Tribuna, aprilie 1896 (Anul 13, nr. 72-95)

1896-04-02 / nr. 72

Nr. 72 cistică nu există— cel puţin la prima şe­dinţă n’a existat nici un Ioc. Deşi sala e mică, întrelăsarea aceasta nu se poate scusa. în toată Europa — chiar şi la noi — la toate ocasiunile de felul acesta presa îşi are locul, ce i­ se cuvine. Asta e un obiceiu, care prin sine însuşi, devine obligator. Nu pricepem deci pentru care anumit motiv sino­dul archidiecesan poate să se subtragă de la această îndatorire. Presenţi vre-o 30 de delegaţi şi câţiva spectatori. Exc. Sa Metropolitul Miron deschizând şedinţa la orele III/*, îşi rosteşte discur­sul inaugura­tiv, pe care ’ni-a „ succes“ a ni-’l procura abia la­­ oră d. m. După vorbirea Excel. Sale, primită cu câteva slabe aclamaţiuni numa', urmă de­numirea a 8 notari adho . Presidentul sus­pendă apoi pe 5 minute şedinţa, spre a să consulta delegaţii asupra alegerii notarilor şi a membrilor în diferitele comisiuni. După redeschidere lista presentată de plen se primeşte fără nici o excepţiune. De notari sunt aleşi dini: Mateiu Voileanu, Sergiu Medean, Dr. Hie Cristea, Ioan Baptist Boiu, Dr. Şpan şi Avram David. De secretar ge­neral se alege dl Mateiu Voileanu. Excelenţa Sa preşidentul anunţă, că dnii I. C. Panţu, Iosif Puşcar şi Pop îşi cer concediu pe în­treaga sesiune actuală, şi dl Dr. Enea Draia pe 4 zile. Se aco­rdă. Urmează împărţirea actelor de resolvat diferitelor comisiuni. Cu aceste Excel, Sa Miron închide şe­dinţa primă, stabilindu-se o nouă şedinţă pe mâne la orele 12 a­m. Ca de încheiere îmi permit a observa, că această primă şedinţă a decurs din cale afară „patriarchul“ nepocios şi fără v­­­e­a­ţ­ă. *• — Vorbirea de deschidere a Metro­politulu. Preastanaţi domni, iubiţi, fraţi, iubiţi fii sufleteşti! Vă salut şi la această întrunire a sino­dului nostru archidiecesan cu adevărată iu­bire archierească, care nici­când nu a slăbit în pieptul meu faţă cu instituţiunile noastre bisericeşti şi faţă cu representanţii clerului şi ai poporului nostru archidiecesan, chemaţi a conlucra la consolidarea şi desvoltarea ace­lora pe basele canonice şi după referinţele timpului, toate întru mărirea lui Dumnezeu şi spre binele sfintei noastre biserici. Cu puţină excepţiune sfinteţi represen­­tanţi ai clerului şi poporului archidiecesan încă dela începutul periodului present, mulţi încă din perioadele de mai înainte, unii chiar din anii primi ai vieţii noastre constituţio­nale bisericeşti; deci veţi fi avut mai toţi o pasiune de a-­mi cunoaşte imediat din cele ce vi­ le-am grăit aici în sinodul archidiecesan în cei 21 de ani trecuţi, cugetele mele şi do­rul meu ferbinte, de a vedea consolidată sfânta­­ noastră biserică şi asigurate progresele ei în cultură şi moralitate între ori­ce împregiurări, fie măcar cele mai nefavorabile. Şi astă-dată, când ne întrunim iarăşi în sinodul nostru anual, între împregiurări cu mult mai grele, şi în special pentru institu­ţiunile noastre bisericeşti cu mult mai critice decât ori­când altă dată, ce aş putea se Vă grăesc, Preastimaţi şi iubiţi deputaţi, mai cu căldură, mai cu pond şi mai cu tărie, decât ca se Vă recomand mai pe sus de toate, ca se Vă faceţi seamă asupra situaţiunii generale cu toată seriositatea, ce ne-o impun intere­sele noastre vitale, şi se contribuiţi tot ce este posibil pentru consolidarea şi întărirea elementului nostru bisericesc şi naţional. Un milleniu întreg a avut sfânta noastră biserică ortodoxă să sufere mai ales în aceste părţi locuite de noi, multe înjurii şi chiar prigoniri dela cei mai puternici; şi cu toate acestea ea, biserica noastră, poporul nostru, dăruit dela Dumnezeu cu simţ bun şi cu tă­rie sufletească, s’a ştiut conserva în tot de­cursul timpului, ce e drept, în condiţiuni umi­litoare, dar, în firma credinţă şi în buna spe-­­ ranţă, că Dumnezeu îi va ajuta în cele din urmă se avanseze la o stare mai favorabilă între diferitele alte biserici şi popoare, cu cari ne aflăm în aceleaşi legături de stat şi în aceleaşi referenţe de concetăţeni ai patriei. Nu ne este iertat se perdem din ve­­dere mântuitoarea învăţătură creştinească, care ne povăţueşte, „să fim înţelepţi ca şerpii şi blânzi ca porumbii“. îmbinând noi aceste două referinţe ale vieţii practice, n’avem să dăm ascultare în­demnurilor rele, venite din partea unora, cari nu-’şi fac seamă cu neajunsurile noastre, nici cu forţele mult precumpănitoare ale altora, dar’ nici cu pericolele, la cari ne-am expune prin provocarea conflictelor fără socoteală; din contră noi avem să ne reculegem şi să ne concentrăm toate puterile fisice şi morale mai ales pentru a ne apăra ca Români ortodoxi sub egida noastră proprie, şi a ne conserva cel mai preţios clenodiu al nostru: „biserica ortodoxă, naţională autonomă“, Sibiiu, Marţi, Recomandându-Vă cu toată căldura aceste sfaturi purcese din inimă curată, şi implorând din nou ajutorul lui Dumnezeu celui atotpu­ternic asupra lucrărilor noastre sinodale, se­siunea ordinară a sinodului nostru archidiece­san pentru anul curent o declar de des­chisă. Lupta în comitate. Din comitatul Sibiiului. — 11 Aprilie n. 1896. La 10 Aprilie a. c. s’a ţinut aici o şe­dinţă generală extraordinară municipală a co­mitatului Sibiiu. Motorul principal al con­­chemării a fost: chestia representării comita­tului la „milleniu“ ş. a. a şedinţei festive din 7 Maiu a. c., a speselor necesare pentru festivităţile „millenare“ locale şi a echipării banderiului. Celelalte chestii, mai neimportante fiind, nu le mai amintesc. In chestia „milleniului* se propune fa­cerea unui împrumut pentru acoperirea spe­selor necesare. La întrebarea membrului P a r t e n i e C o s m a, că pe ce s’a cheltuit suma de 3000 florini votată deja, cornițele­­ suprem răspunde, că pentru casa săsească(!) de la exposiţia millenară, Dl C­o­s­m­a propune apoi, ca împru­mutul să nu se primească. Votând pentru această propunere numai Românii, ea a căzut. Deasemenea a căzut şi a doua propu­nere a dlui Cosma, făcută în sensul de a nu se da nici spesele pentru banderiu. „Negrii“ Saşi au învins deja şi proiec­tatele lor podoabe „millenare“: casa să­sească dela exposiţie, nunta săsească şi banderiul comitatului Sibiiu, servi-vor spre decoarea „epocalei“ sărbări a Maghia­rilor, dar’ totodată fi-vor o nouă şi groaznică ruşine a poporului săsesc! Halal să le fie! Membrii români au asistat într’un fru­mos număr şi s’au purtat bărbăteşte. Iată câţiva, pe cari mi-’i-am putut în­semna în pripă: din giurul Sibiiului d-nii: loan Cândea, protopresbiter în Avrig; loan Manta, din Gura-Rîului; Dr. Nicolau Calefariu din Sălişte; Zevedeiu Mureşan, preot în Sebeş; Sergiu Medean, adm. prof. In Sebeş etc. etc., care din Sibiiu : Nicolau Cristea, Preda, Dr. Bau, Hanuia, Dr. Stroia, Voileanu, Cosma, Ghibu şi Baiu. — is. — CRONICĂ Sibiiu, 13 Aprilie n. 1896. Adunările partidului poporal. Partidul poporal agită neîncetat. în luna acea­sta va ține două adunări generale, unde va fi discutat programul partidului, una în Nagy- Kanizsa, presidată de contele Zichy și alta în Érsek­újvár (slov. Novă-Mesto­ nad-Văhon) pre­sidată de contele Eszterházy. * Duzolvarea reuniunilor spiritiste. Guvernul austriac a dispus disolvarea unor reuniuni spiritiste din Viena numite „Näch­stenliebe“. ♦ Urmările scandalului mai nou de cărţi. Scandalul clasic „Baba“ îşi are şi alte urmări, care le-a avut altfel fiecare scandal millenar de până acum. Desvălitorul mişeliei, deputatul Dr. Kosztka, a fost atacat în „Fe­jérmegyei Napló“, — era clar, că trebuia se existe şi un apărător al mişelului Bibó. In urma acestor atacuri, cari culminează în mai multe bănuieli, Kosztka a cerut satisfacţie pe cale cavalerească (ce ironie cavalerismul la acest soiu de oameni!) dela redactorul nu­mitei foi. Acesta­­i-a trimis secundanții sei, numai ca să-’i declare însă, că nu se va bate. Săraci eroi de tufă!* Congresul clubului catolic Co­mitetul executiv al congresului catolic s’a presentat în zilele aceste, sub conducerea con­telui Eszterházy Mór, la primatele Vaszary, care şi-a primit foarte prevenitor, a acceptat ideea congresului al cluburilor catolice şi a primit a fi presidiul de onoare la congresul ge­neral catolic.* Hymen. Dl Elia Dopp, asistent de inginer şi d-şoara Alexandru Moga, îşi anunţă finanţarea lor. Felicitările noastre! — Se face cunoscută căsătoria domni­şoarei Marin Georgescu cu Dr. Mihail- Vir­­giliu Cordescu, săvîrşită Duminecă, 31 Martie 1896, 6 ore seara, în biserica sf. George Nou din Craiova.* Un învăţător bun. Sîntem rugaţi din partea unui econom a da loc următoare­lor şite: „Dee Dumnezeu, ca în fiecare sat să fie un astfel de învăţător ca în comuna Băi­­şoara, unde avem un înveţător tare vrednic pe dl Basiliu Mateiu, tiner pedagog abso­lut, care face toată cinstea preparandiei noastre din Blaj. Acest învăţător îşi îndepli­neşte cu multă sârguinţă datorinţa sa de lu­minător şi a dovedit-o asta în sărbătorile sfintelor Paşti, când ne-a încântat pe toţi prin TRIBUNA o producţiune frumoasă cu băieţii de şcoală, încât multora ni-a stors lacrimi de bu­curie“.* Necrolog. Se aduce cu durere la cu­noştinţă trecerea din vieaţă a tinărului de 23 ani, Alexandru Bucişan, afacer în reservă şi funcţionar de bancă, întâmplată în Sibiiu, la 10 a­­. c. Rămăşiţele pământeşti au fost as­­trucate Duminecă în 12 i. c. în chrarterul su­­burbiului Iosifin din loc. îl deplânge nemân­­găiata familie şi un mare număr de prieteni şi cunoscuţi, în veci amintirea lui. — Cu durere aducem la cunoştinţă ră­­posarea neuitatului nostru tată, socru, moş şi frate, Ignatie Şerb, asesor la scaunul proto­­popesc din Siria şi preot gr.­ort. român în Galşa, întâmplată la 27 Martie a. c. n. în etate de 76­ ani. Rămăşiţele pământeşti s’au aşezat la odichna eternă în 29 Martie (10 Aprilie), dimineaţa la 10 ore. Fie-­i ţărîna uşoară şi memoria binecuvântată. Jalnica familie.* Curs de îngrijitoare, în 1 Mai, a. c. st. n. se va deschide la „Asilul de co­pii gr.-cat. din Blaj, “ un curs de 6 săptă­mâni pentru pregătirea și cualificarea acelor candidate, cari doresc să fie aplicate ca în­grijitoare (bone, doice) la asilele de vară. Candidatele, cari voesc să fie admise la acest curs, trebue să se insinue în cuis ori verbal până în 30 Aprilie a. c. și au să producă următoarele documente: 1. Atestat matricu­­lar de botez, din care se apără, că au etatea prescrisă (18 — 40 ani). 2. Atestat de mora­litate de la antistia comunală, indicat şi de parochul confesiunii, căreia aparţin. 3. Să dovedească, că ştiu cel puţin ceti­şi şi scrie bine, că vorbesc şi limba maghiară, şi că sunt deplin sănătoase. Soţiile, văduvele şi orfanele de învăţători vor fi preferite. Blaj, din şedinţa senatului „Asilului gr­­eat, de copii“, ţinută la 6 Aprilie 1896. Ioan Bekete Negruţiu, preşedinte. * Un fişpan rafinator de petroleu. Foaia din Pojon „Pressburger Tagblatt“ scrie următoarele: „Se divulgă o ştire încă neîn­temeiată, că fişpanul comitatului Pojon şi Trencsin, Szalavszky Gyula, are intenţia de a resigna la postul său, din motiv, că cu acesta nu este compatibil şi postul de direc­tor al unei raţinerii de petroleu, în care funcţie se află de present“. — N’ar fi fost neintere­sant, dacă foaia numită ne-ar fi adus mai multe detailuri. Poate o va face şi vom avă în curând prilegiu a înregistra un nou odo­­raş millenar de calibrul celor cunoscuţi. ♦ Concurs. Se publică un premiu de 40 coroane pentru cea mai bună lucrare asupra temei: „Pentru­ ce poporul român nu poate con­cura cu Jidovii, ci între împregiurări egale el trebue să se retragă, să dispară, până­­ când Jidovii fac atât materialmente cât şi numerice progrese colosale, cari în sute şi mii de ani pot duce eară la subjugarea noastră şi pro­­balminte la stîrpirea noastră totală de pe faţa pământului“. „Forma cea mai uşoară de a deslega chestiunea aceasta e tragerea unei paralele între poporul român şi poporul jidovesc“. Elaboratele să se înainteze, cu numele autorului, într’un plic sigilat, până în 1 iu­­lie 1896 la adresa: Binefăcătorului Sibiiu (Nagyszeben) strada Măcelarilor nr. 39. Un binefăcetor. SERVICIUL TELEGRAFIC al „TRIBUNEI“. Budapesta, 13 Aprilie n. Depu­­taţiunea ungară pentru stabili­rea cuotei ţine mâne după ameazi şedinţă, în care preten­­siunile cuprinse în nunţiul aus­triac vor fi respinse cu energie. Invitare de abonament la „TRIBUNA“. Cu 1 Aprilie v. 1896 încep noue abonamente lunare, Quar­tale, semes­trale şi anuale. Domnii abonenţi sânt rugaţi a grăbi cu reînoirea abonamen­telor lor, pentru regulata expediţie a foii. Abonamentele se fac prin mandate poștale și numai pentru un timp, care începe cu prima și se termină cu ultima lunii, după stilul vechiu. Abonamentu anual costă . 14 fl.— cr. Abonamentul semestral . . . 7 îl.— cr. Abonamentul trilunar . . . 3 îl.6U Cf. Abonamentul lunar costa . 1 îl.7U cr Este în interesul dlor abo­­nenţi, ca adresele să fie însemnate cât se poate de corect şi legibil. Domnii abonenţi vechi sânt ru­­­gaţi a lipi pe mandatul postal adresa tipărită dela fâşiile, în care li­ s’a trimis „Tribuna“ pănă acum. Administraţiunea. 2/14 Aprilie 1896 Bibliografie. A apărut: „Gă­uza în dreptul cambialu. De Ni­colau Nilvan, advo­at şi director executiv al institutului de credit şi economii chioran. J Braşov. Tipografia A. Murăşianu, 1896. P­re­­ţul 1 fi. sau 2 coroane. Piaţa cerealelor din portul Brăila. Operaţiile efectuite în 29—3 Martie v.­­8­6. C. Dimitriadi lui O. Garcias, grâu 2700 hect. 8.721/a lei. C. Dimitriadi lui O. Gar­cias, grâu 2100 hect. 8.721/a lei. Frații Pap­­pastellato lui Schlesinger, grâu 1670 hect. 9.15 lei. Drag.­­ Stambolgiu lui Schlesinger, grâu 2800 hect. 8.90 lei. E. Georgief lui Waler frățes, grâu bulg. 3680 hect. 8.70 lei. Frații Bach lui T. Mendl, por. v. 5600 hect. 5.20 lei. Fraţii Bach lui T. Mendl, por. v. 2120 hect. 5.35 lei. V. P. Sassu lui T. Mendl, por. roşu, 750 hect. 8.50 lei. V. P. Sassu lui U. I. Negropontes, por. 550 hect. 4.95 lei. L. Dreyfus & Co. lui Peirano Fils & Co., por. 14.000 hect. 5.50 lei. C. Dimitriadi lui P. D. Yamvur, por. 14.000 hect. 5.60 lei. V. P. Sassu lui Th. Mendl, orz 4550 hect. 5.80 lei. V. P. Sas­su lui Th. Mendl, orz 3250 hect. 4.90 Iei. E. Georgief lui I. Hirsch, grâu 3400 hect. 8 80 lei. L. Dimi­­triade lui T. Mendl, porumb 2400 hect. 5 lei. P. D. Vamvuri lui L. Mendl & Co, po­rumb 12.700 hect. 5.071/1 lei. B. Diamant lui G. Nicolopulo, grâu 5000 hect. 9 lei. Fraţii Bach lui G. Nicolopulo, grâu 3500 hect. 8.80 lei. Fraţii Bach lui M. Wechsler, grâu 8300 hect. 8.30 lei. N. V. Perlea lui Chris­­toforato & Cambano, grâu 1100 hect. 9 lei. Jeschek & Co. lui M. Wechsler, grâu 9500 hect. 8.75 lei. Frații Papastelato lui Th. Mendl, porumb 2800 hect. 5­30 lei. Vasilato lui U. I. Negropontes, porumb 1100 hect. 5­07­i lei. Jeschek & Co. lui Th. Mendl, porumb 2050 hect. 5.35 lei. Cereale aflate în deposit: Pe apă: Grâu 206.700 hect; săcarâ 32.200 hect; porumb 11.300 hect.; orz 14.100 hectolitri. Pe uscat: Grâu 172.000 hect.; să­­cară 18.400; porumb 59.000; orz 25.600 hect.; rapiță sălb. 42.000 hect.; LOTERIE. Tragerea din 11 Aprilie n. 1896. Budapesta: 84 60 39 33 31 Călin­darul silei. 11 Aprilie n. 1896. Iulian: Cuv. Păr. Tit. Gregorian, Raimund. S­oa­rele: răsare 6. 9, spune 6.41 ia. Buletin meteorologic. Sibiiu, 13 Aprilie n. 8 ore dimineaţa Din ţeară 11 Aprilie n. 7 ore dimineaţa. Sosiţi în Sibiiu, în 12 şi 13 Aprilie n. 1896. Hotel nîmperatul RomanilorHaynau, major şi V. Voina, protopop din Braşov. Dan din Făgăraş şi Popovici din Uioara, protopopi­e Euhardt din Me­diaş, D-na Secula din Timişoara, privatieri. Doamna Tichy, Dr. Preda din Câmpeni. N Florea­u, notar din Reghin. N. Găroiu, advocat din Zerneşti. Ro­­şescu, protopop din Cluj. Hartig din Cluj şi R­­essler, comercianţi. Roth, hot­­er din Si­hişoara. Schön, F. Bergler din Budapesta, I. Felsenburg din Viena, L. Kessle , toţi voiagiari. V. Leuttner, X. Mandel şi Preisich, ingineri din Budapesta. I. Vasinu, profesor din tângeorgiu. F. Hager, fabricant din Agnita. Bo­­terii din Bucureşti, E. Fernengel şi F. Binder din Mediaş, comercianţi. Hotel­u­lSeuiihrer­­ Ivan, protopop din Alba- Iulia. Dr. Mihu, advocat din Orăştie. I. Turcu, pri­­vatier din Făgăraş. B. Ferari inginer din Italia. Hofbauer, privatier din Arad. S. Gold, oficial şi N. Castelli din Budapesta, D. Reiss, G. Lövy, D. Sick, C. Lehner, I. Benkő şi I. Vajda din Bud­pesta, I. Fürst, H. Feldstein, S. Geiger, E. Hankl, E. Wohl şi Bochner din Viena, toţi voiagiori. Hotel „MeitzerMaier cu soţia din SSlişte, A. Păcurar din Dobra, G. Şagău din Reghinul săsesc, protopopi. D. David, senator din Orăştie. A. David, director şcolar din Sebeşul­ săsesc. I. Bârsan, proprietar din Haţeg. N. Cosma, medic din Rohia. I. Andra, neguţător din Fiume. A. Monda, medic din Sângeor­­giul­ românesc. M. Mayor, privatieră din Odorheiul­­eceuiesc. Rusb, comerciant din Orşova. Hotel „ ffabermann“. 1. Mészáros şi H. Tangel, privat ieri. G. Truţa, cojocar din România. PiSBiunaa atmesf. in mm. (Mediul hm»* 726.5) Maximul «t mi ulmul de Staţiunile după dels IOT Xirecţia Tânîului Observai DifoTimţn dia proaiaa 717 6 —2 3 +7 S + 11 4+8.8 1 NV I Presiun. I atmosf, in ram. Tompora-1 vent«! tura DelBina direcția tăria __ fiî Bud&pesta . . 761 — 9.7 sv2 i­n mar . . . 762 — 5 2 sv1 Cluj ... . 76­­4.0 Orșova . . .— —- -­Arad . . . .62 - 7 7 sv2 cunciov* . . 63 — 82 MV2 Pag. 287 Bursa de mărfuri din Budapesta dela 11 Aprilie n. 1896- 8flminto a$ O |w li Prețul per 100 cbîiogv. es . 2 o 33 li Prețul per 100 chilo del­a dota pfcEfl Grâu Bănățenesc nou 77 6.S-' 6.'0 78 6b5 7. Grâu dela 'Fisa 77 6.85 6.95 78 6.90 7.0 Grâu „ Pesta „7 6.­o 6 9" -'8 85 7. Grâu de Alba-Reg. „ 77 6.80 6. 0 6 57 «• fj Baclea 77 b 90 7.H 6.95 7 10 Grâu ung. de Nord , 77 —.—— 8 . Semințe, Uuai Prețui per vechi ori uoue •tom rHer* 100 chtlrijarr. ;Tn. Sécara 70-72 6 40 645 Orz de nutreț 60—62 4 6" a 80 dr vina 62—6' a 15 .. 80 dt be M. --. —— for#» 6 5 fi 50 bâa«-4.'5 4 70 de&L .*./" t.5 .10 Mem Hrișcă 5 3" 5 fio Grâu Sept.-Ocîi 7.g­­.01 flV Mart.-Apr. 6 74 6.7 fii Cucuruz Maiu-lun ?! 3.99 1.o 4 01 iulie-Au» “gl42 4 22 CkOv6s M rt.-Apr. v 311 6'3 * — — GWOGÎ. " vonite«» omav* 90S • 't'ia lifeul Săi» de crifiLucarnă ungurească 88.—48.— » roșie 29.-32. -Oleu de rap. rafinat— — Uns. de porc dela Pesta 54.-54 fO tt dela ţeară— — K, Slănină 1 M afomat# ---1__#_ 8 Ptcimm 13 5014-I Licter *iavon,0.OU 15.5016 — £ îî bănăţenesc 14 —15.­Miere brută— — galbină străcuratâ— — Ceară de Rosenau— — Spirt brat —,— 11 Drojdiuţe de «pirs­___— Ctarxul plaţii axn MMI a. Din 13 Aprilie n. 1896 Hârtie-monetă română . Camp. 9.48 vând. 9.54 Lire turceşti ... „ 10.­0 „ 10.60 imperiali .... „ 9.52 „ 9.56 Rufele ru­sești 100 â . „12 7 1.28 Galbeni............................... „ 6.62 5.68 Bursa din Budapesta. 122.15 98.75 125.50 12150 102.— 97. -98. - 100.10 162.­ 14150 100.50 100 76 13.025 t0le!-100.75 5 64 9 53 18 85 120 45 r in 11 Aprilie ■. 1896. Bisate de aur ting. 6% .... , „ de aur ung. 4% ... . . . „ ung. ral. col. 4°/0 .................................... împrumutul căilor ferate ung. ...... Amortisarea datoriei căilor ferate de aur ung. (l­a emisiune) ................................................... Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (2-a emisiune)................................................... Bonuri rurale ing................................................. .. ., croate slavone.......................... Obligațiunile de ap. regalii­or ....... împrumut cu premiu ung.................................... Locu­ui pentru regulares Tisei şi Reghedin . . ILn­a de hârtie austriacă. ....... „ de argint austriacă. „ de aur austriacă. .... . . . Locurile austriaca din 1860 . . . . . . Acţiunile băncii m­atro-ungare , . . . . ., „ de credit ung. ...... o­rî » o austif, . . . , Sorinai tontdwe ai* institut­ie cred. n aeenoaui „Albina“ . . . , Argintai . . GaYbffiîi iHp&r&atfr* JS&voieea­ d’cri ...... . . , » Marcă 140 mp. tamites . ...... Lenam 10 Lrora stosfetigj . . .« , Burea da ITlea&. Din 11 Aprilie n. 1896 M'&m. Pentru redacţie şi editură responsabil: Arub­eiu Balteş, Proprietar: Pentru T. L. Albirii sub secuestm' losif Marstohal! Rents de aur ung. 6°/„ ..... i­ „ „ „ * Its..................................... • Renta nng. ?„ c. 4*/« ........ 99.— Îagh­umutuî căilor feiais ung. ...... 125.50 Amorti­­rea datoriei căilor ferate de Ost ung. fi­ a naisiitHe). ......... 121.70 Amor­fișarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (2-a emisiune) . . .................................... 100.— Bonuri rirsle ung. . ................................................97.14 „ „ croare­ slavone...................................101.— împrumut cu premiu ing. ....... 163. — Locuri pentru regularea Tisei și Seghedin. . 142. - E«Ra­da hârtie austriacă. ....... 100,65 ., „ argint austriacă. ....... 100,95 „ „ sat austriac* ........ 122.— Li «si stuft!«* £a 1860 . .....................— .— actiatil» btefi suetr&eligare 1020.­8( d* credit asg. ...... 42160­­, do ersuft aast, . . . . 246 60 Argu­stu) ......................... — Galbeni împărătești .......... 5 69 Napoleon d’ori. . .............................. 9 55 M*?ci 100 mit gem»»« E890 L 10 livret »tetfingi , , . , , , 120,46 Din 80 Martie v. — 4 ore p. m. Cassa Ren <a, rom. per 1875 5% 10Ö Renta română amort. 53/0 97 Rena (Scnuidverschreib) Oblig, de stat C. F. R. 60/0 . 09 Rena rom. (Rur. conv.) 6°/0 . 100 împrumutul municipal 5% 87 Scrisuri fune. rurt­le 5°/o •— Scrisuri ftme. rurale 7°/o_ Idom urbane 7°/0 ar « „ «V 1G2 n îî 87 iten-js-Naţ. (100 iei vsrs. lair.ş 1468 Sec Dacit-Bc». Í260 iui ţ6rs.; . 420 Sec. de Agig. A»ş. (200 hm , 437 Soc,, rom. de rcasig. ....{ 118 Socr ,de can Í259 lei vărs,; ,m Oblig. Cstó PenWmţfei .* 280 <1£!Q , , , ■— Sobiţsb, Londra 5 iun! . , ,• „ «k . ...e — Boriin S inai.i „ t, * * •î •M. i'vxk 8- !aa£ ....V » . » * Finns .* — 3» • * * » 8 » u *, Agia..................................................

Next