Tribuna, mai 1897 (Anul 14, nr. 95-119)

1897-05-01 / nr. 95

Nr. 95 Sibi­a, Joi, TRIBUNA 1/13 Maiu 1897 în Kecskemét poliţia a arestat mai multe fe­tiţe, cari se ocupau cu furtul de giuvaere. Semnele arată, că ele erau uneltele unei în­tinse bande de hoţi. — în Innsbruck a nins săptămâna trecută 5 zile; zăpadă groasă aco­pere oraşul şi jurul. — La o reprezentaţie teatrală din Bologna a exploadat un gazome­riu, lăsând sala în întunerec; în îmbulzeala de a scăpa au fost răniţi 25 de oameni. VIEATA SOCIALA. Petrecere în Crihalma­ — Raport special. — 5 Maiu n. Referitor la producţiunea teatrală aran­­giată în comuna Crihalma în 20 Aprile v. (Dumineca Tomii) raportez următoarele: Producţiunea s’a început conform ter­­minului pus în invitare la 0,8 ore seara şi s’a finit pela 91/9 ore. Reuşirea producţiunei a fost mulţumitoare. După producţiune a urmat joc până în zori de zi. Am putut observa în publicul cel nu­­măros pe următorii domni: Gáspár Iozsef, mare arendaş de pământ, Joris Péter, notar cerc., căruia şi pe această cale îi aducem mulţumită pentru sprijinul oferit la petrecere, George Bucur paroch gr.-or., Sofron Papiu, paroch gr.-or., Iakab v.-notar în loco, loan Mihailă, paroch cu soţia, Antonie Mihailă, învăţător în Dăişoară, loan Mâţa cu soţia, tot din Dăişoară, loan Iosif cu soţia, G.­­ Bucur cu soţia, doamna Maria Helmu şi ama-­ bilele d-soare Mana şi Mărioara Helmu din Draus, d-nii: I. Cojocar, paroch gr.-cat in Ti­­cuşul-săsesc cu fiica, loan Dumitrescu paroch gr.-cr. cu soţia, Şofron Cârlan paroch gr.-cat. în Ticuşul-rom. ş. a. Peste preţul intrării a binevoit a­supra- Rolul următorii domni: Gáspár Iozsef 1 fi. 50 cr., loan Mihailă 20 cr., loan Mâţa 50 cr., George Bucur cu soţia 70 cr., Zaharie Vlad 50 cr. şi Zaharie Oprea 25 cr. Tot cu această ocasiune, fără a lua parte la petrecere, a binevoit a contribui M. On. Domn Nicolau D. Mircea, protop. al tractului Cohalm 1 ff., pentru cari suprasolviri, respec­tive contribuiri, li­ se aduce susnumiţilor domni sinceră mulţumită. Din venitul curat se vor cumpăra cărţi pentru înfiinţânda bibliotecă poporală în Cri­halma. Pentru comitetul arangiator. Ioan Boldea, George Boncea, înv. casser. Petrecere în Veneţia-inferioară. — Raport special. — — 20 Aprilie v. Vin a vă raporta despre petrecerea so­cială, care a avut loc în comuna noastră Ve­neţia-inferioară în localul şcoalei capitale, a 3-a zi de Paşti seara. S’a început această petrecere socială cu producţiunea declamatorică-teatrală, arangiată de tinerimea inteligentă din Veneţia-inferioară cu concursul st. d-soare Gomaniciu. Anume din partea dlor învăţători de la şcoala capitală din Veneţia­ inferioară şi din Părău, precum şi a gentilelor d-soare Elisa­­beta şi Valeria Comaniciu s-a predat piesa teatrală „ Văddutul mamei“. Rolul principal în numita piesă­­l-a avut dl Ioan Muntean, învăţător în Părău, care a interpretat foarte bine şi natural pe „Vlădu­­ţul mamei", ca copil de şcoală. Nu mai pu­ţin ne-a încântat şi ceilalţi diletanţi, anume: Dl Mateiu Mateiu, învăţător dirig., care a in­terpretat bine şi natural pe bătrânul pădurar Eftimiu Sbârciog. Foarte corect ,şi-a jucat apoi rolul gentila d-şoară Valeria Comaniciu, interpretând pe Smarandiţa fiică a lui Sbâr­ciog. Nu mi-a rămas dator cu nimic nici dl Învăţător Nicolau Roşea, care a interpretat bine şi frumos pe tânărul boier Costică, şi nici gentila d-şoară Elisabeta Comaniciu, d­re asemenea ,şi-a jucat bine rolul, interpretând pe lelea „Sevasta“ mama lui Vlăduţ. Tot cu această ocasiune s-a predat foarte bine din partea a doi elevi de la şcoala capi­tală dialogul „Negustorul şi Nărodul“. Nu pot trece apoi cu vederea nici pe tinărul de bună speranţă Ioan Comaniciu, stu­dent în clasa VII, la gim. din Braşov, care încă nu-a distras prea plăcut prin declamare­a poesiei „Numai una", de Coşbuc. Peste tot tinerii diletanţi­­şi-au dat si­linţă şi le-au şi succes a mulţumi publicul participant în mod neaşteptat. După producţiune a urmat petrecerea cu foc, care a durat în mod aninat până în zori de zi, ceea-ce este a se atribui împre­­giurării, că fiind feriile Paştilor a luat parte ca dansatori mulţi tineri studenţi, atât din centru, cât şi din giur. In genere constat, că succesul atât mo­ral, cât şi material al petrecerii a fost foarte îmbucurător, ceea­ ce este a se mulţumi în prima linie dlor diletanţi. In al doilea rînd onoratului public din giur, care dând ascul­tare apelului nostru, n’a pregetat a ne onora atât cu sucursul moral, cât şi material. A absentat însă inteligenţa română din comuna învecinată Comana­ inferioară, care era obligată moral minte a ne returna sucursul mo­ral şi material, pe care ’i-’l-am dat şi noi, de câte­ ori a arangiat câte o petrecere. A ab­sentat în mod demonstrativ, excepţiune onor. părinte Ioan Popiţă, care singur din Comana­­inferioară ne-a onorat cu presenţa. Un Veneţian. ECONOMIE. Hutrirea galiţelor. Când dăm de mâncare galiţelor nu e de loc bine să lăsăm să mănânce găinile, gâştele şi raţele la un loc. Urmarea acesteia este, că raţele se prea îngraşă, găinile rămân în starea obicinuită, care gâştele slăbesc. Pricina este simplă. Raţele sunt foarte lacome şi să îndoapă, mâncând totul dinaintea celorlalte galiţe. Găinile văzând aceasta, să silesc şi ele şi nu rămân flămânde, căci ele au lipsă de mai puţin nntremânt ca raţele. Gâştele însă nu pot ţinea cu raţele şi având lipsă de mai multă mâncare, rămân flămânde. De aceea e bine a da mâncare galiţelor deosebit.* Urzicile ca nutrement pentru galiţe. De obiceiu să pune puţin preţ pe urzici şi totuşi ele sânt de folos însemnat pentru nutrirea galiţelor. Anume urzicile adause la hrana găinelor au inrîurire asupra ouatului, adecă găina ouă mai des. Iarna, când lipsesc verdeţurile, economii cari au avut priceperea de a culege urzici, a le usca şi a le păstra pentru a le amesteca cu hrana găinilor, au dobândit resultate foarte bune. • Darea de miliţie a servitorilor. Ministrul de finanţe a hotârît, că pentru plu­tirea regulată a dării de miliţie a servitori­lor, cari n’au fost militari, precum şi pentru restanţa dării, sânt respunzitori stăpânii, chiar şi dacă restanţa e veche. Stăpânii deci trebue se fie luători aminte, ca darea de miliţie a servitorilor lor să fie plătită regulat * Schimbarea numelui unei sta­ţiuni. La porunca ministrului de comuni­caţie, direcţia căilor ferate a schimbat nu­mele staţiunii Radna-Lipova, de pe linia căilor ferate Arad Teiuş. Staţiunea aceasta va avea în viitor numele de: Maria-Radna. * Expoziţie de grădinărit: în luna aceasta se deschide în Hamburg (în Germania) o exposiţie mare de grădinărit. Ea va îmbră­­ţoşa toate ramurile de grădinărit şi toate soiurile de plante, poame etc. şi va ţinea până la toamnă, între altele va fi exposiţie statornică de grădinărit din Mai până în Septemvrie, exposiţie de plante, flori tăiate şi legume, dela 30 Maiu până în 3. Iunie, ex­posiţie de toamnă dela 27 August până la 5 Septemvrie, exposiţie de fructe în zilele de 17—30 Sept. etc. La exposiţie se vor da şi premii de medalii şi bani.­ ­ Din public.*) Mulţumită publică, în 26 Aprilie a. c. s. n. sau jucat aici în Abrud 2 piese teatrale: „Drumul de fier" şi „Creditorii", ambele de V. Alexandri. In piesa primă au jucat d-şoarele: Lucreţia David, Ana Băboiu, Elena Adamovici şi Sdina Pop, apoi d-nii: Ioan Jantea, Alexandru Negruţ, Aurel Ciura, Dionisiu Negru, Ioan Lipedean şi Petru Mladin. Piesa a 2-a o au jucat d-şoara Lucreţia David şi d-nii: Ioan Jantea, Dionisiu Negru, Nicolau Fier, Petru Mladin şi Ioan Lepedean. Toţi­­şi-au jucat rolele bine, şi publicul asistent a fost mulţumit pe deplin. Venitul curat a fost destinat şi s-a ad­ministrat reuniunii femeilor române din loc în suma de 81 fl. 18 cr. Luându-se aceasta spre plăcuta ştiinţă în şedinţa comitetului reu­niunii ţinută la 30 Aprilie a. c. st. n. li­ s’a votat mulţumită protocolară, şi s’a decis să li­ se aducă şi mulţumită publică. în numele comitetului reuniunii noastre venim dar’ sub­­scrişii a exprima mulţumită cordială tuturor amabilelor d-şoare şi d-nilor, cari jucând atât de bine ni-au procurat pentru publicul din loc şi giur o seară tare plăcută şi reuniunii noastre un ajutor atât de frumos. In aceeaşi şedinţă s’a luat spre plăcută ştiinţa, că d-nii acţionari dela „Auraria* cassa de economii în Abrud, şi In adunarea gene­rală din a., c., ţinută la 19 Aprilie, au votat reuniunei noastre un ajutor de 250 fl., şi pen­tru pomul de Crăciun 50 fl , peste tot 300 fl., v., a. Pentru aceasta generositate s’a votat mulţumită protocolară, şi la încredinţarea ca­*) Pentru cele cuprinse în rubrica aceasta re­­dacţiunea nu este responsabili.­mitetului venim a aduce şi pe această cale cea mai călduroasă mulţumită şi recunoştinţă marinimoşilor domni acţionari dela institutul „Auraria", urându-le dela bunul D-zeu şi pe venitur prosperare şi succesul cel mai stră­lucit, spre a putu contribui din prisos spre atari scopuri filantropice. Abrud în 9 Maiu 1897 st. n. Ana Filip, Alexandru Ciura, presidents. secretar. Résboiul. Résboiul e terminat. E drept, că moştenitorul de tron al Greciei a dat un ordin de zi trupelor sale, în care le spune, că oraşul Domocos va trebui apărat con­tra Turcilor, prin urmare Grecii vor în­tră aci în ofensivă, — dar’ aceasta nu are a face. Grecii vor fugi din Domocos tot atât de bine şi cu succes cum au fugit din alte oraşe, şi astfel nu se vor bate cu Turcii nici în ofensivă, nici în defensivă. Intervenirea puterilor s’a început. Representantul Germaniei la curtea din Atena va presenta azi sau mâne guver­nului grecesc o notă, în care Germania se declară aplicată a interveni în favorul păcii, dacă Grecia îşi revoacă trupele din Creta şi se mulţumeşte cu autonomia Cretei. Asemenea note vor presenţa Greciei şi celelalte puteri. Condiţiunile puse, Gre­cia le-a primit a priori şi revocarea tru­pelor din Creta s’a început. Turcia cere sub titlul de spese de res­­boiu 250 milioane de franci dela Gre­cia, şi până la plătirea sumei acesteia voeste să țină ocupată o parte a Tesa­­liei. Cam scump luxul Grecilor de a în­cepe răsboiu cu cel mai tare! Bibliografie. 8 1.— La „Tipografia", societate pe acțiuni în Sibiiu, să află de vânzare următoarele noutăți musicale: Les beaux yeux. Valse pentru piano de Mathilde Mironescu. . . . Ţerăncuţa. Cântec poporal pentru voce şi piano de Costache Moinaru Hora înfrăţirii, pentru piano de P. G. Niţescu. ....... La tine copiliţă dragă. Romanţă de Croianu........................................... Toujours avec argent. Polca franceză pentru piano de Sig. Paulmann La blondine. Polca mazurca pentru piano de Sigismund Paulmannn Turda. Marş patriotic de Paulmann Hora reginei. De Sigis. Paulmann . Sârba păpuşelor. De Sig. Paulmann Marş turcesc. De Sigis. Paulmann Intermezzo pentru piano de M. Capşa Les fleurs de Main. Valse de Ant. Cirille........................................... Sârba oficerilor. De C. Dimitrescu La fille du Marin. Vals de Ivanovici Daisy Bell. Valse (All Right) de C. Kaps.................................... • . Linişte. Vals pentru piano de Di­ mitrie St. Cristide..................... Am plâns. Romanţă pentru voce şi piano de Alphonse Cirillo . . . Singurătatea. Romanţă pentru voce şi piano de Alphonse Cirillo. . Claire. Polca pentru piano de Alph. .. Ochialbi................................ In­stitutele­ Unite. Vals pentru piano de Carol Decker.......................... Sârba Bucureștilor, pentru piano de Const. Dimitrescu .... Sârba mirilor. De C. Dimitrescu . Iubileul. Marș de Gh. Fotino . . Surorile. Hora de Gh. Fotino . . Elisa. Polca franceză de G. Ionescu Zephir. Polca mazurca de G. Ionescu Souvenir de Zürich. Polca mazurca de Anton Kneisel..................... Pas de quatre original. De Mayer Lutz................................................ Gavotte de la Princesse „Marie“. De Michel Margaritescu . . . Ai plâns şi tu vreodată? Romanţă pentru voce şi piano de Ernest I. Alexandreseu................................ Nu înţeleg. De E. I. Alexandreseu Pictorilor! De E. I. Alexandreseu Un fir electric. De E. I. Alexandreseu L’Affection. Polca franceză p. piano de C. D. Belortu..................... De Braila à Gânes. Galop pentru piano de C. D. Belortu . . . Sârba Bucureştilor, pentru piano de loan D. Burlan........................... Sârba Bucureştilor, pentru voce şi piano de loan D. Burlan . . . Didi. Polca mazurca pentru piano de loan D. Burlan..................... Isvorul. Romanţă pentru voce şi piano de Dimitrie St. Cristide . Ti­.50 71—.50 ft—.75 B­O IO ! La comandele din afară s8 se adaugă pentru porto postal totdeauna încă 6 cr., care pentru expediţie recomandată 2) cr. v. a. Pentru siguranţa expediţiei recomandăm modalitatea din urmă: „Naţionalitatea". Societatea noastră »Tipografia* a scos într’o elegantă broşură interesantul studiu de Max Nordau despre „Naţionalitate". Valoarea acestui studiu este cunoscută cetitorilor noştri; limbajul frumos, în care „Rosmarin" al nostru a ştiut să-­l îmbrace e gustat deja de cetitorii noştri, căci în „Tribuna" s’a publicat mai ântâiu. Vorba era numai, ca interesantele observaţiuni ori­ginale ale genialului autor să nu rămână res­firate prin atâţia numeri de ziar, ci să fie colectate Intr’un mănunchiu, mai accesibile la cetit şi meditat. Aceasta a împlinit-o „Ti­pografia* când a retipărit articolui din „Tri­buna" în broşura de faţă. în estensiune de 40 pagine, tipărite frumos pe hârtie fină, acea­stă preţioasă broşură se trimite francat pentru 25 cr. A se adresa la librăria „Tipografiei" boc. pe acţiuni în Sibiiu. n—.50 B 1.— » —.75 Ti—.50 fl.—.50 7)—.50 7)—.50 B —.25 71—.25 Ti—.25 B —.50 8 1.— Ti—.50 B —.75 B 1.— 7)—.75 Ti 1.— 8 —.75 8 —.25 7)—.50 7)—.50 B —.75 B —.50 8 —.50 8 —.75 n—.50 1)—.50 7)—.57 fl.—.50 8 —.50 B —.50 B —.75 8 —.50 • —.50 Călindarul zilei. 13 Maiu n. 1897 Iulian: Proroc. Ieremie. Gregorian: Servatius. Soarele: rosare 4 32, apune 7 28 m. Sosiţi în Sibiia în 12 Mai, n. 1897. Hotel „împăratul Romanilor“. Beck şi Polak din Budapesta, von der Porten şi Strobel din Viena, vo­­iagiori; A. Scholly din Viena, Calame din München şi Kampel din Boiţa, ingineri; Tulogdy din Cluj; Dr. A. Makai din Lugoj şi Dr. Mittler din Arad, advocaţi; Guttm­n, K. Moldovan şi I. Braun din Budapesta, K. Fratscher şi Werner din Viena, L. Fisch şi­ S. Kohn din Arad, comercianţi. Hotel „Ntturfhrtr“, Selinca, comerciant din Făgăraş, I. Frankfurter din Bresslau, I. Schwarz, I. Wolf şi K. Deh­l din Viena, I. Haas, I. Weiser, A. Se­­linger şi I. Gaiovits din Budapesta, voiagiori. Teatru orăşenesc in Sibiiu. Joi, 13 Maru n. „Die verkaufte Braut“­Operă comică în 3 acte de Friedrich S m e t e n a. începutul la */»8 ore. ... e tribuna literară. Informaţiuni- Avis. A apărut şi se află în depozitul general la librăria Carol Müller, Bucureşti, Calea Victoriei, 53. 1. Harta Europei de G. T. Buzoianu In dublu exemplar, representate fiecare pe format de aproape 2 metri pătraţi şi tipărită în renumitul atelier Freytag & Berndt din Viena, preţul fie­cărei harte în foi volante 15 lei, sau întinse pe pânză cu beţe, 20 lei. 2. Cele din urmă numere apărute în „Biblioteca pentru toţi" nu lasă întru nimic pe jos pe cele trecute. în ele se află publi­cate două opere poetice a doi scriitori foarte cunoscuţi: Iubire de A. Vlăhuţa (nr. 116 şi 117) şi Poesii de Th. M. Stoenescu (nr. 111), în genul umoristic, aşa de sărac la noi, aflăm Alte schiţe umoristice (nr. 115) de vestitul şi cunoscutul Teleor şi Fleacuri de V. Popp, (nr. 118) care deşi nu e atât de cunoscut, totuşi e un autor de talent. Presa poetică e representată prin admirabila Robia Peleşului de Carmen Sylva (nr. 119), Ştiinţa poporală prin Introducţie în studiul ştiinţelor de Mo­rand, eare serioasa filosofie prin celebra Li­nişte sufletească de Seneca. Din aceşti numeri se vede, că „Biblio­teca pentru toţi" îşi ţine la un nivel înalt frumosul nume ce a dobândit în timpul verei „Biblioteca" va apără mai rar şi fără a ţine poate seamă de or­dinea numerilor anunţaţi. Până la sfârşitul lunei Aprilie va apăra în „Biblioteca pentru toţi" Codul civil român adnotat de dl C. Ilamangiu, distinsul procuror; acest cod este cel mai nou, cel mai ieftin şi cel mai practic, preţul va fi 3 lei broşat şi 4 lei legat în pânză roşie flexibilă. De ace­laşi autor a apărut în editura librăriei Carol Müller Scriitori şi Artişti, studiu asupra drep­turilor lor, un volum de 212 pagini format octav preţul 4 lei. * „Dochia“, nr. II şi 12, are următorul cuprins: Ilustraţie: Portretul d-nei Zoe Mar­ghiloman. — Suprafatiga în şcoalele secun­dare (Licee). Reformele de Introdus pentru a o înlătura de Silvia Em. Drăgoescu. — Vieaţa ţeranului de Elena D. O. Sevastos. — Unei credincioase (poesie) de Stanca. — Mo­rala In învăţământ de Adela Xenopol. — Despre capacitatea intelectuală a femeii de *** — Femeia, (poesie) de Vuk. — Din vre­muri vechi (istorisite) de Stanca. — Te duci (poesie) de Maria Cunţanu. — Fulgi şi flori de Ana Bucov. — După ochii cei albaştri (poesie) de Cornelia din Moldova. — Slă­­nicul de Oscar V. — Cugetări de *** — Bine de făcut de V. H. — Atâta Iţi cer (poesie) de D. Karl. —• încheiere de Adela Xenopol.* „Foaie literară", nr. 4, cuprinde: Lo­godnica contelui Stuart de L­­udov-Suciu (urmare) — La boi poesie de I. Stanca. — Citatul, dar. Ch. — Cugetare. — Pe treapta cea de sus (urmare) — Trandafirul de Ia­­roslav Vrehlicky. — La vatră. — Cronica săptămânei. — Din România. — Din străi­nătate. — Biografie. — Știre literară. — Ghi­cituri de sach (deslegatâ). — Ghîcitură. — Posta Red. Pag. 379 Bursa de măritori din Budapesta dela 9 Mari n. 1897. Cursul pieţii din Sibiiu. Din 12 Maiu n. 1897. Borza de Budapesta. Din 9 Maiu n. 1897. Renta de aur ing. 6°/. .... n o ii ii 4°/. .... „ ing. val. col. 4»/. .... Împrumutul căilor ferate ing. Amortisarea datoriei calor ferate de Ost (l­a emisiune).................................. Amortisarea datoriei calor ferate de Ost (2-a emisiune).................................. Bonuri rurale ung. . . . . ., croate-slavone . Obligaţiunile deep. regalilor , împrumut cu premiu ung. Losuri pentru regularea Tisei şi Seghedin Renta de hârtie austriacă „ de argint austriacă . . „ de aur austriacă . Coşurile austriace din 1860 . Acţiunile băncii austro-ungare ii ii de credit ung. , îs ii n ii austr. . Scrisuri foncate ale institutului de credit economii „Albina" .... Argintai........................................ Galbeni împărătești .... Napoleon­ d’ori........................... Mărci 100 imp. germane . London 10 Livres sterling­ . , Borza de Visna Din 9 Maiu a, 1897. Renta de aur nng. 6*/« .... i» ii n ii 44/» .... Renta nng. v. c. 4*/. .... împrumutul calor ferate ing. Amortisarea datoriei călor ferate de Olt (1-a emisiune) ........................... Amortisarea datoriei căilor ferate de Olt (2-a emisiune) ...... Bonuri rurale ung............................... „ „ croate-slavone . . . mprumut cu premiu ung. . . . Los­uri pentru regularea Tisei și Segat «din Renta de hârtie austriacă „ „ argint austriacă . . „ „ aur austriacă . . . Losuri austriace din 1860 Acţiunile băncii austro-ungare ii ii de credit ung. . „ I, de credit austr. . Argintul........................................ Galbeni împărăteşti .... Napoleon­ d’ori........................... Mărci ICO imp. germane . [ London 10 Livrea sterling! . Burza dz Bucor«fti Dm 28 Aprilie v. — 4 ore p m. Renta rom. per 1876 6% ...... Renta română amort. 6% Renta (Schuldverschreib) !!.!!.* Oblig. de stat C. F. R. 6°/j '. '. ■ Renta rom. (Rural conv.) 6%' . ’ . împrumutul municipal 5% Scrisuri tune. rurale 6»/, r,­­* ii ii 7'/o........................ Idem urbane 7% . . . t» ung ung 122.46 101.­122.76 102.20 12160 97— 101 60 121.60 166.26 139.60 102— 10176 123­ 167.— 968— 101.76 6.69 6.67 9.64 68.80 119.90 122.46 109— 12335 102 20 121.— 97.30 197.60 165.26 139 60 102 — 101.76 123 - 167.— 958.— Cassa 100 97 09 100 97 Editor şi redactor responsabil: Teodor V. Păcățian. Proprietar: Pentru „Tipografia", societate pe Wîţâtti: V. H. Dreaanandt Săminţ* 11 li Preţul per 100 chilogr. itIfi « M c © O P. Preţul per 100 ohno dela p&nl dela p&ni Grău Bănăţenesc vechia Grâu dela Tisa „ Grâu „ Pesta „ Grâu de Alba-Reg. „ ii ii Baclea „ Grâu ung. de Nord,, 75 75 75 75 75 75 76 76 76 76 76 76 7.40 7.65 7.69 7 60 7.70 7.6P 7.75 V-7i 7­ 7 7.8( SOmniţa, vechi ori noua Soiul dualitatea per Hect. Preţu 100 ci dela 1 per îilogr pânfi SScară 0« ii iiOvas Cucurui (porumb) Mein Hrişcă de nutreț de vinars de bere bănăt. de alt reii 70—72 60—62 62—34 64—66 89—41 6.20 4.20 6.­ 6 50 5 80 3 45 3.35 4 50 6.20 4.60 5.80 &- 6 25 3 56 8 40 4^60 if l Grâu _­­» Cucuruz n OvSs ii Supt.-Oct. Mart.-Apr. Maiu-îun. Iulie-Aug. Mart.-Apr. Oct. »S i 6.d7 8'35 1 î| s* 6 99 341 Brodnote diverse Balei Ot dai» #i»ad « 1 s z la» SSm. de trif. ii Oleu de rap. Uns. de porc ii Slănină 88u” Prune Liptar ii Miere ii Ceară Lucarnă ungerea»că roşie rafinat dela Pesta dela ţeară trontată afumată «laven, nou bănățenesc brută galbină străcurată de Rosenau 40.-2ii._ 54- 22 — 46.-27 _. « “"a“-66— 28— Spirt BaniMarfă Brut, pentru rafinărie Rafinat, pentru comercianți mari Brut» 14.75 52.60 60.60 16— 58— Bl— Hârtie-monetă română Comp. 9.44 vând.9.60 Lire turcești . . . ,1 1) 10.56 ))10.62 Imperiali....................... }1 9.52 )1 9.67 Ruble rusești 100 . . . fl 126.151) 127— Galbeni................... )I B.60 II 5.66 Napoleon­ d’ori . . . . II 9.47 II 9.63 ii (rusești) . II 9.45 II 9.60 I. o e*/. II II 8*/* .................................. Banca-Nat. (100 lei vărs. intr.) . . . . Soc. Dacia-Rom. (260 lei vars.) . . . . Soc. de Asig. Nat. (200 lei vărf.) . . . Soc. rom. de reasig.................................... Soc. r. de con. (260 lei vărj.) .... Oblig. Cassei Penaiunitor ...... Agio.......................................... Schimb. Londra 8 luni........................................... . ceh Berlin 8 luni ......................................­ , ii ceh.................................................. Paris 8 luni . . ii csk................................................. Viena........................................... 11 Agio ung. ung. 146.51 5.67 9.64 58.80 119.90 102 87 1468 420 467 118 106 280

Next