Tribuna, ianuarie 1896 (Anul 13, nr. 2-23)
1896-01-04 / nr. 2
Nr. 2 galazat“, dar, totuşi înscenatorii în loc se , traşi la pedeapsă, se fălesc cu numele: „Aici hazafi între aceia, cari prin călcarea legilor sancţionate de Maiestatea Sa tulbură seala cu vandalisme şi fărădelegi ala: Turda, Arad, Cluj, Şimleu, Orade, Nitra, Stomfa şd. Da, să ştie dl ministru, că congresul naţionalităţilor din Budapesta prin condusele sale, astfel de abusuri, astfel de constituiri ’şi-a pus de ţintă se le strămute, apoi astfel de abusuri, astfel de constituiri — szervezet — nu numai că nu sunt sancţionate de Maiestatea Sa, ci sunt tocmai contra voinţei preaînalte, prin urmare nu numai nedreptăţile îndurate, ci şi însăşi loialitatea faţă de tron, ne impune silinţa de a face capăt astorfel de abusuri. De unde oară naturalmente urmează, că dl ministru cu ameninţarea aceea că, participarea la astfel de mişcăminte ar avea cea mai naturală urmare sdrmeinarea încrederii basată pe loialitate, a smintit adresa. Prea săraci de spirit şi servili îi consideră dl ministru pe preoţii diecesei de Oradea-mare, dacă speră de la rescrisul promis resultatul dorit, confiscarea tablelor româneşti dela câteva şcoale ale diecesei, detragerea subvenţiunii dela gimnasiul de Beiuş aplacidată prin graţia Maiestăţii Sale, maghiarizarea forţată a acestui institut şi alte multe experimente triste provenite nu din legile sacţionate de Maiestatea Sa, ci din păreri ministeriale, sunt tot atâtea precedente ce impun fiecărui preot conştiu demnităţii sale să se lupte pentru drepturile ce ne compet atât ca naţiune, cât şi ca indivizi credincioşi patrie şi loiali faţă de Tron, unde ne punem toată speranţa, că şi în urmă va pune capăt abnormităţilor ce doinuesc în această ţeară »buciumată Ar fi timpul ca cei de la minister să ştie, că aerul ce-i respirăm noi Românii, rugăciunile cele ridicate la treptele tronului ceresc, sunt scutite de miasmele ce invoalvă cultul şi adorarea lui Kossuth, al cărui tron e înălţat tocmai în capitala, unde e şi reşedinţa ministerială, să măture dară ministerul mai nainte înaintea casei sale, car’ nu ne suspiţioneze pe noi cu neloialitate. Antoniu Paladi, CRONICĂ Sibiiu, 13 Ianuarie n. 1896. Rugăm pe toţi aceia, cari au de comunicat ceva cu redacţiunea sau administraţiunea ziarului nostru ca se nu mai adreseze absolut nimic la persoane, ci dea dreptul la redacţiune sau administraţiune. * Anul Nou în Blaj. Ni se scrie din Blaj. Cu toate că anul 1895 pentru noi Românii arăta un sfirşit foarte urît, noi Blăjenii totuşi am ţinut să-şi facem ceremonialul obicinuit, să-i zicem Dumnezeu să-l ierte şi să întimpinâm pe cel nou. De aceea „Reuniunea femeilor“ a şi arangiat la hotel „Univers“ o serată literară de Sân-Vasilu, care a succes foarte bine. Au concurs la reuşita seratei mai multe domnişoare şi domni. D-şoara Elena Sântion, a cetit o novelă originală; d-şoara Neţi Vancea a cântat cu glas dulce două frumoase romanţe: „Am plâns“ şi „Te-am iubit“. A doua a trebuit bisată la insistenţa publicului. Acompaniamentul la pian al acestor cântări ’l-a făcut d-şoara Elena Muntean, care ne a mai delectat şi cu un solo de pian: „Carneval de Venezia“. Au declamat d-şoara Georgina Bucşa: „Glasul viitorului“ de Creţian şi dl Sofron Stan: „Jidanii la bătaie“ de Th. Speranţa. — în ziua de Anul Nou la catedrală a celebrat însuşi Excelenţa Sa Metropolitul Victor, cu mare asistenţă de canonici şi profesori, în decursul liturgiei Exe, Sa a hirotonit întru preoţi doi clerici, N. Man şi A. Bucur, (din diecesa Lugojului). La 12 ore din zi a fost recepţiune la curtea metropolitană. Capitlul metropolitan, corpul profesoral de la toate institutele şi mai toţi honoraţiorii, cam 80 persoane s’au presentat la Excelenţa Sa Metropolitul ca să-ş i aducă felicitări de Anul Nou. Vicarul general, Ioan M. Moldovan, a ţinut vorbirea ocasională câtră Exc. Sa, relevând momentele rele ale anului trecut în legile bisericeşti şi atacurile pornite asupra bisericii, car’ cele bune în venirea Excelenţei Sale la scaunul metropolitan, de care atâta bucurie şi atâtea speranţe se leagă. Exc. Sa a mulţumit emoţionat, mulţumind de această manifestaţie şi rugând pe toţi ca să-l ajute întru îndeplinirea grelei misiuni, ce a luat, şi incuragiând la luptă pentru apărarea bisericii, în special a apelat la profesori. După un scurt cercre, deputaţiunea cea mare s’a retras. La oră s’a început prânzul, un prânz mare, în decursul căruia capela din Blaj a cântat melodii naţionale. La prânz a toastat rev. I. M. Moldovan pentru metropolitul, car’ Excelenţa Sa pentru oaspeţii sei. * Din Abrudsat primim următoarele: în comuna noastră Abrudsat şi giur, unde totdeauna s’a desvoltat simţământul naţional al Românilor din Munţ''-Apuseni, aşa numiţi Moţi, astăzi cu durere se petrec lucruri de tot dureroase. Inteligenţa română cu deosebire s’a dat cu totul indiferentismului, nu se interesează nici cât de puţin de prosperarea şi înaintarea poporului român, ci din contră câţiva inteligenţi români fac causă comună cu compatrioţii maghiai, ba ce-’i mai mult, sânt chiar instrumentelor. In cancelaria Sibiiu, Joi, TRIBUNA comunală Abrudsat, până în timpul present au fost tot slujbaşi români, acum, ce să vezi, prin vrednicia dlui Iosif Draja, toţi acei iubiţi slujbaşi români, cari au lucrat din răsputeri pentru binele şi progresarea poporului român, sunt delăturaţi prin vrednicia sus stimatului domn. Până când au fost în cancelaria comunală din Abrudsat slujbaşi români, era vădită tabla „cancelariei comunale“, de present, ce schimbare să vezi, „Draja József községi elöjáró“, voivodul Hunilor, se poate că „ exemplul ’l-a câştigat de la iubitul său ficior, Dr. Draja Eneas ügyvéd Abrudbánya, a cărui cancelarie asemenea e compusă din Huni şi Ţigani. Aci aplic proverbul român, „aşchia nu cade departe de tăietor“. Ne luam permisiune a atrage atenţiunea preaonoratului domn Petru Popoviciu, substitut protopresbiteral, dacă, ori n’a avut, ori e prea genat, ori încă n’are ştire, ceea ce n’aş crede, despre lucrurile atât de mârşave, ce s’au petrecut pâna acum în comuna apartinentă a rochiei sale, de aci înainte se fie mai precaut, să apere poporul, care e expus la nişte evenimente atât de triste. Abrudsat, 2 Ianuarie 1896. Alexandru Borza, Tuhuţ Milidon, Alexandru Canea, ca răspunzător, locuitori în Abrudsat. * Daruri regale. Cu ocazia sfintelor sărbători ale Crăciunului s’au distribuit, în tot cursul săptămânii trecute, din partea M.M. L. L regelui şi reginei şi a A.A. L.L. R.R. principelui şi principesei României, pe la săracii din Bucureşti, precum şi la Iaşi, Craiova, Bă.Tad şi alte localităţi din ţeară 35.000 lei, In bani, lemne şi îmbrăcăminte. Numărul săracilor ajutaţi în Bucureşti este de 2330. * Răutate neiertată. Cu multă părere de rău a trebuit să înţelegem, ca în comuna Moroda luând regalia un Român, notarul şi preotul de acolo pârtinesc faţă de Român pe un Jidov. De asta-dată, în speranţa bunei înţelegeri şi ca să vină cei greşiţi la cunoştinţa datorinţei nu amintim numele. Datorinţa fruntaşilor noştri din comune este, ca să părtinească oricare întreprindere română, dacă voim înaintarea şi bunăstarea poporului nostru. Jidovii din firea lor mai corup şi dau daruri, dar a deja ai noştri nu trebue să aşteptăm aşa ceva. Neguţătorii, căminarii şi măiestrii români trebue părtiniţi, ca să poată jertfi pentru binele public: biserică, şcoală şi creşterea băieţilor români in intreprinderea lor. Dela frate nu aştepta mituire, ci ajută-1 ca să poată inainta.* Jertfa nepăsării. Din Baia-mare ni se împărtăşeşte, că profesorul de caligrafie şi desemn de la gimnasiul de stat Iosif Kosailovics, care avea o leafă de 1700 fi, era pasionat jucător de cărţi şi bea berea cu patimă. Aşa fiind, nu se putea ajunge cu leafa, deci a păşit pe calea falsificărilor de cambii. Prin cheltuirile fără socoteală şi vieaţa hasardă a păgubit pe mai mulţi prieteni, mai vîrtos însă băncile din Baia-mare, Baia-Sprie, Şomcuta şi Seini, în urmă ca să poată ajunge la bani, a falsificat timbre şi asemnaţiuni poştale, pe basa cărora la poşta din Sâtmar a ridicat parale. Din Sătmar a plecat la Budapesta, undeşi-a luat odaie în cel mai elegant hotel. Oficiul poştal din Sătmar constatând repede falsificarea fără întârziere, avisa poliţia postană, care aresta pe profesorul detraudant în momentul ce se puse în trăsură, ca să plece mai departe. Acum se află în puşcăria tribunalului din Sătmar, sigur are vreme să se pocaiască şi să-şi revină in fire. Unde eşti „Széchényi Egylet“, cum iţi laşi devotaţii tăi membri jertfa lipselor, căci devisa aveai ca să ajuţi profesori şi dascăli? * „Revista Orăştiei“, intrând în anul al doilea „Revista Orăştiei“ din Oraştie (Szászváros), a început a apare în format mai mare ca cei de mai nainte, şi cu preţ scăzut de la 4 la 3 îl. pe an. Recomandăm îndeosebi Românilor din comitatul Hunedoarei să dee tot sprijinul „Revistei Orăştiei“ ca fiind singura foaie ce are mai ales grija amănunţită de trebile româneşti din acel comitat. * Invențiune admirabilă. Vorba este despre lumina cea nouă inventată da profesorul Röntgen din Würzburg. Această lumină nu este altceva, decât fenomenul luminos, care apare la polul negativ al ţevii lui Geiszler (o ţeve de sticlă umplută cu gasuri mai subţiri decât aerul atmosferic), când trece prin ea un curent electric secundar. Lumina aceasta catedrală (de la Kathode pol negativ) a fost bine studiată de învăţaţi ca Hittorf şi Crookes, inse lui Röntgens i-a fost reservat a arăta, ca unele raze ale ei trec şi prin corpuri, prin cari cealaltă lumină nu trece, d. e. pn lemn, carne etc. şi ca au o influenţă şi asupra hârtiei fotografice. Lumina lui Röntgen nu trece prin metale de o grosime oarecare şi prin oase. Această impregiurare a folosit-o profesorul Röntgen pentru de-a fotografa un lucru, pe care noi nu-l vedem de obiecte de metal închise într’o lădiţâ de lemn, sau scheletul omului viu. Fotografia manei, pe care Röntgen el însuşi ’şi-a fotografat-o, ne arată numai oasele dimpreună cu inelele de metal, pe cari le avea în degete. Chipul cărnii lipseşte, fiindcă prin ea au trecut razele ca prin sticlă. Nu putem prevedea foloasele, cari pot isvorî din invenţiunea lui Röntgen. Suntem însă în drept a ne aştepta la lucruri mari, când ne cugetam, că împregiurări neînsemnate, ca atracţiunea hârtiei din partea chihlibarului şi experimentul lui Galvani cu picioarele de broască ne-a i^^jj^raiul, telefonul, eleosi ra oco’l prescripţiuuiltei.'(■ Wm contra cotropirii jidane, au u^HI^HIkI de se insinua ca lucratori ST drumul de fer sibirian ce se construeste acum, ca mai pe urma să se poată stabili acolo in mod definitiv. Guvernul rusesc a descoperit planul şi a interzis a primi pe Ovrei la lucrările dela sus zisul drum de fer, dând pe lângă aceasta jidovilor stabiliţi deja acolo un termin anume hotărit, până când trebue să părăsească Siberia. * Scutirea soldaţilor dela sinucidere. Multele jertfe căzute de faţala şi puterea gloanţelor de puşcă, aşa se vede a pus pe serioasă grije cercurile militare. De câţiva ani încoace, mai ales de când credinţa şi religiositatea s’a răcit din cercurile militare, casarmele dau jertfe dese. Mai vîrtos însă îşi pun capăt vieţii soldaţii prin armele, care se află sub folosinţă la militari. Aşa fiind cercurile mai înalte se ocupă cum ar pută împedeca aceste jertfe. De astă-dată s’a dat o ordinaţiune, prin care se dispune că soldaţii nu pot avă la sine cărtuşi de puşcă cu plumbi, decât atunci când împlinesc serviciu, încât va pută împedeca această disposiţiune sinuciderea este greu a staturi, dar’ noi credem că credinţa şi pietatea este leacul cel mai bun pentru a scăpa soldaţii dela sinucidere, apoi tratamentul uman. « Invitări. Corpul învăţătoresc dela şcoala gr.or. din Sălişte are onoarea Vă invita la producţiunea ce o va arangia Sâmbătă în 6/18 Ianuarie 1896, în sala şcoalei din foc, începutul la 7 ore. Sălişte, 1/13 Ianuarie 1896. Corpul învăţătoresc. Ofertele marinimoase sunt destinate bibliotecii şcolare. Program: 1. a) „Cu respect vă salutăm“, din colecţ. de Stefanescu; b) „Astăzi prorociile“, colindă, cor în trei voci pentru copii. 2. „Jidanii şi hoţii“, de Th. Speranţă, deci de un elev. 3. a) „Cucuie cu peană sură“; b) „Cucuruz cu frunza ’n sus“, cor mixt de G. Dima. 4. „Trei, Doamne, şi toţi trei“, de G. Coşbuc, deci. 5. a) „Auzit-aţi“, din colecţ. de Stefanescu, cor în trei voci; b) „Puişorul“, de Costescu, cor în trei voci pentru copii. 6. „Din povestea vorbii“, de A. Pan, deci. 7. a) „Sărmană frunză“, de G. Dima, cor mixt; b) „Hora Severinului“, de G. Porumbescu, cor mixt. După producţiune joc. — „Reuniunea femeilor române din Blaj“ vă invită cu toată onoarea la Balul ce îl va arangia în 25 Ianuarie 1896 st. n. în sala de la „Hotel Univers“, începutul la 8 ore seara. Venitul curat este destinat în favorul reuniunii. Comitetul reuniunii. Bilete de intrare a 1 fi. 50 cr. de persoană și 3 fi. de familie se pot procura pe lângă presentarea Invitării in ziua balului dela 10—12 ore a. m. și dela 3—5 p. m. la „Hotel Univers“- car’ seara la cassă. — Tineri câltunari români din Lugoj arangiază în sala hotelului „Concordia“ Duminecă în 19 Ianuarie 1896 st. n. o petrecere cu joc, la care vă învita respectuos comitetul arangiator. Venitul curat este destinat pentru ridicarea „Flamurei“ călţunarilor, pe sama sf. biserici române gr.-or din Lugoj. Bilete de îatrare: de persoană 50 cr., de familie 1 tl. 20 cr. începutul la 8 ore seara. * Necrolog. Ni se anunţă că dl Ioan Tanco, fost profesor la gimnasiul superior din Nâsăud, după un morb îndelungat,şi-a finit cursul neobositei sale vieţi Mercuri în 8 ianuarie 1896 la 11 ore seara, în al 46-lea an al etăţii, în al 20-lea an al activităţii sale ca profesor şi al 9-lea an al fericitei sale căsătorii. Rămăşiţele pământeşti ale scumpului decedat se vor înmormânta Sâmbătă în 11 Ianuarie st. n. Fie-ţi ţărina uşoară şi memoria neuitată! Invitare de abonament .TRIBUNA“. Cu 31 Decemvrie v. 1895 expiră abonamentele lunare, Quartale, semestrale şi anuale. Domnii abonenţi sânt rugaţi a grăbi cu renioirea abonamentelor lor, pentru regulata expediţie a foii. Abonamentele se fac prin mandate poştale şi numai pentru un timp, care începe cu prima şi se termină cu ultima lunii, după stilul vechiu. Abonamentu anual costă : 14 fi. —cr. Abonamentul semestral . . . 7fi. 0cr. Abonamentul trilunar . . . 3fi. 50cr. Abonamentul lunar costă . . 1fi. 20cr Este în interesul dilor abonenţi, ca adresele se fie însemnate cât se poate de corect şi legibil. Domnii abonenţi vechi sunt rugaţi a lipi pe mandatul postal adresa tipărită dela fâşiile, în care li s’a trimis „Tribuna“ pănă acum. Administraţîunea. La librăria „Institutului Tipografc“ din Sibiiu se află următoarele cărţi: „Memorial“, Archiep. şi Metropolitul Andrei baron de Şaguna, de Nicolae Popea....................l. 1.30 „Doina“, cont, ţinută la ateneul din Bărlad, de Mândrescu . . . . „ —.28 „Critice“ 1867—1892, de Maiorescu. Voi. I. și H. ă 2 fi. — cf. „ 4.— „Poveștile Bănatului“, de Cătana...................................... . „ —.30 „Literatura popor, română“, de Gaster.......................................... 2.50 „Introducere în Cărţile Testamentului vechiu şi nou“, de Dr. Iuliu Olariu............................. 2.50 „Cerşitorul“, dramă în 2 acte deLivescu..........................................2.50tudii Critice“, de Ghera. Vol. I. şi H. ă 2 fi. 20 cr.......................4.— „Higiena română“, de Dr. Leon Murăşianu.................................... 1.__ „Izvoade“, de Demetrescu . . „ 4.— „Trandafiri şi viorele“, de Pop - Reteganul..........................# —.go „Din Moldova“, schiţe de Kotzebue .......................................... 1. „Floarea din Firenze“, de Li-vescu................................................ ..5. „Istoria Românilor sub Mihaiu-Vodă-Viteazul“, de Nicolau Bălcescu.......................... 2. „Trăvnite“, 10 piese Slovăceşti Vol. I. şi H. . 1 ni. 50 cr. . . „ 3.— „Scrierile părinţilor apostoleşti“, de Dr. Iuliu Olariu . . „ —.70 „Merinde de la şcoală“, de Falpa. . ................................„ —.60 „Despre influenţa împregiurărilor“, de Panaite Zosin . „ —.50 „Memorii din timpul răsboiului“, de Georgescu......................1.88 „Pui de lei“, poesii eroice, de Neniţescu......................________ ediţie de gală.....................[ " 2.— „Poesii“, de Macedonski . . . „ 2.— „Copii de pe natură“, de Negruzzi.............................................1.50 * La Comandele din afară s8 se adaugă pentru porto postal totdeauna încă 5 cr., eare pentru expediţie recomandată 21 cr. v. a. Pentru siguranţa expediţiei se recomandă modalitatea din urmă. Cine ţine să aibă un calendar frumos şi Util, să ceară „Calendarul revistei Lunea Ilustrată“. Acest calendar conţine mai mulţi ardeoli beletristici şi humoristici şi peste 100 ilustraţiuni şi costă 1 leu în oraş şi în provincie 1 leu 30 bani. Se află de vânzare la toate librăriile ca şi la editorul Ig. Hertz, (hotel de France), Bucureşti, car din Ardeal la „Institutul Tipografic“ Sibiiu. 4/16 Ianuarie 1896 Bibliografie. nArchivau. Organul societăţii ştienţifice şi literare din Iaşi. Director: A. D. Xenopol. Apare odată pe lună. Anul VI. Nr. 11 şi 12 din Noemvrie-Decemvrie are următorul sumar: V. C. Buţureanu: Cercetări asupra Cognacului (sfirşit). — Ivanoviceanu: Creşterea criminalităţii în România (sfirşit). — T. T. Burada: O călătorie la Românii din Silesia austriacă. — Zorilă: Foesti. — I. Boniface- Hătrat: Rămâi cu bine. Demande pourquoi. — A. C. Cuza: Sonet: Pe cărarea părăsită, în dragoste. Epigrame. — N. Vaschide: Epitalam. — Spiru V. Haşnaş: Spune-mi. — N. Muscă: Copilaşilor mei. — Johanna Philippide: Trad. germană din Eminescu : Singurătate. — Dări de seamă: Răspuns dlui I. Tanoviceanu (M. Suţu). — Raportul anual al Drului C. Istrate (V. S.) — Ch. Arion: La Situation economique du Paysan roumain (M. C. Stănescu). — Documente: Cântece poporale din Macedonia (conf. de Taşcu Şunda. — Notiţe: O datorie de autor din 1857 (de N. I.) — Notiţe bibliografice asupra publicaţiunilor străine relative la Români. Abonamentul pe an 15 lei. Coiindarul zilei. 16 Ianuarie n. 1896. Julian. Sub SS. 70 de Ap. Ghregorian, Marcel. Soarele: r&are 8.07 apune 8.66 m. Buletin meteorologii, Sibiiu, 15 Ianuarie n. 8 ore dimineaţa. Din ţeară 15 Ianuarie n. 7 ora dimineaţa. Teatru orăşenesc în Sibiiu. Joi, în 16 Ianuarie n. 1896. Gebildete Menschen Piesă poporală în 3 acte. Presiunea, atmosf', in mm. (Mediul lunar 7H6.5) Temperatura după Delaina Direcția vântului ObservatS Diferența din prevrtită Presiun. atmosf. In mm. Maximul minimul de taraperaimâ 119 X f -*■* i —U.8 -9.0-15.8 NV Staţiunile Tempera-Véntul tura Oendus direcția tarla Budapesta . . 760 + 11.9N 3 Sătmar . . . 760 + 15.2 SO2 Cluj .... 753 + 17.0V 2 Orşova . . .— ~j-----.— Arad . . . 76} + 9.8— .’anciűva . . 761 •f 13.0V 2 Kfrursa d® Pentru redacţie şi editură responsabil: Andreiu Balteş. Proprietar: Pentru T. L. Albini sub secuestru: losif Marschall. DR. 30 Dec. v. — 4 ore p. ac. Cass. Renta rom. per 1875 6°/, .... 100 Uenta română amort. 6°/..................................97 Renta (Schuldverschreib).......................................09 Oblig. de stat C. F. R. 6%/..................................— Renta rom. (Rur. conv.) 6%...............................JOO împrumutul municipal 6°/# ..... 87 Scrisuri func. riale 51/.................................. Scrisuri func. rurale 7°/0 ...... _ idem urbane 7°/....................................................... 11 11 ®*/............................................. ii 11 ®*/s.............................................. Banca-Naț. (100 iei rom. într.) .... 1468 Soc. Dacia-Rom. (250 lai vara.) .... 420 Soc. de Asig. Nat. (200 iei vira.). . . . 467 Soc. rom. de reasig............................................jig Socr .de cou (250 lei văr».) ..... 106 Oblig. Capsei Powswiifo? ..... î80 Agio ..... . Schimb. Londra 3 luni . . . „ cek . . . . Berlin 3 luni. . . . r ceh .... Paris 8 luni . » CM ... . Viena .n Agio Pag. 7 Bursa de mărfuri din Budapesta dela 13 ian. n. 1896. Duxmmit di» biblia. 5 «•*Prețul per Prețul per jg 0 «a v 100 chilogr. ® ts ii 100 philo Sdminte =3W ll dela pânăO p. dela PA11A Grâu Bănățenesc nou 77 6.606.7078 6 65 6.80 Grâu dela Tisa ÎJ77 6.656.75, 78 6.75 6.36 Grâu „ Pesta Si77 6.606.7078 6.65 6.75 Grâu de Alba-Reg.„ 77 6.606.7078 6.65 6.80 „ Bacîca 77 6 706.8078 6.8) 6.90 Grâ ^ ung. de Nord „77—.— 78 Seminte, Dualitatea Prețul per vechi ori noue Soiul pe r Hect. 100 chilogr. dula pănic Sécaril 70--72 6.356.4:1. Orz de nutreț 60—625.—5.200» de vinars 62—64 5 506 301 de bere 64—66 6 808— Cves 39--41 6.106.60 Cucuruz (porumb)bănăț. 76 ---.--de alt tom 754 _ 4.11 Meiu____ Hrișcă 5.105.75 Grâu Sept.-Oct. fi--—g _ d fi Mart.-Apr. O6.91 6.93 Cucuruz Maiu-Iun. •al14.46Vs 4.48121 Iulie-Aug.«36.136 15&Oves Iunie_t_1j^___ » Octl * — Of.iratU Produot» dimes* Seim debt p&nâ Som. de trif.Lucernă ungurească 38.48-roșie 86—43— Uleu de rap.rafinat— — Uns. de porcdela Pesta 59.5064— fi dela ţeară— — I Slănină svenlată 58.—58 l-0 i » afumată18 6059 60 g SSa— — s, Prun» 157616 -SSJt Lictar slavon, nou 16.7617—1 » bănățenesc 17—17.50 Miere brută— — 1) galbină străcurată— — Ceară de Eosenau— — Spirt brut— — ț» Droj dința de spirt— — Din 15 Ianuarie n. 1896 Hârtie-monetă română . . Comp. 9.54 vend. 9.59 Lire turcești .... 10.60 „ 10.60 Imperiali........................ * 1* 9.60 „ 9.64 Ruse rusești 100 â .* * tt 126 V, 123 Galbeni ...... • n 5.63 5.74 Bursa din Budapesta. Din 13 Ianuarie a 1396 Renta de aur ung. 6“/......................... „ de aur ung. 4»/............................. „ ing. val. col. 4«/............................. împrumutul căilor ferate ung............................ Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung (l-a emisiune)........................ . . . . Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ungr (2-a emisiune)...................................... Bonuri rurale ung........................... necroate slavone .... Obligaţiunile desp. regaliilor................... Împrumut cu premiu ing. ..... Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin Bents de hârtie austriacă....................... n 4 argint austriacă..................... . de aur austriacă......................... Losurile austriace din 1860 ................... Acţiunile băncii austro-ungare . , ) ‘ n „ de erudit ung................. 0 . . ,» »î n austr. .... Sensuri fonciare are institut. de cred. si economii „Albina“ . ............................. Argintai................................... . Galbeni Împărătești NapoleoniTori ...................................... Mărci io© mp. ger»**« Londra 10 Lmntr* saeiaSagi . . . . , 120.50 98.25 120.— 119.50 100.50 97.— 98.25 100. 164.— 140 -99 - 99.- 120.— îolo!— 100.75 6.71 9.58 69« li 121 05 Barza de Viena. Din 13 Ianuarie n. 181 6 Banta de aur ung. 6°/. . . . ii ii ii ii 4°/» . . . Bonta ung. v. c. 4°/» . . . Imprumutul căilor ferate ans. , Amortisarea datoriei căilor ferate (l a emisiune).......................... Amortisarea datoriei căilor ferate (2-a emisiune).......................... Bonuri rurale ung. . . , de Ost ung de Ost aug • • • « « • • • • • * 120.70 98.— 128.— 119.60 100.40 96.35 101— 167.00 147.— 99 66 99 55.080 IC18 -Î38 - 241.5.72 9.60 59.05 121— „ „ croate-slavona. . împrumut cu premiu ung. . . Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin. Kenia de hârtie austriacă. . . „ „ argint austriacă. . . „ „ var austriacă . . . Losuri »ustriace din 1860 , . Aoţiaitsi® băncii a«ite-5Mi!Sgase , a n 4« credit oug, . » a de credit «ing. Argintul Galbeni împărătești . . , Napoleon d’ori. .... Mărci 100 imp. germane . Londra 10 Livrea sterningi