Tribuna, ianuarie 1896 (Anul 13, nr. 2-23)
1896-01-14 / nr. 10
Nr. 10 venture, în care aminteşte faptele bune şi frumoase ale preotului săvîrşite în decurs de 42 ani, cu edificarea bisericii, a şcoalei, fondul bisericesc, de unde se plăteşte învăţătorul, apoi tovărăşia de agricultură, banca de împrumut şi alte 2 reuniuni femeeşti în comună înfiinţate tot sub conducerea actualului preot, care a fost totodată şi preşedinte al acestora. în fine emoţionat până la suflet, preotul abia putu rosti vreo câteva cuvinte de isbucnirea aproape în plâns, mulţumind poporului, care a fost poftit în casă dânduli-se o cină, după care între cele mai vesele convorbiri şi cântări au petrecut până la 10 ore seara. Lăudăm pe bravul preot! V. B. p. * Circular ministerial. Ministrul de agricultură Darănu, a exmis un cercular de urgenţă, prin care interzice trimiterea de rîmători la Steinbruch, începând cu ziua de 25 ianuarie din moţiul boalei ce a isbucnit acolo.* „Timpul“ scrie: „Prin proiectul dlui Fleva depus Marţi la Cameră, numărul subprefecturilor se reduce de la 227 la 120. Iată câţi subprefecţi va ave fiecare judeţ: Argeş, Dolj, Gorj, Ilfov, Mehedinţi, Prahova şi Vâlcea câte 5: Bacău, Buzău, Dâmboviţa, Ialomiţa, Iaşi, Olt, Râmnicul-Sarat, Romanaţi, Succeava, Teleorman, Tulcea şi Vlaşca câte 4; Botoşani, Constanţa, Dorohoiu, Fâlciu, Muscel, Neamţu, Putna, Roman, Tecuciu, Tutova şi Vasluiu câte 3 şi Brăila şi Covurluiu câte doi subprefecţi“.* întreprinderi folositoare. De câtăva vreme iubitorii de literatură românească, au de înregistrat un eveniment îmbucurător. Librarii noştri se întrec care mai de care să dea la iveală, fie traduceri ale operelor celebre din literatura străină, fie scrieri originale mai de valoare a literaţilor români. Rînd pe rind, dnii Samitca, Şaraga şi Maller, au editat o mulţime, în biblioteci de popularitate, o sumă de cape de opere ştiinţifice şi de fascicole literare. Fără îndoeală, lupta aceasta de întrecere între aceia cari debitează hrana noastră intelectuală, are şi un caracter negustoresc. Puţin ne impoartă însă pe noi dacă dnii Müller ori Şaraga sunt călăuziţi in întreprinderile dlor numai de dorinţa unei dobânde mari, — ceea ce ne interesează în prima linie e, că din această concurenţă profită literatura că din intreprinderea asta, vom trage un folos considerabil.* Seria conferenţelor la Ateneul din Bucureşti. Sâmbătă seara s’au întrunit membrii Ateneului şi au hotărît seria conferenţelor din anul acesta. S’a hotărît, între altele, un ciclu istoric de şese conferenţe, cari, zice „Timpul“, vor avă între ele un fir conducător tras din idea naţională. Aşa de pildă, dl V. A. Urechiă va ţină o conferenţă cu titlul 896. Această dată se referă la milleniul, pe care Ungurii vor să-l sărbeze în primăvara anului 1895. Dl Ionescu Gion va ţină deasemenea o conferenţă foarte interesantă asupra frescei, care este de executat în sala de spectacol a Ateneului. Cu această ocasiune conferenţiarul va relata diferitele epoce ale istoriei noastre naţionale, ce vor trebui să fie reproduse şi întrupate în această frescă. Ziua când se va începe seria conferenţelor, nu s’a hotărît încă. * România. La ministerul de interne se lucrează un proiect pentru reglementarea muncei condamnaţilor din penitenciare. * Dl Dr. Ghiţă Pop va ţină de acum înainte cursul literar de literatura germană în fiecare Mercuri, dela orele 4 —5 la universitatea din Bucureşti. Va continua a vorbi asupra lui Schiller. Cu privire la exerciţiile practice se va traduce Werther de Goethe. * Cas de moarte în familia regală din Anglia. Ginerile reginei Victoria, principele Henric de Battenberg, soţul principesei Beatrice, a muri din zilele acestea pe încrucişatorul „Blonds“ în drumul seu spre Africa. Principele s’a născut la 1858 şi a fost fratele mai tinăr a cunoscutului Alexandru de Battenberg. S’a căsătorit în anul 1885 şi a lăsat 4 băieţi, dintre care cel mai mare are 10 ani. Se crede că a căzut jertfă climei africane, îndeosebi morbului „malaria“. Telegrama despre moartea lui a sosit familiei regale numai după 2 zile.* înmormântare. Din Gherla ni se scrie: „Azi în 22 Ian. n., în orele de după prânz s’a săvîrşit după ritul bisericii gr.-cat. înmormântarea regretatului advocat Grigorie Şteţu, fisc diecesan, fost delegat la mai multe conferenţe naţionale şi de curând ales în cercul Iclodului de representant în congregaţiunea comitatensă, din partea Românilor... Ceremonialul bisericesc ’l-a îndeplinit dl protopop Alexandru Lemenyi, asistat de profesorii: Dr. Octavian Domide şi Ilarie Boroş. Discursul funebral, străbătut de o puternică şi mângăioasă credinţă ,l-a rostit dl Dr. Domide, car’ dl Boroş a luat obicinuitele „iertăciuni“, tălmăcind în adânc mişcătoare cuvinte tânguiosul bun rămas al defunctului şi iubirea lui nemărginită faţă de întristata-’i familie... Inteligenţă română şi străină din oraş, rudenii multe şi numeroşi prieteni ai familiei din diferite părţi, eu viu regret ș i-au urmat sicriul până la mormânt, unde chorul melodios al teologilor, a cântat pătrunzător, jalnicile versuri funebrale, obicinuite în ritul bisericilor române... Ocrotitorul a toată lumea odihnească’! în pace, dar’ celor care ’l-au perdut, aline-le durerea!“* Foaie politică fără cauțiune. Elisabeta Vig, o Unguroaică din Panciova, a publicat în foaia sa „Délvidéky Hirado“ mai mulţi articoli politici, fără de a fi depus cauţiunea. La provocarea, ca să depună cauţiune, ea a răspuns prin aceea, că a înfiinţat încă o foaie politică, tot fără cauţiune. Pen Sibiiu, Duminecă, tru acest fapt, care pe editorul unei foi nemaghiare ’l-ar fi costat poate o desăvîrşită ruină, coconiţa Vig a fost pedepsită cu 60 fi. pentru delictul poliţian de presă. Sentenţa în acest chip a fost aprobată de toate trei forurile.* Floricele de stil, într’un ziar românesc găsim următorul titlu de cronica! „Cea mai bătrână (;) pomadă pentru creşterea părului“, în acelaşi ziar mai cetim: „Nime (!) altul, decât Viena a făcut acest început“.* Hymen. Dl Dimitrie Oancea, comerciant din Sălişte şi d-şoara Ana Chirca, anunţă cununia lor, care va avă loc Duminecă, în 21 Ianuarie (2 Februarie) 1896 la orele 4 p. m. în biserica cea mare din Sălişte. — Dl Ioan Neamţiu, şi d-şoara Marie Hulpusiu, anunţă sărbarea cununiei lor, ce se va ţină Duminecă în 21 Ianuarie (2 Februarie) 1896 la 11 ore a. m. în biserica gr.-cat. din Alămor. VIEAŢA SOCIALĂ. * Invitări. Corul bisericesc din Cuvin arangiază Duminecă în 2 Februarie n. 1896, în sala hotelului din „Gyorok“, în favorul şcoalelor din Cuvin, concert împreunat cu dans, la care cu toată onoarea invită. Preţul de intrare: pentru familie 1 fi., pentru persoană 50 er. începutul la 7 ore seara. Ofertele mai inimoase să se trimită îav. Dimitrie Popovici în Cuvin, p. v. Gyorok, cari împreună cu suprasolvirile, se vor curta pe cale ziaristica. Damele sunt rugate a se presenta în costume cât mai simple. Program: 1. „Cu vrednicie“, executată de corul mixt, sub conducerea înv. D. Popoviciu. 2. „Limba mea“, poesie, declam, de Giula Suciu, şcolăriţă. 3. „Bobocele şi inele“, cor mixt. 4. „Cânele soldatului“, declamată de loan Igreţiu, şcolar. 5. „Brâul popii“, cor mixt. 6. „O ce veste“, cor mixt de G. Dima. 7. „Paţania beţivului“, de Th. Speranţă, declamată de Achim Bradin, const. 8. „Uite mamă“, cor bărbătesc. 9. „Lume, lume“, cor bărbăt. * învitare la balul ce se va arangia la 8 Februarie n. 1896 în Năsăud, în sala de gimnastică de la gimnasiu. Venitul curat este destinat în favorul fondului şcolarilor lipsiţi un cas de morb. Preţul de intrare: pentru o persoană 1 fi. v. a., pentru o persoană în familie 80 cr. v. a. începutul la 8 ore seara. * Declaraţiune. Pusuineam într’o acţiune sgomotoasă de vre-a 6 săptămâni încoace, să arangem un concert de colorit românesc, fiind pătrunşi de cea mai mare bucurie şi plăcere, că putem da m. on. public român un isvor de delectare, o ocasiune bună şi aleasă de a conveni din deosebite părţi, şi acum în preajma concertului pentru toate acestea ce să auzi? Unul, doi indivizi conduşi de egoism mârşav de o rea voinţă ne maipomenită prin epistole secrete seduc respective se intuesc a seduce pe cunoscuţii lor, ca să nu ne sprijinească în acţiunea noastră nobilă. Şi pentru ce ? Pentru că această petrecere ar fi confesională! Ce minciună grosolană, ce abuz impertinent. Sau doară nu e destulă dovadă capul invitării, unde figurează expresiunea „Tinerimea română“ fără deosebire de confesionalitate, că mult onoratul public român sedus să fie bine orientat, să vadă, că intenţiunea respectivilor domni este rea, car’ ţinuta lor doamnă de tot dispreţul. Dar’ dacă mult on. public român sedus nu ar da crezământ acestui nume colectiv (Tinerimea română), binevoească a petrece cu atenţiune atât numele diletanţilor, precum şi autorii pieselor ce se vor preda şi credem, că va fi pe deplin convins despre neadevărurile colportate din partea elicei secrete. Totodată declarăm soleam, că nici când nu am făcut şi nu facem distincţiune între confesionalităţi — ceea ce ar fi foarte regretabil — când e vorba de ceva românesc, car’ respectivii, cari prin mijloacele murdare mai sus numite voesc să adune o parte a publicului românesc inteligent, cari voesc să facă vrajbă in sinul lui, —pereant. Rugăm deci mult on. public român, zicem încă odată, fără deosebire de confesionalitată — ca să se convingă pe deplin se binevoească a ne onora prin presenţa’i, aşteptându-’l cu braţele deschise. Cu deosebită stimă am rămas: Oradea-mare, în 72 Ian. st. n. 1896. Ai D-voastre stimători. Pentru tinerimea română alangiatoare: loan Giordan, Georgiu Greţu, juist gr.-cat. iurist gr.-cat. Silviu Pop, jurist gr.-cat. loan Batiu. » Remus Chicin, jurist gr -of. Aurelian Crisan. TRIBUNA 13/25 Ianuarie 1896 „Furci, —un paşaport!“ Cea mai nouă volnicie ungurească. Primim următoarea scrisoare, în care ni se vesteşte cea mai nouă volnicie ungurească. Lăsăm să vorbească faptele: Cluj, 24 ianuarie 1896. Domnule Redactori Am procese, ca advocat, în străinătate, şi anume: în Londra, Alabama şi în Bucureşti. Am datorie faţă de clienţii mei, ca să merg să-mi represent. Am cerut deci pasport pentru Europa. Aci aduci scrisoarea nepotului meu şi te rog se o publici împreună cu aceste şire, ca se vadă lumea cât de ticăloşi şi asiatici oameni se plătesc la ministerul din Budapesta, cu dările grele, ce le execută de pe spatele poporului nostru. Eu sânt agraţiat de Maiestatea Sa şi sunt oare sub cercetare criminală,? Pe basa cărei legimi se ia dreptul de a eşi din ţeară şi a-mi vede de afacerile oficioase? Suntem oare noi câţiva Români internaţi şi după agraliare ! ’Mi se pare, că acest lucru cu mai mult drept se poate numi „explicaţiunea situaţiunii“ decât protestul fraţilor noştri! Al d-tale, Cu distinsă stimă, Iuliu Goroianu, adv. în Cluj. * Iată, şi scrisoarea, la care se face provocare mai sus : Budapesta 24 ian. 1896. Iubite Unchiule! Azi fusei din nou la ministerul de interne. ’Mi s’a spus, că descrierea persoanei cu bani cu tot a sosit, afacerea s’a şi resolvat, derigându-ţi-se din partea ministerului edarea paşaportului cerut. Am avut şi neplăcere cu respectivul oficiant. Anume la întrebarea’mi pentru ce nu se dă d-voastre paşaport? ’mi-a răspuns: Mit gondol eu? Hisz az memorandista, az mindig csak bajt és kellemetlenséget okozott a magyaralantnak. Akasztofat nem ut levelet kell annak adni! (Pe româneşte: Ce crezi d-ta? Doar’ acela-i memorandist! El numai năcaz şi neplăceri a făcut statului maghiar. Furci, nu paşaport îi trebue lui!“ Red.) Natural n’am putut lăsa aceste blasfemii fără răspuns şi ne-am certat cum se cade. El nu ştia, că sânt Român şi nepotul d-sale. Iubitor nepot: Iuliu Maniu. Sânt nu numai volnici călcătorii de lege — dar’ şi infami la culme. Anul millenar nu-’i găseşte, decât tot cei vechi. Nici „Milleniul“ penei măiestre nu ’i-a îndulcit! SERVICIUL TELEGRAFIC al „TRIBUNEI“. Viena, 25 Ian. n. Ambasadorul turcesc de aici, Galib-bey, s’a întors din Constantinopol şi va depune peste câteva zile scrisorile sale de rechemare, fiind transmutat la Berlin. Viena, 25 Ian. n. Delegaţii Bulgariei însărcinaţi cu negocierile pentru închierea unei convenţiuni comerciale, au ţinut azi prima şedinţă cu exmisii guvernului austro-ungar. Viena, 25 ian. n. Ziarul antisemit „Deutsches Volksblatt“ a fost confiscat din causa unui articol foarte aspru contra Polonilor, întiffilat „Polonizarea Austriei“. Bruxella, 25 Ian. n. Starea de sănătate a Reginei este îngrijitoare. Belgrad, 25 Ianuarie n. Ultimul recensemânt al populaţiei din Belgrad arată numai 57.000 locuitori, cu străinii împreună. Toate ziarele îşi exprimă îngrijirea din causa acestui resultat.. Posta redacţiunii. Dlui R. B Loco. Observă, că scrisoarea publicată în „Revsta Orăştiei“, la care se provoacă „amicul acelei foi e datat 5 Ianuarie “. Domnii subscrişi nu puteau cunoaşte atunci detailurile clsei din redacţiune, altcum nu mai puteau cere status quo ante. I. M. Butişorean. Numai un advocat îţi poate da răspuns corect. întrebările nici nu sunt exacte, căci nu apare oare e chestiune urbarială sau de drept civil. în chestiunea urbarială vă recomandăm ca specialişti pe: adv. M. Orbonaş, S.Reghii, Dr. Isac, Cluj la oraşele, de cari întrebi nu cunoaştem speiaşti. Bibliografie. La librăria „Institutului Tipografic“ din Ibnu se află următoarele cărţi: „Memorial“, Archiep. şi Metropolitul Andrei baron de Şaguna, de Nicolae Popea...................fi. 1.30 „Doina“, conf. ţinută la ateneul din Beriad, de Mândrescu....................—.28 „Critice“ 1867—1892, de Maiorescu. Vol. I. şi H. ă 2 fi. — cf. „ 4.— „Poveştile Bănatului“, de Cătana...................................... . „ —.30 „Literatura popor, română“, de Gaster................................... 2.50 „Introducere în Cărţile Testamentului vechiu şi nou“, de Dr. luliu Olariu........................ 2.50 „Cerşitorul“, dramă în 2 acte deLivescu........................................2.50tudii Critice“, de Ghera. Vol. I. şi II. , 2 fi. 20 cr........................ 4.— „Higiena română“, de Dr. Leo Murăşianu.................................„ 1.— „Izvoade“, de Demetrescu . . „ 4.— „Trandafiri şi viorele“, de Pop - Reteganul.......................„ —.60 „Din Moldova“, schiţe de Kotzebue ........................................— „Floarea din Firenze“, de Livescu.............................................. —.50 „Istoria Românilor sub Mihaiu-Vodă-Viteazul“, de Nicolau Bălcescu........................„ 2.— „Trăvnite“, 10 piese Slovăceşti Vol. I. şi H. , fi. 50 cr. . . „ 3.— „Scrierile părinţilor aposto- teşti“, de Dr. luliu Olariu . . „ —.70 „Merinde de la şcoală“, de popa. . .......................................—.60 „Despre influenţa împregiurărilor“, de Panaite Zosin . „ —.50 „Memorii din timpul răsboiului“, de Georgescu . . . . „ —.88 „Pui de lei“, poesii eroice, de Neniţescu........................................1.— ediţie de gală........................„ 2.— „Poesii“, de Macedonski . . . „ 2.— „Copii de pe natură“, de Negruzzi..................................................1.50 * La comandele din afară s8 se adaugă pentru porto postal totdeauna încă 5 cr., eari pentru expediţie recomandată 2 cr. v. a. Pentru siguranţa expediţiei se recomandă modalitatea din urmă. Cine ţine să aibă un calendar frumos şi util, să ceară „Calendarul revistei Lumea Ilustrată“. Acest calendar conţine mai mulţi articoli beletristici şi humoristici şi peste 100 ilustraţiuni şi costă 1 leu în oraş şi în provincie 1 leu 30 bani. Se află de vânzare la toate librăriile ca şi la editorul Ig. Hertz, (hotel de France), Bucureşti, car din Ardeal la „Institutul Tipografic“ Sibiiu. Calindarul silei. 26 Ianuarie n. 1893. Iulian: SS. PP, ucişi în Sinai. Gregorian: Policarp. Soarele: rgsare 8.07 apune 3.66 m. Buletin meteorologic. Sibiiu. 26 Ianuarie n. 8 ore dimineaţa. Presiunea atmosf. in mm. (Mediul lunar 726.5) Temperatura Direcţia vântului Observata Diferenţa din presivă 731.11.9 —9.6 —6 0—12 2 M Din seară 25 Ianuarie n. 7 ore dimineaţa. Teatru orăşenesc în Sibiiu. Duminecă, în 26 Ian. n. 1896. La orele 3 după ameazi: „Ihr Korporal“. Comedie în 5 acte. La orele 7 seara: Gebildete Menschen“. Piesă poporală în 4 acte. * Luni, 27 Ianuarie n. 1896 : Sie wird geküsst“. Comedie. Presiune atmosf. In mun. Vântur Stațiunile după Celsius Maximul ţi minimul de tamperatura Temperatura Celsius direcţia tăria Budapesta . . 760 4- 11.9N 3 Sătinar . . . 760 + 15.2 SO2 Cluj ... . 768 + 17.0V 2 Orşova . . .— + --■— Arad . . . 76 -f 9.8— i'audüVA . . 761 + 13.0V 2 Stofe de metasă pentru bal 35 cr. până 14.65 fi. de metru — precum și metasă Henneberg neagră, albă sau colorată dela 35 cr. până la fi. 14 65 de metru, damaste lucii, bresdate și mustrate etc. (circa 240 diferite calități și 2000 diferite colori, desine) se expidează acasă hier di porto și dare. Cu înjungiurarea mustrei. Porto duplu în Helveția. [122] 1861 Fabrica de metasft G. Henneberg (furnisor ces. și reg. al Curții), Zürich. Pag. 39 Bursa de martori din Budapesta dela 23 ian. n. 1896. Cursul piftei dia Sibila. Din 25 Ianuarie n. 1896 Sfiminte ,* ■ 12 Ii Prețul per 100 chilogr. et . st jfi a © o o. Preţul per 100 chilo dola p&nft dela p&nă Grău Bănăţenesc nou Grâu dela Tisa „ Grâu „ Pesta „ Grâu de Alba-Reg. „ „ „ Baclea ,, Grâsung. de Nord,, 77 77 77 77 77 77 6.10 6.65 6.6 6.60 670 6.70 6.75 6.70 6.70 6.80 78 78 78 78 78 78 6 65 6.75 6.65 6.65 6.8 6.80 6.851.75 6.80 6.90 Sfiminte, vechi ori noue Solul Oualitate» per Hoct. Preţul per 100 chilogr. dela pănă "Săcară Orzui D’ves Cucuruz (porumb) Meiu Hrişcă de nutreţ de vinars de bere bânăţ. de alt soiu 70—72 60—62 62—64 64—66 89—41 75 75 6.35 5.— 5 50 6 80 610 4 5140 6.40 6.20 6 80 8 6.30 0 b.75 K Grâu Cucuruz Orăs Sept.-Oct. Mart.-Apr. Maiu-lun. Iulie-Aug. Iunie Oct. & lj i 6.91 14.46 6.13 S if 6 1 08 4 48 6 15 Product» dlrttTM Our»tti Soiul del» p&nft Sem. de trif. n Oleu de rap. Uns. de porc Slănină n Său Prun* Lictar n Miere » Ceară Spirt Lucernă ungurească roşie rafinat dela Pesta dela ţeară avântată afumată slavon, nou bănăţenesc brută galbină străcurată de Rosenau brut Drojdiate de spirt 88.-86-59.60 68.— 68 bC-le 75 16.71 17.— 48 43.-64.— 53.60 69.50 16. 17 — 17.60 Hârtie-monetă română . . Curap. 9. 6 vând. 9.60 Lire turcești..................... 1) 10.50 „ 10.60 Imperiali............................... 9.61 „ 9.64 Ruble rosesîi 100 k . . • 1 127 129 Galbeni...............................» 5.65 6.70 Burla din Budapesta. Din 23 Ianuarie a 1896 Renta de aur ung. 6%.................................... „ de aur ung. 4°/..................................... „ ing. val. col. 4%.................................... împrumutul căilor ferate ung.............................. Amortisarea datoriei căilor feratede Ost ung. (l-a emisiune).......................... . . . . Amortisarea datoriei căilor ferate de Ozt ung. (2-a emisiune)................................................... Bonuri rurale ung.......................................! ). „ croate slavone.......................... Obligaţiunile desp. regaliilor............................... împrumut cu premiu ing. ....... Losuri pentru regularea Tisei şi Seghedin . . Renta de hârtie austriacă.................................... „ de argint austriac „ de aur austriac.................................... Dosurile austriace din 1860 ....... Acţiunile băncii austro-ungve ....! d i n de credit ung. ...... o ii o ii austr. .... Scrisuri fondate ale intelui, da cred. şi etc.,uui „Albina“ . Argintul ...... Galbeni împărăteşti. . . Nspoison-a’ori .... Mărci 100 i»p. gsrm&ss Losura 10 Invar» sreriingi • iiti •••!•» *((•••— 120.60 98.26 128.— 119.60 100 50 97.— 98.2K 100.— 164.- 140. 99 - 99.- 120.— ioio!— 100.75 171 958 5» tfi 19. 06 Bo^sa de Vieaa. Din 23 Ianuarie n. 18. 6 Renta de aur ung. 6% ....... . ii n ii ii 4°/o ••.•.... Renta ung. v. c. 4°/. ........ Împrumutul căilor ferate ung............................. Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (l-a emisiune)................................................... Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (2-a emisiune)................................................... Bonuri rurale ing....................................... „ „ croate-slavone....... împrumut cu premiu ung. ....... Dosuri pentru regularea Tisei și Seghedin. . Renta de hârtie austriacă. ....... „ „ argint austriacă.................................... „ aur austriacă...................................... Dosuri austriacs din 1860 ............................... Acţiunile bisai as*ta»-pagare ...... » n ăs credit pug........................... ., „ da cradit . ... . Argintul.................................... Galbeni Împărătești .............................................. Napoleon d’ori. . .............................................. Mărci 100 imp. germane ........ Loads* 10 Livres sterling................................ 120.70 98.— 123.— 119.50 100.40 96.36 101 — 167. 10 147. 99 35 99 66 120 80 1318 - 488.— 241.— 172 9.60 59.05 121. Stan»âe București. Din 11 Ian v. — 4 ore pm. Cassa Renta rom. per 1875 50/„ ¥ -100 Renta română amort. 5°/s • • 97 Renta (Scnuldverschreib) . Oblig, de stat C. F. R, 6°/0> ■t * Pentru redacţie şi editură responsabil: Andreiu Balteş. Proprietar: Pentru T. L. Albini sub secuestru: losif Marschall. 09 Renta rom. (Rur. coav.) 6%• 1« 100 împrumutul municipal 6 °/» • »* 87 Scrisuri func. rurile 5°/0 . Scrisuri func. rurale 7°/. . • •— Idemi urbane 7°/e. S3» 102 87 Banca-Naț. (100 lei vers. însr.) . Soc. Dacia-Row. (260 lei vărs.) . Soc. de Asig. Nat. (200 lai vărs.). t a 1468 420 • 467 Soc. rom. de remiig. . 110 Spcr .as cou (260 lei vărs.)• 503 Oblig. Cerni Possiumici , *• 280 Agio ...... Schimb. Londra 8 luni . . . • •• cek . . . ._ Berlin 3 luni. . .__ „ pet . . . . Pari« 8 lari .... pxk .... • ■• — Agio