Tribuna, ianuarie 1897 (Anul 14, nr. 1-23)
1897-01-24 / nr. 18
Pag. 70 ne spune, că Patriarchul ecumenic cu adevărat a demisionat, în urma desbinării dintre cele doue partide ale Sinodului. Afacerea Metropolitului Anim se poate că va întră acum în o faşă nouă. Din parlament. După trei zile de pansa, dieta maghiară a continuat în şedinţa de ieri. (Mercuri) discuţia asupra budgetului. Deputatul Páder a atacat înstituţiunea matricolelor de stat, Gajari şi ministrul Perczel a apărat-o; câţiva deputaţi au atacat opera şi teatrul naţional din Budapesta (subvenţionate din budgetul statal), intendantul Nopcsa le-a apărat, şi cu aceasta şedinţa s’a încheiat. Cam puţin pentru 4000 fl.! Recunosc şi ai... „B. Hirl.“, ocupându-se de congresul socialiştilor, scrie la primul Ioc: „Că le opresc adunările, că solgăbiraele ’i-au oprit in drum spre congres, ca pe delegaţii lor ’i-au remis însoţiţi de gendarmi, că recursurile lor li le respinge vicecomitele fără nici o considerare, că dacă au proces cu stăpânul ori cu derogatorul lui nici când nu-’şi capătă dreptul, nici la pretură, nici la judecătorie, că- ’i închid, şi câ’s despoiaţi de drepturile politice, — aserţiunile acestea ale lor le credem. Şi dacă la toate acestea răspund declarând că nu au încredere nici în guvern, nici în dietă, nici în presă, ci pretind înscrierea în lege a dreptului despre întruniri şi reuniuni, şi sufragiul aniversar, într’aceasta aflăm logică şi împărtăşim vederile lor, că dreptul electoral şi libertatea civică pretind o urgentă reformă în Ungaria“. Aşadar’ recunosc şi ei, dar’ numai faţă de socialişti. — Ar fi bine să picurăm şi în chestiunea nosstră un pic de socialism, — atunci altcum ar vorbi şi cu noi. Congresul socialiştilor. Luni, nn l Februarie se s’a continuat congresul socialiştilor din Ungaria. După deschiderea şedinţei se pun la ordinea zilei două puncte: Durata timpului de lucru şi plata de zi şi programul secerişului. Referentul S z a la y dela Orosháza zice, că exploatarea ţerănimii e pretutindenea aceeaşi, numai mijloacele sunt diferite. Ministrul a trimis în mai multe rînduri câte un representant, care să’l informeze despre starea şi referinţele poporului, dar’ acesta n ’ a mers între muncitori, ci a stat în cabină şi de acoloşi-a luat informaţiile. Declară apoi, că ţeranii vreau să ludre dar’ ca oameni şi nu ca animalele. Durata timpului de lucru se fie mai scurtă. Pretinde, ca lucrul de acord de până acum să se şteargă, precum şi robotele. Tot în acest înţeles şi cu mare însufleţire vorbeşte Al. Csizmadia, de la Orosháza. Constată, că pricina de frunte a miseriei lucrătorilor e, că timpul de muncă nu e fixat. Cere fixarea uniformă a lui, care cu privire la plată zice, că aceea nu se poate fixa în general, fiind după împregiurârile lopată ca servirea teei, că nu se oboseşte şi , sdrmcină prea tare copilul, tatăl acestuia ne preveni şi în cuvinte de tot blânde spuse soţiei sale, că nu poate face bine copilului scuturatul acela tare şi că mai bine ar fi să-’l adoarmă servitoarea In trăsură. Doamna privi lung cu obicinuitul aer gheţos pe bărbat, şi apoi ca să-’l liniştească adause: — „Las că ştie ea cum se adorm copiii, căci doar’ tot ea ne-a adormit şi legănat pe cei mai mulţi din familia noastră şi totuşi ne-a făcut mari şi tari... O mică tăcere urmă acestor gingaşe cuvinte ale doamnei casei, în vreme ce amicul meu îşi trecu mâna peste frunte ca şi-când ar fi voit se delăture o apăsare de creer; apoi încreţind din frunte zise mai mult în sine: Poate că aşa se adorm copiii Ce să faci îmi gândii. Sunt „Receptele vieţii conjugale“ ale mamei, cea de peste cincizeci de ani, careşi-a alocat în dentură „alifii“ nevestei tale, cale deosebită. Declară, că lucrătorii agrari stau pe aceeaşi bază cu partidul social-democrat internaţional şi sunt pentru timpul de lucru de 8 ore, dar, deocamdată, ca transiţie, cer reducerea lui la 12 ore. Mai vorbind la obiect doi-trei delegaţi, congresul primeşte proiectul de resoluţie, presentat de referent, în care se pretinde: reducerea timpului de lucru la 12 ore; Introducerea platei de zi a muncitorilor și ștergerea angagjamentului pe săptămână, lună etc.; se pretinde mai departe, ca orice lucru să se plătească în bani gata, să se mijlocească angagjarea în lucru a lucrătorilor prin oficiul secretariatului central, femeile lucrătoare să capete aceeaşi plată ca şi bărbaţii şi băieţii sub etatea de 14 ani să fie scutiţi de la muncă. După ameazi s-a pus la ordinea zilei tema „extinderea legilor de apărare asupra m u n c i t o r i lo r agr ari“. Sa primit un proiect de resoluţie, prin care se cer pentru muncitorii agrari toate acele favoruri, ce li s’au dat muncitorilor industriali, anume instituirea de supraveghetori agrari, repaus de Duminecă, lege pentru ajutorarea bolnavilor etc. După aceea se mai primesc următoarele proiecte de resoluţie, să se schimbe legea servitorilor, să se introducă votul universal, presa liberă, dreptul şi libertatea de întrunire. în fine la punctul „Partidele politice şi economii“ congresul declară, că nu are încredere în nici o partidă dietală de acum şi se alătură la partidul social-democrat. Marţi, în 2 Februarie s’au ţinut cele din urmă şedinţe. S’a discutat despre măsurile, ce să se fee pentru sanarea relelor, ce bfintite pe muncitori; obiectul principal a fost organisaţia. Muncitorii au se se organiseze în întruniri, car’ dacă aceasta nu e permis, să se organiseze liber, în ascuns chiar. Congresul a primit proiectul de resoluţie în acest sens. Se primeşte propunerea pentru înfiinţarea unei nouă foi agrare, care să apere interesele muncitorilor; foaia va apăra şi în limba slovacă şi sârbă; în urmă s’a ales comitetul executiv regnicolar al lucrătorilor agrari, compus din 11 membrii din diferite părţi ale ţerii, şi acesta fiind ultimul punct, congresul s’a încheiat. V. Abia întrat în Anul Nou am eşit din casa amicului meu strîngându-i cu încredere mâna şi şoptindu-m i în momentul despărţirii: Tăriei Sufere! Căci aşa-’i roata sorţii! Dar’ ajuns la modesta mea locuinţă încă tot celibatară de groaza vr’unei soacre cu „Recepte*, şi gândindu-mă la prietenul meu, de acum sânt doi ani înainte de a fi însurat şi şi cel de acum cu „vânturile Zacharei", compătimirea şi apoi durerea pentru el de sufletul meu s’a legat. îmi vedeam prietinul de mai înainte vioi, plin de spirit, sufletul societăţilor în cari se află; îi vedeam faţa veselă, liniştită, radioasă de pe care cereai o mulţumire deplină, o încredere în sine. VI. Cum se întoarce roata sorţii ! Acuşi vor fi cinci ani primăvara ne jucam cu săltăreţe copile de-a: „Ţiţ mălaiul pe întinsul câmp verde al unei pajişte. Prietinul meu E., care condus numai de iubire s’a pus în legătură cu Zithara — era arangiator de jocuri. Şi ce mai fericire ! Părea că sburam ca fluturei abia atingând cu picioarele earba moale verde stropită de vesele colori. Ne jucarăm aproape o după amează întreagă încercând felurite jocuri şi dându-ne cu trup cu suflet negrijei, veseliei, fericirei. Şi cum în decursul alergărilor „dactilice* pe earba moale se întâmpla şi câte o „cesură*, cu câtă bucurie, fericire şi răpire sburam spre gingaşa căzută, — căreia dându-i apărătorii ridicam de subsuori de atâtea ori, de atâtea ori. Apoi obosiţi de joc, de alergările după cocostârcii din apropierea noastră, cam cu măsurătoarele lor spondeice şi urmăriam broaştele, şopârlele şi alte vietăţi de prin pajişte ne aşezam pe iarba moale şi mai opinând mai glumind priveam spre sfinţitorul soare. Umbrele serii se întinseră peste pajişte. Totul fu învălit cu tăcere, numai Xenia ângeraşul nevinovat mergând pe drum atâta amicului meu o floare albastră, şi li zise: „Credinţă, iubire“ şi.. Cum se întoarce roata sorţii! Iulianul, Sibiu, Vineri, Procesul lui „Magyar Néplap“. Un proces interesant s-a pertractat Luni, 1 Februarie, la curtea cu juraţi din Budapesta. Incriminat era un articol din „Magyar Néplap“, organul răsboinicului Pater Lepsényi, acum deputat In parlament, mai Înainte întemniţat în Seghedin alăturea cu condamnaţii noştri pentru „Memorand*. Acusat era un ziarist, Vathy István, autorul articolului din chestiune. Ear’ acusator? — guvernul liberal, representat prin procurorul Vizlendvay. Procesul are şi un fond millenar. Când se pregătia desvălirea monumentului millenar de pe „Zoborhegy*, o foaie din Neutra aduse Şi azi ? ! Nefericireaşi-a muiat penelul in umbra amestecată cu paloare şi cu a amarelor gânduri adânci brezde scrisu-’i-a pe faţa slăbită şi pe păru-’i negru stretăiat de file arginţii: — desperarea. TRIBUNA ştirea, că preoţimea catolică va face o primire solemnă representantului guvernului, dlui ministru Perezel. La această ştire „M. Nilap* a răspuns cu un articol, în care e şi următorul pasagiu : „Pe miniştrii şi secretarii de stat trebue să-’i încungiurăm, pentru că nu-’i putem considera de oameni cu mâni curate. Murdăria falselor alegeri li s’a lipit de mână. Asta e tot atât, ca şi jocul fale de cărţi. Cel ce dă mâna cu ei, se murdăreşte, se dejoseşte. Societatea cinstită nu-’i poate suferi în sînul seu*. Acusatul excepţionează acusa fiindcă procurorul n'ar avu plenipotenţa guvernului în regulă. Acusa sa făcut în 6 Octomvrie, care plenipotenţa adusă e datată din 24 Noemvrie. Apărătorul Visontai a făcut observarea, că Bănffy, pe când toate ziarele şi partidele îl atacă pentru alegerile necinstite, nu-şi mai caută satisfacţie, ci vine aci, ca 12 cetăţeni se ’l absoalve de sub acusa grea, care nu se poate ruga şi pe care însuşi o recunoaşte. Acusatul a fost condamnat pentru calomnie la 111 an de temniţă şi 500 fl. amendă. Mare lucru, că mai condamnă și pe câte un Maghiar! -----«om».------ Cronică politică. Muraviev la Berlin. Dintru început visita contelui Muraviev la Brlin era stabilită numai pe o zi, deoarece în împăratul Wilhelm tocmai (!) pe timpul sosirii lui trebuia să meargă la Kiel spre a asista la botezul unui copil nou născut al fratelui său Henric, ministrul rusesc a trebuit să adaoge o zi pentru a se presenta împăratului acolo. Astfel sosind din Paris Sâmbăta trecută, 30 Ianuarie, pe la 6 seara, a plecat din Berlin numai Luni seară, la 11 ore. Deja în ziua sosirii, a avut prima convorbire neoficială cu Hohenlohe şi Marschal, cancelarul şi ministrul de externe al Prusiei, la ambasada rusească din Berlin, unde au loc un prânz şi recepţiune. A doua zi, Duminecă, contele Muraviev avu convorbiri îndelungate cu aceşti doi oameni de stat, care Linia a fost consacrată vizitei la împăratul în Kiel. Nord- AUg. Zeitung încă în numărul apărut în ziua sosirii. Sâmbătă dimineața, scria că „contele Muraviev, în decursul carierei sale diplomatice, a stat mai multă vreme în capitala Germaniei, unde a lăsat multe legături personale. Din primirea ce ş i-o va face împăratul şi din contactul cu oamenii de stat conducători el se va întări în impresia, că, precum în trecut aşa şi acum, nu există vre-o deosebire de interese (adecă între Rusia şi Germania), care ar sta în cale continuării unei înţelegeri, îmbucurătoare deopotrivă pentru ambele state, asupra scopurilor politicei externe a Rusiei şi Germaniei*. După plecarea ministrului rusesc prima voce germană de înregistrat este a oficioasei Post, care în formă de polemie cu ziarele franceze, observă, că „vizita lui la Berlin şi Kiel nu era numai un act de curioasie internaţională. Deja din impregiurarea, că contele Muraviev alaltăieri a făcut visita atât cancelarului cât şi secretarului de stat la externe, că la cel dintâiu a stat o ora, dar la cel al doilea mult peste o oră, resultă, că cu prilegiul acestor convorbiri era vorba despre mai mult decât de preschimbarea unor politeţe de mare lume. Deşi, precum se înţelege de sine, încă nu se spune nimic, din partea cercurilor oficiale, despre cuprinsul acestor convorbiri, totuşi se poate presupune în mod foarte justificat, că, precum în Francia aşa și aici, s’a vorbit despre chestiunea orientală“... Contele Muraviev n’a călătorit îndărăt prin Viena, precum se credea acolo la început. Pentru ce ? nimeni nu o spune. De sigur nu din causa vre-unei neînțelegeri sau receli în raporturile ruso-austriace; acestea sunt acum cât se poate de bune; dar’ ni se pare, că poate pentru simplul motiv, că, ce să caute el la Viena? şi aşa nu va afla nimic interesant, ori nou, ori decisător; tot ceea ce a vrut se afle ori să obţină, a aflat şi a obţinut la Berlin, car’ cei din Viena şi aşa nu pot, chiar dacă voi să facă ceva ce n’ar fi aprobat la Berlin. Prin urmare?___ Noua rescoală, la Creta. Ieri seară, după încheierea foii, au mai sosit următoarele depeşi: „Agenţiei Havas“ ’i se vesteşte din capitala insulei, Canea, următoarele: Turburările din Candia au avut drept urmare isbucnirea neorânduelilor şi în oraşele Canea şi Retymno, de unde se anunţă omorîrea a unui număr de creştini şi mohamedani. Consulii au cerut dela ambasadorii lor respectivi din Constantinopol, să vină la Creta corăbiile staţionare de acolo, care într’adevăr au şi sosit aci. Altă depeşă din Atena, a aceleiaşi Agenţii spune: Vaporul grecesc „Thetis a fost întiropinat cu puşcături la intrarea sa în portul din Canea şi a fost silit se-şi iee drumul înapoi. „Agenţia Wolf“, din Berlin, publică din Constantinopol. Se confirmă ştirile despre isbucnirea din nou a încăierărilor sângeroase între creştinii şi mohamedani din Creta. Mişcarea se ascrie activităţii „agitatorilor“ (I) cari ţintesc se zădărnicească încă în ora ultimă opera de reforme a puterilor şi se pricinuească greutăţi guvernului grecesc, în Retymno, Apaprona şi unele alte locuri populaţiunea grecească ea însăşi respinge agitaţiunea revoluţionară. Se vede lămurit pecetea oficioasă a „sublimei* din Ţarigrad pe fruntea depeşei acesteia. Două depeşi neoficioase din Atena povestesc următoarele: Ştirile din Candia au provocat în Canea scene ca şi acolo, începutull-au făcut Turcii omorând doi creştini din familii fruntaşe şi cu multă influenţă. Asta a fost signalul pentru o răscoală a creştinilor, cari nu numai că au împuşcat o seamă de Turci, dar’ au început imediat se împresoare unele sate din giurul Caneei. Ieri (1 Februarie) toată ziua se auziau puşcături. In oraşul însuşi domneşte cea mai mare temere. A doua spune: Stările din Creta devin tot mai rele şi anume atât în Creta, cât şi în Candia şi Ratimo. Numărul omorurilor dintr’o parte şi din alta creşte; a sosit deja un număr considerabil de refugiaţi. Truda „concertului european* din Oct., trecut aşa dar’ e zădărnicită, car’ pe de altă parte sunt pe drum o sută de Montenegrin*, să formeze la Creta poliţia europeano-rusească. Chestiunea egipteană. „Agenţia Havas* publică următorul comunicat oficios: Francia a notificat lui Khedive un protest contra primirii avansului dat guvernului egiptean de către Englitera întru acoperirea cheltuelilor expediţiei sudaneze. Protestul reaminteşte lui Khedive, că are să se adreseze, în asemenea caz, comisiaşi de priveghiare şi administrare a datoriei publice, care nu să primească banii de la Englezi. Pentru mai buna înţelegere a acestei depeşi reîmprospătăm şi noi în memoria cetitorilor faptul, că tribunalul mixt (adecă compus din juzi egiptieni şi europeni) din Alexandria dăduse drept protestului membrilor rus şi francez ai comisiei datoriei publice contra avansului de 50.000 fonţi (10 milioane de franci) votat de către ceilalţi patru comisari europeni (austro ungar, german, italian şi englez) pentru expediţia din Sudan. Guvernul egiptian a fost osândit dar’ să restitueascâ suma aceasta fondului de reservă al datoriei publice şi deoarece visteria n’avu bani, guvernul primise suma de 10 milioane din mânile guvernului englez ca împrumut. De altă parte, din Cairo, tot „Agenţia Havas“ vesteşte. Precum se afirmă agenţii diplomatici ai Franciei şi Rusiei au căpătat ordin a ridica protest pe lângă guvernul egiptian, contra primirii unui împrumut din partea Engliterei. I Isailă Zapa, notar; Nicolae Nestor, vicar; I loan Muntean, ofic. de bancă; Sava Borba, protopretor; Iuliu Petrovay, secret de finanț; I Teofil Tulea, not.; loan Pop, prot.; Nicolae Dima, propr.; Nicolae Muntean, proprietar; Mhaia Rimbaşun , cassar; Romul Ancutza, notar; George Herbay, primar comunal; Iosif Crainic, econom; loan Moldovan, notar; August A. Nicoară, cand. adv.; Dr. Laurențiu Petric, med. de cerc; Iosif Petrovici, comerciant; Aron Muntean, econom; loan Morar, preot; loan Sârbu, preot; Dumitru Lakatos, notar; Ladislau Oltean, ases.ori. în pens.; Avram P. Păcurar, protopop; Simeon Dragomir, notar; Vasile Pipos, protopop; Sabia Piso sen., protopop; Simeon Filimon, preot; Petru Robotin, (mort) notar; Dionis Popovici, notar ; P. Beleiu, cas. de bancă; P. Sterlea not.; Dr. Aurel Muntean, advocat; Nicolae Andreiu, preot; Laurian Bercian, oficial de bancă; Iosif Demeter, notar; Dr. Alexandru Longin Hosszú, advocat; Nicolae Mihăilă, învățător; Ioaif Orbonaş, pretor; Aurel P. Bardian, proprietar de tipografie; loan Lazăroiu, neguțător; Nicolae Bodea, adjunct de notar; Petru Bota, notar; George împărat jun., jurat comunal; George Perian, profesor; Petru Rimbaş, profesor; Simeon Ardean, preot; Ioan Biro, preot; Vasilie Deruian, protopop; Ioan German, profesor; Augustin Oniţ, notar; Dr. Pavel Opriş, profesor; Dr. Ştefan Erdélyi, medic; Nicolae Fugără, notar; Ioachim Comşa, preot; Iiie Comşa, preot; Constantin Conţin, profesor; Dr. Cornel Moldovan, medic; Dr. Silviu Moldovan, advocat; Nicolae Păcurar, proprietar; loan Simonaș, pres. sedr. prf. Simion Băcilă, preot; George Dragan, preot; loan Fugată, preot; Dumitru Moldovan, notar substitut; Alexandru Moldovan sen., proprietar; Dr. loan Radu, profesor; Petru Perian, preot; Todie Pedian, preot; Nicolae Popi preot; loan Roman, preot; loan Bulza, jurat comunal; loan Oncu, jurat comunal; Nicolae Turuc, proprietar; Iosif Betea jun., jurat comunal ; David Dancu, jurat comunal; loan Incău, notar; Iovu Lezing, notar; Alexandru Petrescu, notar; Petru Gligor, executor; Mihaiu Coama, notar; George Giurgiu, jurat comunal; Dr. Camil Horvath, advocat; loan Indreiu, jurat comunal; Tobias Mihaiovits, privaţier; loan Micluţa, preot; Dionisiu Sida, notar; loan Giurgiu, preot. Lolalcă: 36-1-99-135. 24 Ianuarie (5 Februarie) 1897 Membrii români, ai congregaţiunii din comitatul Hunedoarii. A) Virilişti pe anul 1897. Dr. loan Mihu, adv . Petru Şerban, proprietar; Rudolf Mureşan, întreprinzător; loan Mihaiu, proprietar; Aron Feier, propr.; Todor Doboiu, arondator de regale; Vasilie Bidu, propr.; Bucur Popovici, comerciant; loan Dima, arend. de reg.; loan Botean, preot; Francisc Hossu Longin, adv.; Avram Popa Todie, preot; loan Baciu, neguţător; Simeon Corvinus sen., neguţ.; loan Cutean, propr.; Ştefan Şelar, neguţ.; loan Rusu, medic de cerc; Nicolae Vlad, farmacist; George Bogdan, preot; George Moldovan, notar; Ioan Șerban, propr.; George Daina, măcelar; Avram Mihailă, preot; Petru Oprea, întreprinzător; Dr. Gavrilă Suciu, adv.; George Nicoara, preot; Nicolae Furdui, propr.; Simeon Deac, propr.; Petru Câmpean, preot; Petru Guigor, arondator; Lazar Perian, jude comunal; George Popovici, preot; Mihail Rimbaş sen., propr.; Alexandru Dima, birtaş; Nicolae Obendea, neguţător; Ştefan Albu, profesor. B) Membri aleşi până la 1898 şi respective până la 1901. Vasile Ianza, pretor; Ştefan Rădic, protopop; Avram Stanca, preot; Vasile Socol, preot; Izidor Saturn, preot; loan Bora, preot; Petru Ungur, econom; Zacharie Muntean, econom; loan Tyiru a lui Antonie, econom; loan Syhru a lui Lascu, econom; Sigismund Vladislav, preot; Alexandru Rimbaș, notar. Nr. 18 Inaugurarea „Concordiei“. Bibiiu, 4 Febr. n. Astăzi s’a făcut inaugurarea aGoncorditi■, adecă a prăvăliei susţinută de noua societate pe acţiuni „Concordia*. Direcţiunea a avut buna idee a Invita anume la celebrarea acestui act afară de membrii fondatori şi ai comitetului de supraveghere şi pe representanţii presei române din Sibiiu. Au fost învitate redacţiunile: „Tribuna“, „Foaia Poporului“, „Telegraful Român“ şi „Transilvania“. Celebrarea inaugurării s-a început la 12 ore, în sala de detailuri a nouei prăvăli, fiind da faţă aproape toţi cei invitaţi. Directorul „Albinei“, dl Partenie Cosma a făcut începutul actului printr’o potrivită vorbire, în care a arătat care este scopul societăţii „Concordia* şi care trebue se fie ţinta ei spre a introduce în păturile cât mai largi ale poporului nostru, comerciul românesc. La sfârşit a invitat pe dl protopop Ioan Papiu, ca după obiceiul strămoşesc se binecuvinteze noua instituţiune. S’a făcut sfinţirea apei,, toţi cei de faţă s’au botezat, apoi au fost stropite cu apă sfinţită toate localităţile nouei prăvălii, ca darul Domnului să se pogoare asupra lucrării nouă. Era un moment solemn, când pe masa de marmură, unde de azi încolo au să se învîrtă banii şi mărfurile, sfâjea crucea între două lumini aprinse, şi preotul îmbrăcat în ornat făcea rugăciuni... Părea că se începe o mică cruciată, împotriva comerciului împăgânit de astăzi, care e minat de un duh duşmănos crucii şi duşmănos şi poporului nostru, care cu Invocarea ajutorului lui Dumnezeu şi sub simbolul crucii se face toate. Fie ca aceasta cruciată să succeadă spre binele poporului românesc. După sfârşitul actului religios cei de faţă au trecut în localul casinei române, unde era o adevărată expoziţie de bunătăţi gastronomice: rachiuri, cognac, bere, vie, pescării icre, brânzeturi şi cărnuri. Am gustat din multe, şi trebue se mărturisesc, că au fost excelente. Cine nu crede, încerce a cumpăra şi se va convinge. Pentru iubitorii acestei părţi a comereiului naţional, notez, că în labirintul de localuri ale „Concordiei* se pregăteşte o cameră specială pentru gustarea acestor bunătăţi. Avis! — Doar’astfel „Concordiei* îi va succede a propaga concordia. Rep.