „ 75 76 75 76 Grâu ung. de Nord „ 75 76 SSminţe, Cualitatea Preţul pe vechi ori noue Soiul per Hect. 10d chilog de la­pă Săcară 70--72" 5.10 5. Orz de nutreț 60--62 5.­06­­ de vinars 62--64 6.306 11 de bere 65--66 7.15 8. Ovas 39--41 5.90 6. Cucuruz (porumb) bănăț. 75 5.906 11 de alt soiu 75_ Meiu 6.20 6-Hrișcă-Grâu Sept.-Oct. 1l Mart.-Apr. 1­1 Cucuruz Maiu-Iun. 11 Iulie-Aug. 1 Ovăs Mart. Apr. 11 Oct. 3° 10 g 6.93 - o 6.60 I â 6.26 6.02 ls Si 6. 6. Producte diverse Soiul Cu St»» p» Săm. de trif. Lucerna ungurească 38.—51. 11 roșie 58 —6 . Oleu de rap. rafinat_ Uns. de porc dela Pesta 48.—48 i 11 dela teară ---.­& 0 Slănină sventată 42.—41a a 11 afin­ată 47.—48. s Său_ & Prune__ s.3 Lictar slav n. nou 16.—15. £ 11 băn­­nesc 13.7514. Miere brută— -11 gali­­nă otră­urată— -Ceară de 'tosenau— -Spirt brut— -11 Crtjdiuțe de spirt— -d“*' Bursa din Budapesta. Din 22 Ianuarie n. 1895. Renta de aur ung. 6 „ de aur ung. 4°/0........................................124 ‰­ung. val. cor 4% ; 9g împrumutul căilor ferate ing.................... Amortigarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (l-a emisiune).......................................................tat Amortigarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (2-a emlsiuue)........................................................10S Bonuri rurale ung................................. 9£ „ „ croate slavone..........................9g Obligațiunile desp. regaliilor...................................ioc Împrumut cu premiu ung........................................158 Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . 143 Renta de hârtie austriacă........................................101 „ de argint austriacă........................................101 „ de aur austriacă..............................................121 Losurile austriace din 1860 .....................................— Acţiunile băncii austro-ungare..........................106( „ „ de credit ung....................................— » » o o austr........................... Scrisuri funciare ale institut, de cred.­ţi economii „Albina“..............................................................107 Argintul Galbeni impărătești Napoleon­ d’ori................................................... Mărci 100 imp. germane........................................16 Londra 10 Livers sterlingl....................................12 Bursa de Viena. Din 22 Ianuarie n. 1895. Renta de aur ing. 6°/..........................................­(( d­ 1) 11 *zo................................. Renta ing. v. c. 4°/........................................ 9. Împrumutul căilor ferate ing..................................12. Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (l­a emisiune)........................................................12. Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (2-a emisiune)........................................................10 Bonuri rurale ing........................................................9. „ „ croate-slavone............................... împrumut cu premiu ing........................................15 Losuri pentru regularea l­isei și Seghedin. . 14 Renta de hârtie austriacă........................................10 „ „ argint austriacă.........................................10 „ „ aur austriacă.........................................12 Losuri austriace din 1860 ............................... Acţiunile băncii austro-ungare............................105 „ „ de credit ung.................................50 „ „ de credit aust..............................40 Argintul............................................................. Galbeni împărătești.............................................. Napoleon d’ori........................................................ Mărci 100 imp. germane..........................................6 Londra 10 Livres sterlingi...................................l­ Pag. 43 Bursa de București. Din 8 Ian. v. — 4 ore p. m. C. Renta rom. per 1875 5% Renta română amort. 5°/0 Renta (Schuldverschreib) . Oblig. de stat C. F. R. 6% . Renta rom. (Rur. conv.) 67» • Împrumutul municipal 57« Scrisuri func. rurale 57« . Scrisuri func. rurale 770 • Idem urbane 770 .... .. ,, 67».... ii 11 57».... Banca-Naț. (100 lei vers. într.) Soc. Dacia-Rom. (250 lei vărs.) Soc. de Asig. Naț. (200 lei vărs.) Soc. rom. de reasig. . Socr. de cou (250 lei vărs.) . Oblig. Cassei Pensiunilor . Agio........................................... Schimb. Londra 3 luni .... „ cek............................. Berlin 3 luni............................. „ cek............................. Paris 3 luni............................. Pentru redacţie şi edituri responsabil: Ioan Ciot Proprietar: T. I­iviu Albiul, 11 lea............................. Viena............................. Agio

Next