Tribuna, noiembrie 1895 (Anul 12, nr. 244-267)

1895-11-25 / nr. 263

Nr. 263­ ­ unui prea stimat domn binevoitor al aces­­t, pe care îndatinaţi sântem a-­l vadă tot­­auna în fruntea acelora, cari cu trup cu aet lucră şi contribue pentru înflorirea reg­­­nii noastre. Numele vă este prea bine cunoscut Dl Cirlea bărbatul de inimă, omul cu du­­ce pentru neamul seu, în calitate de notar llic a prestat gratuit tot lucrul, şi toate cele lipsă la facerea documentelor şi întabula­­i caselor donate de cătră d-na Iuliana Văsoiu dl Ioan Visia. Primească pentru această nouă dovadă interesare faţă de scopul reuniunii, cea­­ adâncă mulţumită, ce-i aduc din jot loc. Raportul comitetului ce va urma ne arată, în şirul binefăcătorilor şi de astădată tre­­c se dăm tributul recunoştinţei noastre ono­­rului institut de credit şi economii „Aural “, care şi în anul curent ne a împărtăşit de ajutor de 200 fl. mai încolo societăţilor aavarie „Concordia“ şi „Carol­ea“,­­ ca şi până acum, ni-au dat câte un ieş liber. Primească mulţumită noastră! Resultatul obţinut la şcoala de fetiţă este­­ se poate de îmbucurător. Insinuarea şi imiplinarea fetiţelor a răspuns aşteptărilor lor mai exagerate. Dovadă că şcoala noastră dispune de iteriul sănătos, şi îşi împlineşte misiunea cu­riositatea şi demnitatea cuvenită. Numărul neaşteptat de mare al elevelor,­­a îndemnat să luăm dispoziţiunile posibile ntru lărgirea localului şi pentru sporirea sterilor didactice. Spre acest scop comitetul­­ adresat comitetului „Asociaţiunii transil­­ane“ cu rugarea, ca să ni­ se voteze un aju­­t anual pentru sistemizarea unui al doilea ist de învăţătoare. Spre acest scop vom cerca­­ posibilul şi sperăm, că vom obţine re­­rb­at îmbucurător, înainte de a trece la ordinea zilei mă­rit îndemnată şi îndatorată, a exprima în finele reuniunii călduroasa noastră mulţu­­ită domnilor Petru Popoviciu, adminis­­ator protopopesc şi dlui Alexandru Ci­ura, aroch local, pentru serviciul preţios, ce au testat şcoalei noastre de fetiţe, împlinind asturile de catecheţi, fără de a pretinde re­­muneraţiune, ceea­ ce între împregiurările de iţă este un însemnat favor, care contribue­­ susţinerea bilanţului în finanţele reu­­niunii. Aceasta e icoana trecutului, care pe u­ooi datorinţa noastră este, ca cu inimă şi o iubire împrumutată să ne întâlnim pe câmpul faptelor, să ne unim în ad­­­inea, ce ni­ se impune pentru a ajunge la capul dorit. Şi după aceasta am onoarea a deschide a IlV-a adunare generală. Vorbirea de deschidere a fost ascultată cu mare atenţiune şi cu viu interes şi însu­fleţire, urându -i-se doamnei presidente „Să trăească“. (Va urma.) X. societăţi.* Societatea academică „Junimea“ are onoare de a învita la sărbarea aniversării a XVII. a fundării sale, care va avă loc Luni în 4/16 Dec. a. c. în sala filarmonică. Cernăuţi, în Dec. 1895. Pentru comitet: Preşedinte: Iorgu Toma, stud. jur.; secretar: Radu I. Sbîera, stud. fii, începutul la 8 ore seara. * Club literar. Azi, amicii noştri se în­trunesc, în această iarnă ântâia­ oarâ, pentru a asculta o dare de seamă a dlui Bogdan­i­ ur­că asupra cărţii lui Beniamin Kidd: Evoluţia sociala şi traducerea verbală a unui capitol din această operă interesantă. * Alegerea de la Zlagna nimicită. Ni­­se scrie, că în urma apelațiunii insinuate de Ferenczi István et consortes, alegerea membrilor comitatensi din cercul Zlagnei, în­tâmplată în 14 Noemvrie a. c. a fost nimi­cită. De motiv al nimicirii se aduce §. 39 din articolul de lege XXI, an. 1886, in sensul căreia alegerea trebue să fee începutul la 9 ore a. m., car’ în Ziagna s’a început alegerea jiumai la 11 ore a. m. De motiv se mai aduce CRONICĂ Sibiiu, C Decemvrie n. La alegerea de deputat în Făget, anunţată şi de noi, după­ cum scriu foile ma­ghiare din Budapesta, a fost aclamat cu unanimitate secretarul de stat Béla Graen­zenstein! #• Demisiunea unui comite-suprem. După­ cum anunță foile maghiare, comitele-su­­prem al comitatului Turda-Arieş, baronul Ke­mény Kálmán,­­şi-a dat demisiunea din causa nouelor alegeri comitatense. Deşi abzicerea nu s’a primit încă, totuşi se consideră de si­gură primirea, care în locul vacant va întră ca provisor Sándor János, comitele-suprem al co­mitatului Tirnavei-mici, Spre completare. Mai adăugăm la ra­portul nostru de ieri asupra seratei societăţii de lectură „Petru Maior“, că nu numai suc­cesul moral, dar’ şi cel material a fost de­săvîrşit, având un venit curat de circa 100 îl. v. a., o sumă ce sigur îi prinde bine lipsitei Sib­­i­u, Sâmbătă,, şi aceea, că în decursul alegerii nu s’a putut constata identitatea alor 6 alegători precum nici îndreptăţirea lor de a alege şi totuşi voturile lor au fost primite. — Când legea comunală se interpretează în mod atât de ridiculos de cei cari sunt chemaţi să o execute corect, n’avem decât să recomandăm cu toată căldura alegă­torilor români din cercul Zlagnei, ca la a doua alegere să se presente în mod tot mai impunător, ca să le dovedească celor de la putere, că sunt conştii pentru drepturile lor cetăţeneşti.* înmormântare. La înmormântarea de ieri a mult regretatului nostru amic Octavian Boer, a luat parte întreaga inteligenţă ro­mânească din loc, tinerimea şi representanţii „Reuniunii de musică“. Din partea Reuniunii şi a amicilor s’au depus cununi pe sicriul tinărului defunct, care în vieaţă s’a bucurat de frumoase simpatii în cercurile cunoscuţilor. La mormânt s’a rostit de către părintele gr.­­cat. Togan o frumoasă şi pătrunzătoare vor­bire, cuvinte călduroase de adio rudeniilor şi amicilor, în veci pomenirea prietenului nostru! * O rectificare. Din Viena primim o corespondenţă, din care publicăm următoarele: „în nnul 256 al „Tribunei“ sub titlul „naţio­nalităţile în armata noastră“ se afirmă, că ar fi 24 batalioane române, 84 maghiara şi 46 sârbe, aşadar, chiar şi sârbe mai multe decât române. De tot mare greşeală, deoare-ce batalioane române sunt cel puţin 44, adecă batalioane în cari Românii sunt la majoritate sau numai ei, în Ardeal avem din 8 regi­mente numai 1 maghiar (Nr. 82), săcuesc. Din celelalte sunt cinci regimente (Nr. 31, 50, 51, 63 şi 64), în majoritate Românii, cu 20 batalioane, apoi 2 regimente (Nr. 2 şi 62), pe jumătate Români cu 4 batalioane. Prin urmare numai în Ardeal sunt 24 batalioane şi cu cel de vânători Nr. 28 cu tot 25 bata­lioane Români. Sânt însă de a se mai socoti la regimentele Nr. 43, 33, 61, 83, 37, 102, 41 şi 5 cel puţin 19 batalioane, ce ar da o sumă totală circa de 44 batalioane româ­neşti în armata austro-ungară. Maghiare nu sânt decât 58 batalioane, care sârbe 24.“ Mul­ţumind pentru desluşirile date constatăm că în rîndul trecut am înregistrat datele după foile maghiare.* Post de notar, în cercul notarial „Salva“ lângă Năsăud, s’a deschis concurs pentru postul de notar până în 25 i. c. Ve­nitele se urcă cel puţin la 1200 fl. la an. Cercul e curat românesc şi dorinţa comună ar fi, ca după­ ce până acum locuitorii au fost torturaţi de un Jidan, de un Armean şi pe urma de un Ungur scos din casa alienaţilor, acum cel puţin să se poată alege un Român. * Din năsdrăvăniile lui Bánffy. Pe timpul când a fost Maiestatea Sa prin Tran­silvania la manevre, luând odată supeul în Cluj, a avut înalta fericire de a se convinge de colosala cultură a lui Bánffy. Acesta şedea de-a dreapta Maiestăţii şi o „rupea“ pe nem­ţeşte. Maiestatea, fiindu-­i milă de el, îi zise: „Ştii ce, dragă Bânffy, vorbeşte-­mi d-ta nu­mai ungureşte. Eu îţi voiu răspunde nemţeşte“. Banffy, după­ ce s’a socotit: „Ah, Maiestate, mulţumesc de bunăvoinţă, înduraţi-vă însă a-­mi permite, ca totuşi să vorbesc nemţeşte, deoare­ce şi aşa am prea puţină deprin­dere în această limbă“. Maiestatea in­­torcându-se câtră adjutantul seu, îl apostrofa: „Ştiam şi până acum, că sânt Regele Ungariei şi împăratul Austriei, dar’ n’am­ ştiut, că sânt şi instructorul ministrului-president al Meu!!“ — Astfel scriu foile maghiare! Nostim de tot, te faci nemuritor, stăpâne Bánffy ! * Buclucaşul. Vestitul plagiator Tr. H. Pop nu vrea să se lase! Din reşedinţa sa de iarnă (Boziaş) îndreptează către maica-sa „Ga­zeta“ o „scriptă“, în care-’şi va d’­a tot cuprin­sul sufletului seu „poetic“, cuprins, care se exprimă prin următoarele poetice cuvinte: „aecultura a inimii, closă de patimă, stîrpituri spirituale, isbucnire ridicolă, maliţioase bu­curii, lipsă de bun simţ, trîmbiţă scârboasă, patimi şi ure personale“. Se vede, că din poet plagiator şi traducător celebru, cum era nainte, acum după­ ce a fost prins cu mâţa în sac, domnul Tr. H. Pop vrea să ajungă un celebru pamfletar. N’avem ce zice: pe acest teren, promite mai mult. A Ileananul lui Odobescu. Relativ la mo­­rida lui Odobescu, cetim în „Timpul“ următoarele: „O chestiune de inimă sdrun­­dîiase sistemul nervos al lui Odobescu Fe­meia, pentru care făcuse toate jertfele, îl go­nise după­ ce-şi sângerase inima. Desnădăj­­duit, şi simţind că cu nici un chip nu poate resista acestei pasiuni, Odobescu se tîreşte la picioarele ei şi cerşeşte o reconciliare cu ori­ce condiţiuni. Femeia îi reprimeşte după­ ce nefericitul îi fagădueşte numele seu. — Odo­bescu era deja însurat. Fericit, că cu toată enormitatea sacrificiului ce promitea, obiectul adoraţiunii sale consimte să-­i deschidă din nou uşa. Odobescu pleacă, fiind sigur, că soţia sa legitimă are să accedeze la propu­nerea unei despărţiri de bunavoe. Amanta chiama telegrafic pe mama sa, din provincie, ca să-­i fee consimţământul pentru această căsătorie. Până să sosească mama din pro­vincie, povesteşte confratele. Odobescu se şi înţelesese cu femeia sa legitimă despre o despărţire de bunăvoe. Aci apare în acest roman atât de necurat o figură sublimă, o figură de sfântă martiră — este doamna Odobescu. Câtă înălțare de suflat a arătat această nobilă creatură, se va vedea îndată. Doamna Odobescu s’a dus de bunăvoe la o întâlnire cu mama tinerei sale rivale, era așteptată. Intrând, doamna Odobescu începu: — Doamnă, știi că bărbatul meu iubește pe fiica d-tale și că fără dînsa nu mai poate trăi? Recunosc, că fiica­­ tale are să pre­tindă o reparaţie manifestă dela bărbatul TRIBU­NA meu, căruia dintr’o slăbiciune femeiască, uşor de explicat şi foarte naturală, ’i-a cedat. Ştiu că pedeca pentru aceasta sânt eu, căci dl Odobescu vrea din toată inima să fie bărba­tul legitim al fiicei d-tale. Eu îl ador pe bărbatul meu şi n’aş fi în stare să mă refuz a-m i face fericirea. De aceea vin să vă de­clar, că sânt hotărîtă a întră îndată în călu­gărie şi să vă rog totodată să nu puneţi d-v. vre-o pedeca la fericirea acestui om şi a fiicei d-voastre. Să nu uităm a spune, că Odo­bescu era ascuns în odaia de alături, fără să ştie nimeni şi asculta tot, aşteptând cu inima încordată resultatul acestei întrevederi. Mama din provincie, la sublima tiradă a doamnei Odobescu, răspunse pe un ton cu totul con­trar. Fiica sa fusese înşelată, batjocorită, compromisă de un bătrân berbant, care ar trebui pedepsit pentru infamiile sale; ca mamă nu poate aproba căsătoria fiicei sale aşa tâ­­nără cu un om stricat, o căzătură, în fine cele mai brutale imputări şi cele mai ab­surde pretenţiuni. Mama recalcitrantă fu în­treruptă brusc de Odobescu, care apăru pe prag viuit de indignare, cu pumnii încleştaţi: — Aşa? isbucni el. Sânt un om stricat, o căzătură? Mă asvîrliţi acum, după­ ce pentru voi am făcut atâtea; după­ ce m’aţi exploatat, m’aţi torturat, m’aţi împins la ultima m­i­­serie, nu mai sânt decât o treapă de aruncat. Sânteţi nişte infame, infame... Ştiu ce-­mi ră­mâne de făcut! Odobescu, în culmea nebu­niei pleacă urmat de doamna Odobescu, care nu ştia cum să-m i mai mângăe. Ajuns acasă, Odobescu scrise câteva scrisori, apoi luă o dosă forte de laudanum. Resultatul acestei prime încercări fu la timp combătut; îngriji­rile îngerului păzitor, îl scăpară de data aceasta. Odobescu după câteva zile de liniște, hotărî pe d-na Odobescu ne plece lângă fiica lor, d-na Damian, convingându-o că este cu desăvîrșire vindecat de pasiunea lui. Doamna Odobescu plecă, dar’ n’ajunse bine şi o tele­gramă îi anunţă moartea adoratului ei soţ, pe care numai ea ’l-a iubit şi pe care numai o aşa inimă sublimă ştie să-’l plângă. Credem, că cu atâta se completează romanul acesta, din nenorocire real. E de prisos să mai adaugâm amănuntele deja destul de bine cu­noscute în privinţa ultimelor momente ale ne­norocitului seu erou. Fosta redacţiunii, Anacreonticului, îţi facem pe voe, publicând însă numai începutul: „îmi vine dorul de pădure „Şi-­mi vine dorul de linişte, „Ba nu! aş vrea doi ochi­­le mare „Şi doue măruri să me pişte“ Credem că-i destul atâta! Dlui I. P. în B.-K­. Ciudată rugare, dar ’­cum o se-ş i „mulţumeşti în public“, dacă a murit. Nu crezi, că e târziu ori socoţi, că noi avem taina de a putea comunica cu cei morţi? MAI NOU. Alegerile în Romania. Foile din Budapesta publică urmă­toarele : Bucureşti, 4 Decemvrie­­. Azi au fost alegerile colegiului I. de Senat. Re­sultatul pentru oposiţie e nimicitor, care pentru guvern splendid. S’a ales — din 60 locuri — un singur oposant. Vor fi două alegeri suplementare, dintre cari una la Galaţi între un liberal şi fostul prim - ministru Catargiu. Sturdza, actualul prim-ministru s-a ales în trei locuri, Stătescu, ministru de justiţie în două. Foştii miniştri Carp, Laho­­vary şi Marghiloman au căzut în mai multe colegii. în Bucureşti dom­neşte o mare însufleţire. .SERVICIUL TELEGRAFIC al „TRIBUNEI“, Budapesta, 6 Decemvrie n. Dis­posable de executare pentru legea despre liberul exerciţiu al religiunii, vor apare în curând. Stampfen, 6 Decemvrie n. Până la miezul nopţii s’au dat pentru Lat­­koczy 644 şi pentru Otocska 302 vo­turi. Preoţimea desfăşură o agitaţie enormă. Poporul fanatisat a aprins sa­tul Jakobsdorf în scopul de a împedeca pe alegătorii liberali dela vot. învin­gerea lui Latkoczy este cu toate ace­stea sigură. fiaal), 6 Decemvrie n. Ieri s’a ţi­nut aici adunarea constituantă a partidu­lui poporal. Au participat preoţii din 3 comitate şi ţerani plătiţi cu diurnă de 5 fl. Zichy, E s z t­e r h á z y şi Mol­nár au ţinut vorbiri. Poporaţiunea de aici s’a reţinut dela adunare. Zagreb, 6 Decemvrie n. Lucră­torii maghiari dela drumul de fer au fost eliberaţi pe lângă cauţiune. Constantinopol, 6 Decemvrie n. Ambasadorul Calice ca dojen al tuturor ambasadorilor a pre­tins de la Sultanul al doilea fer­­man pentru admiterea altor vase staţionare. 25 Noemvrie (7 Decemvrie) 1895 Bibliografie. A apărut: „Buletinul societăţii de ştiinţe fizice“, din Bucureşti, anul IV, Nrul 8 şi 9 cu un cuprins variat, între altele necrologul lui Pasteur, comuiicat de secre­tarul societăţii, precum şi „Elementele magne­tice ale României“, de D. Negreanu şi Marius Murăşianu. Librăria Carol Müller din Bu­cureşti ne trimite ediţia de lues a volumelor: 6 („Icoane şterse“ de Al. Vlahuţă şi portretul autorului), 3 („Cântece şi plângeri“ de M. Zam­fir­esc­u). 10 (Novele de Mark Tirani) din „Biblioteca pentru toţi“. Recomandăm tuturor cetitorilor noştri să-­şi procure aceste excelente lucruri ale celor mai valoroşi literaţi. Se pot procura la „In­stitutul Tipografiie“ Sibiiu. A apărut în editura librăriei Carol Müller din Bucureşti: „Biblioteca pentru toţi“ Nr. 23 şi 24 „Din vieaţa meseriaşilor“, nuvele de Ioan Popovici-Bănăţeanu, volum care cuprinde în 2 numeri (23 şi 24) nuvelele ad­mirabile ale unui scriitor bănăţean mort din nenorocire tinăr de tot. Despre vieaţa şi talentul seu vorbeşte cu mare competenţă în prefaţa acestui volum Dr. Titu Maiorescu. Volumul viitor din Biblioteca pentru toţi va fi „Povestea vorbei“ de Anton Pann, vol. II. Preţul mărfurilor. Piaţa din Sibiiu. De la 6 Decemvrie n. Grâu frumos hect. fl. 4.80 până 5.40; grâu mestecat hect. fl. 3.30 până 4.50; săcară hect. ti- 4.— până 4.40; orz hect. 3.80 până 4.20; ovăs hect. fl. 2.— până 2.40; cucuruz hect. fl- 3.70 până 4.10; mălaiu hect. fl. 4.50 până 5.— ; cartofi hect.fl. 1.10 până 1.30; sămânță de cânepă hect. fl. 5.— până 5.20; mazăre hect. fl. 5.50 până 6.— ; linte hect. 7.—până 7 50; fasole hect. fl. 5.50 până 6— ; păsat de grâu 100 chilo fl. 14.— până —; făină nr. 0 100 chilo fl. 13.60; făină nr. 1 100 chilă 11. 12.80 făină nr. 3 100 chilo fl. 11.40; slănină 100 chilo fl. 58.—până 60.— ; unsoare de porc 100 chilo fl. 62.— până 65.— ; seu brut 100 chilo fl. 20.— până 22—; său de lumini 100 chilo fl. 33. — până 34.— ; lumini turnate de său 100 chilo fl. 38.— până 40.— ; săpun 100 chilo fl. 20.— până 30.—; fân 100 chilo fi. 1.80 până 2.—; cânepă 100 chilo fl. 34. până 35.—; lemne de foc us­cate metr. cubic fi. 3— până 3.25; spirt p. 100 L. °/0 fl. 55.— până 58.—; carne de vită chilo 50 până 60 cr.; carne de vițel chilo 30 până 45 cr.; carne de porc chilo 46 până 52 cr.; carnea de oaie chilo 26 până 30 cr.; ouă 10 cu 30 până 33 cr. Călindarul silei. 2) Noemvrie (7 Decemvrie) 1895, Iulian: Mia Catarina Gregorian: Ambrosie. Soarele: răsare 7.33 apune 3.56 m. Buletin meteorologic. Sibiiu, 4 Decemvrie n. 8 ore dimineața. Presiunea armonie. în mm. (Mediul lunar 725.9) Temperatura dup& Celaius Maximul și minimul de tamperatura Gbaerv&tS Diferenta din preziuă Direcția ventulu­i 710.1 —3 9 —11 5 —4.8—12 2 SO Din ţeară 6 Dec. n. 7 ore dimineaţa. Staţiunile Presiun, atmosf. in mun. Tempera­tura Celsius Ventul direcţia tăria Budapesta. . 760 + 11.9N 3 Sătmar . . . 760 + 15.2 SO2 Cluj .... 753 -F 17.0V 2 Orşova . . .— + ---.— Arad . . . 76 -h 9.8 —. Panciova . . 761 + 13.0V 2 Sosiţi în Sibiiu Iu 6 Decemvrie n. 1895. Hotel „Neufihrer“. F. Kalman şi F. Radosay din Viena, S. Krecsun, toţi voiagiori. M. Sándor din Viena, Kiss şi I. Roth, comercianţi. Hotel „împăratul Romanilor“. E. Gabányi din Cluj, I. Leonhardi şi Zillevinsky din Sighişoara, toţi ingineri Prager, Kanitz, Morgenstern şi Käs toţi co­mercianţi din Viena. Hotel „ ffabem­ann“. Martin Macellariu, învă­ţător din Orăştie Teatru orăşanesc II Sibiiu. Sâmbătă, 7 Dcemvrie n. 1895: „Weh’ dem, der lügt!“ Comedie în 5 acte. Pag. 1053 Bursa de mărfuri din Budapesta de la 4 Dec. n. 18 Curari piaţii din Misii®. Din 6 Decemvrie n. 1895, SSminţa SS Ia­li Preţul per 100 chilogr. Cualitatea per Hect. Preţul per 100 chilo dela pitnă dela până Grâu Bănăţenesc nou 77 6.60 6.70 78 6.65 6.80 Grâu dela Tisa ,, 77 6.65 6.75 78 6.75 6.85 Grâu „ Pesta „77 6.60 6.70 78 6.65 6.75 Grâu de Alba-Reg. „77 6.60 6.70 78 6.65 «.80 „ „ Baclea „77 6 70 6.60 70 68­ 6.90 Grâs ung. de Nord „77 78 Săminţe, Cualitatea Prețul per vechi ori noue Soiul per Hect. 100 chilogr. dela până Seeara Orz­ii 6U, Cucuruz (porumb) Meiu Hrişcă de nutreţ de vinars de bere bănăt. de alt soia 70—72 60—62 62—64 64—66 39—41 75 75 6.33 5.— 5 50 6 80 6.10 4­­5! 10 6.1! 6.20 6 3­­8­­ 6.31 i.V. 575 Grâu Sept.-Oct. ti---. —s --.— fl iy Mart-Apr.O q 6.91 r-t 6 93 P Cucuruz Maiu-Iun. 1”14.46 4 48 » Iulie-Aug.Mg 6.13 6 15 OfV­Oves Iunie --.--­--..--­1 1 Oct.1—.—* -iFiolEd­e­clvsm Soia! dela pÂaă Sim. de trif. Lucernă ungurească 38-48. ~ » roșie 36.—43. -Oleu de rap. ratnat— — Uns. de porc dela Pesta 59.5061.— rt dela țeară— — Slănină avântată 53.—63 bO 1 » afumată 68 5019 50 g — — O Prone 15 7616-— Lictar slavon, nou 16 7517.— I a bănățenesc 17.-17.50 Miere brută— — i­ galbină străcurată— — Ceară de Rosenau— — Spirt brut— — ___12________ Drojdiuțe de spirt— — Hârtie-monetă română . . Gump. 9. 2vând. 9.56 Lire turcești .... * a 10.50 10.60 Imperiali.......................... 9.60 9.61 Ruble rusești 100 k .* * M128 130 Galbeni.......................... 5.63 6.71 Bursa din Budapesta, Din 4 Decemvrie n. 1895. Reni* de aur ung. 6%...................... . . ...­„ de aur ung. 4%.......................................... „ ung. val. col. 4%..........................................93.25 împrumutul căilor ferate ung..............................12a.____ Amortizarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (l-a emisiune).............................. 119.EO Amortizarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (2-a emisiune)................................................... 100 50 Bonuri rurale ing. .................................... 97._ _ „ croate slavone..........................98.25 Obligațiunile desp. regaliilor...................................100.— Împrumut cu premiu ung....................................154.____ Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . 146­. -Renta de hârtie., austriacă..........................................99.— „ de argint austriacă. .....................................99.— „ de aur austriacă..............................................120.— bonurile austriace din 1860 ....... —! Acțiunile băncii austro-ungare............................1010.— ,1 11 de credit ung....................................... .. . ” .. .» ». . »I stî»tr..........................—.— facnson fonciare ale institut, da cred. și aeonosani . ..Albina“.............................................................100.75 Argintul.................................... ....... Galbeni împărătești‘ * 6 71 NtpoSepa­d’ori...............................­­ 953 Mfeji 100 mp. garasai* 69 06 Londra 10 44*»» sish­ingi...............................12. 05 Htu'sa tie Vieaa, Din 4 Decemvrie n. 1895, Renta de aur ung. 6%.............................................. „ w « ii ii 4 “/„.................................... 120 71 Renta ung. v. c. 4u/0............................................ _ împrumutul căilor ferate ing. . . . 193"_ Antortizarea datoriei căilor ferate "deOst­­ing. (l-a emisiune).............................................. jjy ,-q Amortizarea datoriei căilor ferate de" Ost ing. (2-a emisiune).......................................................ICO 40 Bunuri rurale ing...................!!!!!! 96 3 11 11 croate­ slavone...............................101 ._ împrumut cu premiu ing. . . . . . . 167 30 Losuri pentru regularea Tisei ii Seghedin­ț. ! 147. — Renta de hârtie austriacă. . .....................99 S6 ii 11 wgmt austriacă, 9955 „ „ aur austriacă.........................................00 80 Xjtmssi aîi­triaee din 1860 ....... —.__ Acţiuais® băncii awsfcfe-ungare 1013 — ii 11 dl credit usg. ...... 488 -ii , ii credit sosi. . . . . , 2'U.— Argintul......................................... ........ Galbeni împărătești . . , ' 5 72 Napoleon d’ori.......................... ..................... .,'­50 Mărci 100 imp. germane . . i I i * i i 59Í05 Londra 10 Livre* sterling! 121 — ÎS arsa a« SSucuresti. Pentru redacție ;i editură responsabil: îoan Oiemtas*« Din 22 Nov. *. — 4 ore p. at.. Renta rom. per 1876 5°/0 Renta română amort. 6% Renta (Senuldverschreib) . Oblig. de stat C. F. R. 6% Renta rom. (Rur. conv.) 670 Împrumutul municipal 5°/0 Scrisuri func. rurale 5°/0 . Scrisuri func. rurale 7°/0 . Ideii urbane 7% • I, „ 6%. . . I, „ 6°/.. . . Banca-Naţ. (100 iei vers. într.) Soc. Dacia-Rom. (250 iei vărs.) Soc. de Asig. Naţ. (200 iei vara.) Soc. rom. de reasig. . Socr .de cou (250 lei vers.) Oblig. C&sseî Pan­Am­ilot . Schimb. Londra 8 luni „ cek . Berlin 3 luni. » c®k . Fans 8 leni . „ 15«k . VionA ir * « * Agio * , .

Next