Tribuna, ianuarie 1897 (Anul 14, nr. 1-23)
1897-01-14 / nr. 9
Nr. 9 şi nu au atâta public asistent cât a fost la promoţia dlui Dobo. După promoţie cei de faţă în număr de mai bine de 60 de inşi în frunte cu noul doctor, ne-am luat în ordine frumoasă, cătră un restaurant, unde ne aşteptau deja mesele întinse. Ungurii văzându-ne în număr aşa de frumos mergând veseli şi făloşi, cum numai Românui ştie să fie — se întrebau curioşi, că oare ce conduct poate fi acesta. Aşezaţi la mese unul dintre tineri a felicitat în numele tinerimii pe eroul zilei şi toţi cei de faţă ’l-au aclamat, după cum e data la noi cu un „să trăească* voinicesc. Tot azi era să fie promovarea de „doctor juris“ a tinărului Clement Barbu. Din cauze neprevăzute s’a amânat însă pe Sâmbăta viitoare. In zilele trecute au depus cu succes examenul cualificător de profesori în higienă patru doctori români: Domnii Dr. Marcu Dr. Sbârcea, Dr. Drăghi și Dr. Anca, med. de reg. în vieaţa socială din Cluj de present e o mică şi explicabilă stagnare. Azi s’a încheiat la universitate semestrul, şi tinerii abia veniţi după vacanţele de Crăciun se duc iarăşi care în cât rău, până se vor începe earăşi înscrierile pe semestrul al 11-lea. Astfel atât seratele literare cât şipicnicul* obicinuit, nu se vor pută arangia până la reîntoarcerea universitarilor. înscrierile pe semetrul al II-lea vor dura din 1—12 Februarie. Avis celor interesaţi. V. mol. Emancipare de Jidovi. — Corespondenţă particulară. — Getan, 22 Ian. n. O faptă vrednică de imitat, mă face să iau peana a mână pentru a o relata fraţilor Români, în comuna Getan, (comit. Solooc-Dobâca) ca mai în toate comunele din aceste părţi, să află un Jidov, care prin otrăvitoarea sa horincă (rachiu) şi alte mărfuri jidoveşti, stoarce pe bietul nostru ţeran, şi se îmbogăţeşte văzând cu ochii. Numele acestui tipic judan e: Iţig Marton Leopold; poporul îl porecleşte ,fluturez. Văzând vrednicul preot din sat, dl loan Torok şi harnicul învăţător, Ignaţiu Lari, câ astfel trebile nu merg spre binele poporului, s’au gândit mult, cum ar pută scăpa pe poporeni de acest lipitor ,fluturel. — Şi ce-au făcut ? în Dumineca primă după Crăciun s’a adunat tot satul, mic şi mare, tiner şi bătrân în edificiul şcoalei. Aci fruntaşii aceştia ai comunei, prin vorbe potrivite au convins poporul, că prin cumpărarea de mărfuri, horincă şi altele, dela Jidovul, nu numai că-şi fac daună, cumpărând lucruri slabe şi stricate, ci cu banul lor românesc ei îngraşăpe un Jidov, în loc de a ajuta pe un frate Român. Poporul însufleţit de cuvintele preotului şi ale învăţătorului a luat îndată hotărîrea de a nu mai cumpera nimic dela tfluture*, şi aceasta au întărit-o prin contract scris şi prin jurământ reciproc. Eată o faptă vrednică de a fi urmată în toate comunele româneşti, cari se găsesc în asemenea împregiurări ! Eată un preot şi un învăţător la locul lor! In modul acesta poporul nostru ar scăpa de lipitori, şi toţi jidovii cari trâesc pe spinarea lui, ar fi siliţi se meargă în Palestina, fie şi Juda-Palestina, ori în America, unde de bună seama va sbura şifluturele“ din Cetan. Vecinul. REVISTA PRESEI, Presa română. Gazeta Transilvaniei (nr. 8), aruncând o scurtăochire asupra stării dinlăuntru“ constată că mult am perdut în cei treizeci de ani din urmă, de când s’a Inaugurat dualismul şi stăpânirea Ungurilor. — ,Din drepturile, de cari ne bucuram ca naţiune română — zice „G. T.“ — n’a mai rămas nimic neatins şi necălcat în picioare. Ei şi îndrituirile cele sărăcăcioase, ce le-a fost prevăzut pentru noi ca „naţionalitate“ vestita lege deegala îndreptăţire* dela 1868, au fost cu totul zădărnicite prin politica duşmană existenţei noastre a maghiarismului turbat*. — Constată apoi, că pe lângă prigonirile naţionale, dările cele mari şi alte multe necasuri, ne mai apasă şi mersul politicei din afară. „Insă — încheie „G. T.* — tocmai fiindcă împregiurările interne atîrnă aşa de mult dela ce se întâmplă în lumea mare, se poate foarte uşor, ca să ne pomenim într’o bună dimineaţă cu o schimbare mare şi radicală. Şi cine ştie, dacă această schimbare va fi pe placul adversarilor noştri?“ * Sibiiu, Marţi, TRIBUNA 14/26 Ianuarie 1897 Pag. 35 Dreptatea nr. 7) publică un articol întitulat „Dotaţia preoţilor“, care e continuarea unui articol cu acelaşi titlu, apărut în nr. 284 anul trecut al „Dreptăţii“, — dar’ — nu-’i putem face resumatul... CRONICA Sibiiu, 25 Ian. n. 1897. Petrecerea tinerimii. Aflăm că tinerimea noastră sibiiană se pregăteşte a alangia în curând o mare petrecere românească, la care să poată asista cât mai mulţi Români din Sibiiu şi giur. Petrecerea se va arangia în favorul valoroasei noastre „Reuniuni de musică*. In sinul tinerimii se ventilează totodată şi ideea întemeierii unei societăţi de diletanţi. Dorim tinerilor deplin succes în frumoasele lor proiecte. • Atragem atenţiunea abonenţilor noştri, că cu nrul 12 se sistează expedarea Tribunei* la adresa acelora, cari nu ’şi vor fi renoit abonamentul. • Măcelul dela Anina. Joi au fost înmormântaţi nefericiţii mineri ucişi de puştile gendarmilor. Temându-se de nouă tulburări, autorităţile au concentrat întreaga putere armată din Anina. Dar’ în van a fost toată frica, deoarece bieţii lucrători, cari cu capul plecat urmau sicriurile victimelor, nici gând de răsvrătire n’aveau. Numai jalnicul cântec „Circumdederunt me” şi plânsul înecat al lucrătorilor turburau muţenia sinistră a înmormântării. Hymen. Domnul Vasile Vasilca, notar în Daia-română, şi d-şoara Ludovica Cibu, fiica parochului greco-oriental de acolo, sfidanţaţi.* Imoralitatea Budapestei. „Alkotmány“ publică în noul seu de la 22 Ian. un prim articol despre imoralitatea ce domneşte în capitala jidano-maghiară. Cităm din acest articol : „Budapesta e jiltul dintre cele mai imorale oraşe“. „La noi nici străzile, nici şcolile, nici cafenelele, nici restaurantele, nici locurile de petrecere nu sunt scutite de ademenirile imoralităţii, care cu cea mai impertinentă îmbulzeală îşi face meseria"1. Moravurile Budapestei au decăzut mai jos decât în toate oraşele mari*. Carte nouă. 1. P. S. S Metropolitul primat al României, Iosif Gheorgian, căruia literatura teologică îi datoreşte deja atâtea opere preţioase, a dat la tipar — cum se scrie din Bucureşti — o nouă lucrare de o covîrşitoare importanţă atât pentru teologie cât şi pentru istoriografi. E vorba de voluminoasa .Istoria Bisericească* a lui Sozomeu, pe care înaltul prelat a tradus-o din franţuzeşte.* Foc la palatul de la Cotroceni. .Timpul* scrie că un început de incendiu a isbucnit joi după ameazi, în cabinetul de lucru al Alteţei Sale Regale prinţul Ferdinand, la Palatul dela Cotroceni. Dela cămin căzuse o bucată de lemn aprinsă, dela care focul s’a comunicat parchetului. Focul ardea înăbuşit, fără ca cineva din palat să observe ceva. Din ferire, pe la orele 8 seara, adecă ca an ceas şi jumătate înainte ca să sosească primii invitaţi la serata dansantă, principele moştenitor trecu în cabinetul seu de lucru şi văzând fum în odaie, chemă imediat pa oamenii sei de serviciu. Alteţa Sa Regală telefona prefecturei poliţiei ca să vie în grabă pompierii. Când au sosit pompierii, orice primejdie era înlăturată de oamenii de serviciu ai palatului, cari dărâmând căminul au isbutit să stingă focul. Bibliografie. A apărut nr. 13 din .Povestea Vorbei*. Sumarul numărului 13 e următorul: ,Un pescar pasionat*, (nuvelă) de St. Basarabianu. — „Sonet lunei“ de loan din Birsa. — „Banii!..“, (nuvelă) de loan „Adm. — „Singur“, (poesie) de D. Karr. — „O dramă*, (nuvelă) de A. Rodion. — „La colț*, (pastel) de D. M. Rimnic. — „Semnele vremii de Sandu. — „Ce tresari“, (poesie) de G. I. — „O blană frumoasă“, (nuvelă) de Trad. — „Ursita* (nuvelă) de Al. Artemireanu. — „Poşta Redacţiei*.* Puşcături la o înmormântare. în Seraievo s’a petrecut zilele trecute, cu prilegiul unei înmormântări, o scenă groaznică, înaintea sicriului, preotul muzulman ajunse la ceartă cu preotul gr.-oriental. Cearta avansă repede la păruială, a cărei culme fu, cu preotul musulman puşcă asupra celui gr.-or., care, deşi greu rănit, puşcă şi el asupra muzulmanului. Acesta căzu mort pe loc; preotul gr.or. încă răposă peste câteva ore. * Răsbunarea elefantului. Un interesant cas de omor s’a întâmplat săptămâna trecută la circa 1 Sangi din Londra. Elefantul Charlie a omorît, din răsbunare, pe fostul seu îngrijitor, care il tracta foarte rău, deși elefantul era blând de tot. îngrijitorul esise de 10 luni din serviciul circulai. Intr’o zi întră în grajdul circului, căutând pe cineva. Când elefantul îi auzi vocea, se năpusti îndată asupră-’i și-’l strînse atât de tare de părete, încât nefericitul muri pe loc. Proprietarul circului a insinuat la tribunal, că elefantul a comis atacul din rărimare. Tribunalul a declarat caşul de nenorocire neprevăzută.* Saligny române. Se scrie din Bucureşti, că guvernul a fost nevoit să acepteze toate condiţiile puse de dl Saligny, director general al căilor ferate române, în reprimarea mişcării funcţionarilor C. F. R. In consecinţă dl Saligny şi-a retras demisiunea. Pentru a se putea restabili pe deplin pacea în corpul funcţionarilor, se vor face unele destituiri şi unele transferări. Se vorbeşte că d-nii Zamfirescu, şeful gărei Brăila şi d. Theodoru, şeful gărei Murgeni sunt deja destituiţi pe ziua de 1 Februarie, când le expiră conediul. Afară de aceştia vreo 10 alţi funcţionari din Piteşti, Craiova, Buzău şi Iaşi, vor fi transferaţi. * Bucurie în temniţele Spaniei. Micul rege spaniei Alfons XIII. a procurat deanăzile, cu prilegiul onomasticei sale, o mare bucurie întemniţaţilor din ţeara sa. El a dat amnestie generală tuturor arestanţilor, a căror pedeapsă nu trece peste un pătrar de an. Excepţie fac numai cei osândiţi pentru abuz de puterea oficioasă, lesa maiestate, întrebuinţarea oprită a materiilor explosive, şi cei recidivi. E de însemnat, că în urma acestei amnestii marchizul Cabortanna, osândit pentru vătămare de onoare la 2 luni temniţă, a scăpat de pedeapsă, tocmai când era săşi-o înceapă. Ln ultimii cinci ani aceasta e a cincea amnestie generală în Spania.* Ciuma. Știrile despre cumplitul flagel al Indiei devin tot mai Îngrijitoare, în toate statele europene se plănuesc şi — în parte — se iau urgente şi Întinse mă- suri de asigurare împotriva groaznicei pesti- tenţe. Italia — după cum am anunţat — a şi pus carantină pentru toate vapoarele, cari vor sosi din India în porturile sale. Vaporul german „ Stein“, care venea din Alexandria spre Genua, n’a fost lăsat în porta Messina, deoarece pe drum un cadet murise sub simptome suspecte. La începutul lui Februarie trei profesori de medicină din Viena vor pleca pe spesele Academiei de ştiinţe la Bombay, spre a studia cumplita pestilenţa. Ministrul austriac de interne, pe calea legaţiei austro-ungare din Paris, a rugat institutul Pasteur, să trimită pe seama clinicei din Viena o anumită cantitate din antipestisul Dr. Vertin, care se susţine a fi foarte bun. Rugării ’i s’a dat imediată ascultare. Guvernul francez a interzis Mohamedanilor din Tunis, Algeria şi Senegal peregrinarea la Mikka. Presidentul republicei, Faure, a subscris o ordinaţinne, prin care opreşte importarea tuturor mărfurilor, cari sosesc din Bombay sau alte localităţi infectate, excepţie fac porturile Marseille, Havre, St. Navire, Panilac, Duncerque şi Algir. * Al 502-lea cap. Călăul francez Deber, nestorul branşei europene a omorîtorilor de oameni, a executat zilele acestea, în Nancy, pe ucigaşul Harsch şi cu aceasta a transpus la cele eterne al 502-lea cap, — un număr de decapitări celebru pentru un călău. Dl Deibler a ajuns la această rară „culme“ în 40 de ani. In 1863 deja a ajuns călău suprem. Capul lui Harsch e de altfel ultima lui „temă“, pentru că ajuns a fi „capitalist“ atât de mare, va trece acum la pensie. Cei 40 de ani (de „activitate“ ’l-au «şofat. Şi nu cu oameni de had a avut Deibler de lucru în fioroasa’i carieră. Dintre cele 502 de căpăţini e destul. să amintim pe ale lui Pranzini, Vaillant, Ravache şi Henry, cari toţi au fost destul de tari la cap spre a opune o resistenţă înspăţinată. Dar’ cea mai încăpăţînată căpăţină a avut-o totuşi Laprade, un ucigaş în vîrstă de 20 de ani numai, care intr’o neguroasă zi de toamnă, cuprins de o cinică plictiseală, ’şi-a omorît părinţii şi surorile. Acest teribil tinăr a fost decapitat în Agen. Dar’ decapitarea n’a mers tocmai uşor. Lapra de a dovedit o resistență desperată. Deibler s’a văzut con- strîns a se lua chiar la luptă cu „tema” sa. Despre această groaznică execuție Deibler tacă și azi îşi amintește cu fiori. •Știri mărunte. în Chezdi- Oşorheiu a decedat locuitorul Popovici, tn etate de 107 ani. — Căpitanul francez Guillot a fost osândit la 5 ore temniţă şi 3000 m. amendă, pentru trădare de planuri şi acte secrete. — La Triest mari valuri au potopit alaltăieri părţile expuse al ţărmului. — Ignat Belfort a fost numit cancelar al ordului Francisc Iosif, în locul decedatului conte Traumannsdorf. — Tribunalul din Viena a divorţat pe comicul Girardi de soţia sa, doamna Odillon. Mai nou. Adevăraţi păstori. In vederea alegerilor dietali corul episcopesc catolic din Austria a edat o pastorală comună, îndemnând pe creştinii alegători, ca să aleagă numai bărbaţi binevoitori bisericei şi şcoalei creştine, şi cari ştiu ce solvă spre mulţumirea tuturor chestiunile naţionale şi sociale ale popoarelor din monarchie. — Mâne vom da specimene din acest act, iscălit de peste 30 archierei. Nou meeting în Paris. „ Corespondance Rose» organul dirigent de dl Roberto Pava, anunţă din Paris, că în curând se va ţini acolo un nou meeting al celor trei naţionalităţi, Români, Şerbi şi Slovaci, pentru a protesta în contra regimului opresiv al Maghiarilor. Acest meeting se va ţine un «quartier latin “, cuartierul studenţilor din Paris. Posta redactionii. D-lui V. în L. Notiţa am luat’o înainte de a primi scrisoarea. Obsevările ce le faci, ţi altele potrivite, mai bine ar fi, dacă le ai grupa dta într ’un articolaş. Bibliografie. La „Tipografia“, societate pe acţiuni în Sibiiu, să află de vânzare următoarele noutăţi musicale: Les beaux yeux. Valse pentru piano de Mathilde Mironescu. . . . „ 1.— Ţerăncuţa. Cântec poporal pentru voce şi piano de Costache Moinaru „ —.50 Hora înfrăţirii, pentru piano de P. G. Niţescu. . • •......................—.75 La tine copiliţă dragă. Romanţă de Croianu....... ... „ —.50 Toujours avec argent. Polca franceză pentru piano de Sig. Paulmann fi. —.50 La blondine. Polca mazurca pentru piano de Sigismund Paulmann. „ —.50 Turda. Marş patriotic de Paulmann „ —.50 Hora reginei. De Sigis. Paulmann . „ —.25 Sârba păpuşelor. De Sig. Paulmann „ —.25 Marș turcesc. De Sigis. Paulmann „ —.25 Intermezzo pentru piano de M. Capsa „ —.50 Les fteurs de Main. Valse de Ant. Cirillo ..............................................t._ Sârba oficerilor. De C. Dimitrescu ” —.50 La fille du Marin. Vals de Ivanovici „ 1.— Daisy Bell. Valse (All Right) de C. Kaps...................................... • . „ -.75 Linişte. Vals pentru piano de Dimitrie St. Cristide ~..........................i.— Am plâns. Romanţă pentru voce şi piano de Alphonse Cirillo . . . „ —.75 Singurătatea. Romanţă pentru voce şi piano de Alphonse Cirille . . „ —.75 Claire. Polca pentru piano de Alph. N. Ochialbi.....................................—.25 Inistitutele Unite. Vals pentru piano de Carol Decker.........................„ 1.— Sârba Bucureştilor, pentru piano de Const. Dimitrescu . „ —.50 Sârba mirilor. De C. Dimitrescu . „ —.50 Jubileul. Marș de Gh. Fotino . . „ —.75 Surorile. Hora de Gh. Fotino . . „ —.50 Enisa. Polca franceză de G. Ionescu „ —.50 Zephir. Polca mazurca de G. Ionescu „ —.75 Souvenir de Zürich. Polca mazurca de Anton Kneisel..................... ..50 Pas de quatre original. De Mayer Lutz..................................................... ..56 Gavotte de la Princesse „Marie“. De Michel Margaritescu . . . „ ..57 Ai plâns şi tu vre odatâ? Romanţă pentru voce şi piano de Ernest I. Alexandrescu...............................fl. —.50 Nu înțeleg. De E. I. Alexandrescu „ —.50 Pictorilor! De E. I. Alexandrescu „ —.50 Un fir electric. De E. I. Alexandrescu „ —.75 L’Affection. Polca franceză p. piano de C. D. Belortu ...... —.50 De Braila â Gânes. Galop pentru piano de C. D. Beloriu .... —.50 Sârba Bucureştilor, pentru piano de loan D. Burlan..........................„ —.50 Sârba Bucureştilor, pentru voce şi piano de loan D. Burlan . . . „ —.50 Didi. Polca mazurca pentru piano de loan D. Burlan....................„ —.75 Isvorul. Romanţă pentru voce şi piano de Dimitrie St. Cristide . „ p.50 * La comandele din afară sS se adaogă pentru porto postal totdeauna încă 5 cr., ear’ pentru expediţie recomandată 21 cr. v. a. Pentru siguranţa expediţiei recomandăm modalitatea din urmă. Calindarul silei. 26 Ian. n. 1197 Iulian, f P. Ioan gură de aur. Gregorian: loan mii. Soarele: răsare 7.11, apune 4.49 m. Buletin meteorologie. Din ţeară 22 Ian. n. 9 ore dimineaţa. Sosiţi în Sibiiu, în 25 Ianuarie n. 1897. Hotel „împăratul Romanilor“. Dianisca din Turnu-roşu, I. Nemeş, Hess şi Prisner din Boiţa, Stein şi Pauker din Silişte, toţi ingineri. A. Turek din Cluj. M. Könyves, inginer din Boiţa. P. Herlea din Cudjir şi I. Fagaras din Racoviţa, notari. Hotel „Neurihrer“ I. Falsi, econom din Piski. M. Bologa din Braşov şi I. Tanczer din Cluj, privatieri. Hager din Agnita, I. Zungek şi I. Taraba din Sighişoara, M. Loncovitz din Apoldul-snp. şi M. lantz din Buzeu, Kroclen din Apeldul-snp. Zelekovsky comerciant din Orăştie. Teatru orăşenesc în Sibiiu. Marţi, 26 Ianuarie u. „Ballet aus Budapest“Comedie în act. începutul 7 ore seara. Bursa de mărfari din Budapesta de la 22 Ian. n. 1897. Cursul plaţii din Sibiiu. din 25 Ian. n. 1897. Hârde-monetă română . Comp. 9.4b vând.9.50 Lire turcești ....) 10.60 2310.65 Imperiali........................ 11 9.50 11 9.56 Ruble rusești 100 . . . ) 126.656 127. Galbeni........................ 16.60 23 5.67 Napoleon d’ori .... II 9.49 I) 9.56 ti (rusești) . »1 9.46 21 8.53 Bursa de Budapesta. Din 22 Ianuarie a 1897. Renta de aur ung. 6 •/............................ t i » i» » 4°/. ..... „ ung. val. col. 4°/............................ Împrumutul căilor ferate png. Amortisarea datoriei căilor ferate de Ostong (1-a emisiune) Amortisarea datoriei căilor ferate de Ostong (2-a emisiune) . .................................. Bonuri rurale ung........................................ .. ., croate-slavone .... Obligaţiunile desp. regaliilor .... Împrumut cu premiu ing........................... Losuri pentru regularea Tisei şi Seghedin Renta de hârtie austriacă .... „ de argint austriacă .... „ de aur austriacă........................... Losurile austriace din 1860 .... Acţiunile băncii austro-ungare . . . „ „ de credit ing. . . . ii ii ii ii austr. . . Scrisori fonciare ale insdtntului de credit economii „Albina“.................................. Argintai..................................................... Galbeni împărătești ...... Napoleon d’ori......................................... Mărci 100 imp. germane ..... London 10 Livres sterling .... Bursa de Viena. Din 22 ianuade n. 1897. Editor și redactor responsabil: Teodor V. Păcățian, Proprietar: Pentru „Tipografia*, societate pe acțiuni: V. H. Droisngndt. Banta de aur ing. 6°/, Bursa de București. ing. png. 122.50 98.76 121.76 123.— 104.— 87.— 97.— 100.10 162.159.50 100.50 100.76 120.25 1016.— 100.76 6.65 9.63 68.87 119.90 Cassa 100 97 09 100 97 Stațiunile Presiun. atmosf. mn mm. Temperatura Celsius Vlntul -direcția tăria Budapesta . . 762 — 2.4_ Sătmar . . . 763 4.8 svî Cluj 762 34s 2 Orşova 764 3.3 vs3 Arad . . 763 1.1 NV1 Panciova 762 37 SV4 Strainţe 3| It Preţul per 100 chilogr. |î fi Preţul per 100 chilo doi» p&n& dela plniî Grâu Bănăţenesc non 77 8/5 8.15 78 8 15 8.20 Grâu dela TisaH77 8.208.2578 8.25 8X0 Grâu „ Pesta ii 77 8.158.2078 8.20 8 25 Grâu de Alba-Rog. „ 77 8.258.2078 8 20 8 26 ,, Badea 77 8 21 8.80 70 8.30 8 35 Grâu ung. de Nord „ 77 7H Sfiminte, Ctualitatea \Prețul per vechi ori none adni p«r Hoct. flut» cnilopr dela paul Săcară 70--72 6.656.70 Orz de nutreț 60—62 4.4 85 11 ds vinam 62—«4 5 105 90 V d* bere 650 8-Ovă» 89-—4 a 5.706 20 Cucuruz (porumb) b&uăt. 8.453 50 de •*.( aolu 3 303 42 Meiu 11 7512 65 Hrsct 6.300 65 Grâu 8ept.-Oo:.& |_g --.-d II Mart.-Apr.O 8 25*“1 8 2" Cucuruz Maiu-Ian. 3 89 it 3 90 3* >1 IuJie-Aug, --.-___ 3. Ovăs Mart.-Apr. 6.931° 5.95 11 Oct. S.—.a Producte diverge Splai (Ml* S8m. de trif. Lucarnă unguroaică 45-EO -»t roșie 8y_40... Oleu de rap.rafinat— — 1 Uns. de porcdela Pesta 64.—54 50 fi dela ţeară— —. a Slănină frânta £& o 11 afenata 55 —56.— *' SăuA Prunc ___ 3.£ Lictar slav«*.«0» 19.—19 50 iu fi bănățenesc 17.17.50 Miere brută_ _ _ 1 1 galbină, străcurată_ _ Ceară de Rosenau— — Spirt BaniMar/Â Brut, pentru rafinărie 14.7515.; Rafinat, pentru comercianți mari 52.5053.— Brut,» 50X051— v ii ii ii 4*/» .... Renta ung. v. c. 4“/. .... împrumutul căilor ferate eng. Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost (I-a emisiune) ........................... Amortisarea datoriei căilor ferate de est (2-a emisiune)................................ Bonuri rurale ung................................ .e croate-slavone . Împrumut cu premiu ung. . . . Lasari pentru regularea Tisei și Seghedin Renta de hârtie austriacă „ „ argint austriacă . . „ „ aur austriacă . . . Losuri austriace din 1860 Acţiuni]« băncii austro-ungare „ „ de credit ung. . „ „ de credit austr. . Argintul........................................ Galbeni împărăteşti .... Napoleon d’ori........................... Mărci 100 imp. germane Londra 10 Livree aterlingi . Agio Din 10 Ian. v. — 4 ore p. m. Renta rom. per 1876 6°/......................... Santa română amort. 6°/......................... Renta (Schuldverschreib)........................ Oblig. de stat C. F. R. 6°/, Renta rom. (Rural conv.) 6°/. . . . .' împrumutul municipal 6% ..... Scrisuri fene. rurale 5°/„ ...!!( r , )' , " ii 1*1.......................... Idem urbane 7°/.................. „ 6•/............................. . iiii 6*/i......................... . , Banca Naț. (100 lei vărs. într.) . . . . Soc. Dăcia-Rom. (250 lei vărs.) .... Soc. de Asig. Nat. (200 lei vărs.) . . . Soc. rom. de reasig................................ Soc. r. de con. (250 lei vărs.) ! ! ! ! Oblig. Cassei Pensiunilor................... Agio........................................... Schimb. Londra 8 luni........................................... Berlin 8 luni !!!!!*!!'[ » cal.................................................. Paris 3 ioni ceh........................................... Viena ........................................... 122.66 98.80 124.10 121.70 101.25 £97.14 101.— 153.— 142.— 100.66 100.96 122.— 1020.— 421.60 246.60 5.67 9.52 68 90 120.102 87 1468 420 467 118 1C3 280