Tribuna, august 1895 (Anul 12, nr. 172-195)

1895-08-01 / nr. 172

Anul XII Nr. 172 ABONAMENTELE Pentru Sitivi: 1 lună 85 cr., 10 an 2 fl. 50 cr., */* an 5 fl., 1 an 10 fl. Pentru ducerea la casă cu 15 cr. pe lună mai mult. Pentru monarchie: 1 lună 1 fl. 20 cr., */4 an 3 fl. 50 cr., */, an 7 fl. 1 an 14 fl. Pentru România și străinătate: ** an 10 franci, Vi an 20 franci, 1 an 40 franci. Abonamente se fac numai plătindu-se înainte. Apare în fiecare zi de lucru INSERŢIUNILE Un şir garmond prima­ dată 7 cr., a doua­ oară 6 cr a treia-oară 5 cr., şi timbru de 30 cr. Redacţia şi administraţia: Strada Măcelarilor nr. 21. Se prenumeră şi la poşte şi la librării, în România, la dnul Carol Schulder în Bucureşti, strada Labirint nr. 4. Epistole nefrancate se refusă. — Manuscripte nu se Înapoiază Un număr costă 5 cruceri v. a. sau 15 bani rom. Sibiiu, Marţi 1/13 August 1895 Programul. Membrii naţionalităţilor română, serbă şi slovacă din Ungaria adunaţi la 16 August 1895 în Budapesta enunţă următoarele: I. Alianţa sârbă, slovacă şi română declară că va ţine la integritatea ţerilor coroanei Sf. Ştefan în toate direcţiile sale. II Respectând raporturile etnice şi desvoltarea istorică a Ungariei în puterea cărora Ungaria nu este un stat căruia un singur popor ar putea să-­i dee caracterul seu naţional, ci numai totali­tatea popoarelor Ungariei, unite într’un întreg, poate da caracterul acestui stat, Românii, Slovacii şi Sârbii, locuitori în Ungaria şi Transilvania, susţinând integritatea ţerilor Coroanei Sf. Ştefan, voe sc să tragă din raporturile etnice existente şi din desvoltarea istorică a Ungariei, toate acele conse­­cvenţe, cari sunt trebuincioase pentru administrarea statului cu respect la susţinerea şi desvoltarea singuraticelor popoare ale Ungariei. III. Natura statului ungar, produsă prin raporturile etnice şi prin desvoltarea istorică, nu permite ca un singur popor, care nici nu formează majoritatea poporaţiunii, se-­şi aroage dreptul de „a forma el singur statul. Numai totalitatea popoarelor Ungariei are dreptul a se identifica cu statul, după­ cum această declarat este şi în legile existente. In consecvenţă aşa numita idee d­e stat naţional maghiar, arogând atributele statului numai pentru un singur popor, care este în mi­noritate, şi cu ajutorul puterii de stat acultate aservind astfel celelalte popoare ale Ungariei, care sunt în majoritate, este în contrazicere cu raporturile etnice şi cu desvoltarea istorică a Ungariei, dar­ este totodată şi o periclitare a condiţiunilor de existenţă pentru celelalte popoare ale Unga­riei, cari compun majoritatea ţerii, în faţa acestei periclitări, care deja prin fapte se pregăteşte a nimici condiţiunile de existenţă ale celorlalte popoare ale Ungariei şi Transilvaniei, cari formează majoritatea ţerii, Ro­mânii, Slovacii şi Sârbii din Ungaria şi Transilvania, susţinându-­şi programele lor proprii naţionale de până aci, încheie alianţă pentru a-­şi apera cu toate mijloacele legale naţionalitatea lor şi nădejduesc, că din acelaşi interes la această alianţă se vor alătura şi Ruşii şi Germanii Ungariei căci această alianţă nu conţine nimic ilegal, ci mai vîrtos se insueşte cu toate mijloacele legale un^-U'igaria pe base fireşti. Drept basă firească este a se considera autonomia naţională în ui arorîdării comitatense. ' r- Y. Această alianţă a naţionalităţilor nu eschide, ca fiecare naţionalitate, după împregiurările eosebite, să poată insufi­la o desvoltare proprie și spre scopul acesta naționalitățile aliate își­­ ajutor reciproc. VI. Popoarelor nemaghiare ale Ungariei a măsurat hotarelor graiului lor să li­ se dee deplină­­tate, astfel ca respectivelor teritorii autonome (comitate, orașe municipiale, comune) prin apli­­a limbii naționale la a­utortățile administrative și judiciare să li­ se dee caracterul naționalității active. Unde inse lim­bile sînt amestecate acolo în interesul administrațiunii mai ușoare, co­­rtatele să fie arondate d­upa limitele limbilor. VII. Din acest punct de­ vedere, Românii, Slovacii şi Sârbii nu se pot mulţumi cu aşa numita lege a naţionalităţilor din 1368. Această lege, după­ cum se pare, a fost adusă numai ca să ser­­asca de mască înaintea străinătăţii pentru pretinsa toleranţă faţă de naţionalităţi. De fapt această ge nu se ţine şi este cu­­ totul ilusorie. Până când această lege a naţionalităţilor este în valoare orbii, Românii şi Slovacia vor respecta-o ca lege, dar­ pretind dela potestarea statului, ca ca resp~­voi faţă de ei să fie dreptăţiri. Dacă vre­­mentul ungar, ele toherhiei naţionale . Şi anume el­e culturale ale diferit­ele plaţă, ba încă să fie lărgită în favorul naţionalităţilor şi în înţelesul egalet­ată naţionalităţile vor fi puse în posibilitatea de a fi representate în par­­misul la schimbarea legii de naţionalităţi de acum în înţelesul principiilor tinse în acest program. Vor insista, ca datorinţa statului de a sprijini cu mijloacele statului scopu­­popoare din Ungaria, să se execute în toate detailurile. VIII.­­ Ungariei sânt aduse în trista posiţie de a nu pute lua parte la legislativa­­ ce Ungaria este considerată ca domeniul unui singur popor, puterea sta­­parlamentului ungar caracterul representării unui stat național. Mânecând _____in acest punct de vădere pentru Transilvania s’a creat o lege electorală nedreaptă și horendă, ^^®iar’ chiar după legea electorală din Ungaria proprne cercurile electorale sânt astfel formate şi listele lectorale de regula astfel se compun, că alegătorii naţionalităţilor apar delăturaţi şi striviţi, la legeri apoi autorităţile administrative folosesc faţă de naţionalităţi astfel de mijloace herende de resiune şi disposiţii brachiale — încât aşa ceva la alegeri nicăiri în Europa civilisată nu se poate ntempla, între astfel de împregiurări, când dreptul sacru al libertăţii electorale a devenit ilustriu, rbii, Slovacii şi Românii ca partide sânt siliţi a se abţine deocamdată de la alegeri pentru parlament. 1 • Naţionalităţile tatului ungar. Deoare lui se insueşte se IX. în legătură cu aceasta, alianţa naţionalităţilor doreşte introducerea sufragiului universal direct şi secret, doreşte o arondare mai dreaptă a cercurilor electorale, sistarea influenţării admi­nistrative la alegeri şi abrogarea acelor dispoziţii legislative, după care omisiunea plătirei contri­buţiei atrage perderea dreptului electoral. X. Deoare­ce în Ungaria nu există nici o lege pentru dreptul de libere întruniri şi asocieri, care ordinaţiunile ministeriale privitoare la această chestiune învechite şi echivoce, organele admi­nistrative le explică şi aplică în mod arbitrar, aşa că pentru adunările publice şi pentru formarea de asociaţiuni ale naţionalităţilor se pun în cale toate pedecile posibile şi pentru ele dreptul de întruniri şi asocieri aproape nu există, alianţa naţionalităţilor pretinde crearea unei legi precise şi democratice pentru dreptul de întruniri libere şi asocieri. XI. Deoare­ce prin sistemul actual autonomiile bisericeşti şi şcolare garantate prin lege au devenit ilustrii prin amestecul arbitrar din partea guvernului, alianţa naţionalităţilor cere respec­tarea autonomiilor legale bisericeşti şi şcolare şi lărgirea lor în interesul adevărat al autonomiei. XII. Considerând că în Ungaria măreaţa instituţiune a juriului există excepţional numai pentru afaceri de presă şi având în vedere, că dislocaţiunea acestor jurii este cu intenţiune astfel întocmită, că în afacerile de presă ale nemaghiarilor judecă numai Maghiari cu sentimente duşmănoase faţă de naţionalităţi, cari nici nu înţeleg limba nemaghiarilor, ceea­ ce dovedeşte evident mutarea juriului din Sibiiu la Cluj, şi deoare­ce astfel această instituţiune este falsificată şi îndreptată în contra ori­cărei mişcări mai libere a presei naţionalităţilor, cari în acest chip sânt total despoiate de libertatea presei, alianţa naţionalităţilor pretinde dislocarea acestor jurii în astfel de localităţi, unde, prin ridicarea instituţiunii dăunoase a tălmaciului, va fi cu putinţă a pertracta în limba originală a productului de presă ori sistarea totală a instituţiunii de juriu şi avizarea afacerilor de presă la tribunale regulare. XIII. Deoare­ce în Transilvania există o lege excepţională pentru afacerile de presă, care în Ungaria libertatea presei este ştirbită prin impunerea cauţiunii, alianţa naţionalităţilor pretinde o lege unitară pentru libertatea nelimitată a presei. XIV. Alianţa naţionalităţilor doreşte libertatea pe toate terenele şi astfel în prima linie se lupte pentru libertatea confesiunilor existente. Din acest punct de vedere alianţa naţionalităţilor va lupta cu toate mijloacele legale pentru reviziunea legilor politice­ bisericeşti, cu atât mai mult, că acelea sânt îndreptate în contra vieţii naţionale a singuraticelor popoare. XV. Naţionalităţile Ungariei doresc representarea intereselor lor prin un ministru denumit de coroană după chipul cum este representată Croaţia şi Slavonia prin un ministru fără resort. XVI. Pentru ajungerea scopurilor propuse şi în vederea unei conduceri unitare, alianţa Slo­vacilor, Sârbilor şi Românilor va fi representată prin un comitet ales de delegaţii Sârbilor, Slovacilor şi ai Românilor, care comitet va fi compus din câte 4 membri din fiecare națiune. XVII. Acest comitet va dispune cele de lipsă pentru efectuarea unei organizări viguroase și va îngriji, ca din timp în timp la toate ocasiunile să se ridice protest contra politicei de desnațio­­nalizare a deținătorilor actuali ai puterii de stat. XVIII Comitetul va fi cu băgare de seamă, ca buna înţelegere între singuraticele naţionalităţi se­ fie păzită şi totul să fie depărtat, ce ar putea ştirbi această bună înţelegere. XIX. Pentru de a clarifica marele public european, care nu este destul de orientat asupra raporturilor naţionale ale Ungariei, comitetul se va insul a orienta presa europeană. XX. Congresul hotăreşte a se întruni periodic şi încredinţează comitetului conducător de a hotărî locul şi timpul şi de a îngriji de convocarea lui. XX. Comitetul convocător are să elaboreze încă înainte de întrunirea proximă a congresului ian memorand, care în numele popoarelor representate prin această alianţă, se expună pe deplin situaţiunea, cu scopul de a fi presentat Maiestăţii Sale Imperiale şi Regale. XXIL La cas, că întrunirea comitetului delegat vă fi zădărnicită, principiile cupr^^^^^acest program vor servi ca directivă politicei naţionale a Slovacilor, Sârbilor și Românilor.

Next