Tribuna, iulie 1897 (Anul 14, nr. 143-169)

1897-07-01 / nr. 143

­ mare adunare întru aniversarea morţii marelui reformator Ioan Huss. La îndemnul unui ziarist radical, membrii adunării voiră să facă şi un conduct cu torţe. Dar’ autorităţile ’i-au oprit. Indignaţi de oprelişte, cei adu­naţi — mai multe sute­ de oameni — începură a demonstra violent pe străzi. In­­trevenind gendarmeria, mulţimea s’a risipit Au fost arestaţi 30 de oameni, contra cărora se va porni cercetare pentru tulburarea or­­dinei publice.* Foo în palatul englez, la Buc­kingham, la palatul reginei engleze Victoria, s’a întâmplat Joia trecută un accident neno­rocit, în cursul unui bal de curte s’a aprins o perdea. Pompierii au stins imediat focul, care provocase mare panică în palat. ♦ Ucigaş achitat. Curtea cu juraţi din Cracovia a achitat pe pictorul Tadeu Oadomski, care într’un acces de furie a ucis pe actorul Valentovski, seducătorul frumoasei soţii a pictorului. Acusatul s’a apărat susţi­nând că omorul ’l-a săvîrşit într’un acces de alienaţie mentală. Mort arzând. Din Bruxella se ve­steşte, că la serviciul funerar ţinut zilele acestea mortul a luat fără de veste foc. O panică mare a cuprins publicul Toţi se îm­bulzeau spre ieşiri, ceea­ ce ară de urmare, că mai mulţi fură greu răniţi. Cadavrul a ars aproape întreg. Interiorul bisericei a fost­­ prefăcut în cenuşe, a vede pe Papa. Ear’ în Vatican e regulă, că înalţii oaspeţi cari visitează pe regele ita­lian n’au ce căuta la Vatican. De aceea nici principele bulgar nu va visita pe Papa şi ast­fel el e primul principe catolic, care a fost la Roma fără a se presenta Papei. ♦ Incendiu groaznic în România. Foile de dincolo anunţă o grozavă cata­strofă de foc ce s’a abătut Vineri noaptea asupra orăşelului Ştefăneşti din judeţul Botoşani. Incendiul a durat toată noa­ptea şi a doua zi întreagă. In urma or­dinului telegrafic al ministerului de răsboiu, pompe din oraşele vecine au fost trimise la locul primejdiei. Dar’ totul a fost prea târziu. Focul mistuia cu o furie ce ni­mic n’o putea stăpâni. Orăşelul e cu desăvîrşire distrus de foc. Mii de su­flete au rămas fără hrană şi fără adăpost. * Antisemit la index! Ziarul papal „Osservatore Romano“ a publicat într’un nu­măr mai recent lista nouelor cărţi puse de Papa la index, adecă oprite. Intre acestea sant şi cărţile „Der Zukunftastaat“ şi „Ein Trostbüchlein“, scrise de Dr. Roh­ing, pro­fesor la universitatea din Praga şi mare anti­semit. Dr. Rohling a scris şi un volum, in care face propagandă pentru antisemitism. * Miserie in Sârbia. Ploile mari şi neîntrerupte din anul acesta au causat gro­zave inundaţii şi in Sârbia, în ţeară dom­neşte o miserie nespusă. Rodnicele ţinuturi ale văii Morava sânt total pustiite. Pagubele dau sume uriaşe. însăşi regina Natalia s’a pus in fruntea unui comitet, care va aranja o serie de sărbări în favorul inundaţilor. * Generalul Baratieri insultat. Fai­mosul general italian Baratieri, eroul de tristă figură în răsboiul italo-african, petrece vara aceasta în localitatea limione din Italia. Po­­poraţia locului îi face insă traiul amar. Zi de zi îl batjocoresc şi ocărări unde numai îl întâlnesc. Zilele trecute şi-au făcut la lo­cuinţă un monstru fari-vari şi ’i-au spart toate ferestrile. în faţa acestor insulte Ba­ratieri s’a reîntors la vechea lui locuinţă din Arco.* I Tolstoi şi poliţistul. Foile ruseşti povestesc următorul hazliu incident petrecut nu de mult în Moscva: Celebrul Leo Tolstoi, preumblându-se pe stradă, observă cam un poliţist târăia brutal pe un tom beat, voind să-­l ducă la poliţie. Filosoful nu poate resista să nu in­tervină . — Ştii ceti? — întreabă el pe poliţist? — Da, e răspunsul. — Ai cetit evangelia? — Da, die. — Atunci ar trebui să ştii, că pe de a­­proapele tău trebue să-’l cinsteşti şi să-’l iubeşti. La această imputare poliţistul măsură pe Tolstoi din creştet până ’n tălpi, apoi îl întreabă: — Ştii ceti? — Da, răspunde surprins filosoful. — Ai cetit reglementul poliţenesc? — Nu. — Atunci dute acasă, de-’l ceteşte, apoi vorbeşte cu mine! Moartea unui archiepiscop. Ar­chiepiscopul de Görz, Dr. Zorn, care deună­­zile a fost transportat într’un sanator, a ră­posat fără de veste zilele trecute. Archie­­piscopul suferea de o boală acută. Moartea ’i-a venit dintr’un atac de inimă. Defunc­­tul s’a născut la 1834 în Pervadina. * Demonstraţie buşită: în oraşul ceh Leitomischi s'a ţinut zilele trecute . Nr. 143 * Biciclistele în Rusia. Pe când în­­tr’alte alte ţeri femeile cari biciclează au drept să se poarte după plac, poliţia din Ru­sia, în consideraţii de moralitate, a prescris de curând o anumită uniformă pentru bicicliste, jachetă engleză şi pantaloni largi, legaţi de ghete. O asemenea uniformă costă 14—18 ruble. Sibiiu, Marţi, TRIBUNA Moarte pe scenă. O nenorocire miş­cătoare a avut loc zilele acestea pe scena de varieté a berăriei naţionale din Roma. De­buta o domnișoară Taylor, ca ţintașe. Din nenorocire tovarășa ei, Maria Levy, scapă pușca, pe care tocmai o încărcase și arma se descarcă, lovind-o chiar la inimă. Nenorocita Levy a căzut moartă pe scenă. Nenorocirea a produs penibilă impresie asupra publicului, care imediat a părăsit localul. * Exposiţie de.... grădinărit. Ia­răşi o exposiţie... fin de siâcle. S’a deschis zilele acestea, la Hamburg şi e de o frumseţe feerică. Flori, legume, pomi de tot soiul, până şi de cea mai exotică origine, cuprind într’un poetic aranjament un teren întins, care îţi fără ochii şi-­ţi delectează nespus simţurile. E un adevărat farmec modern, natural şi to­tuşi admirabil de artistic. Cât priveşte finan­ţele, expoziţia e foarte bine asigurată: are deja pân' acum 70.000 de abonenţi, cari plă­tesc la un loc colosala sumă de 886.000 mărci. Intrarea costă în zi de lucru 1 marcă, un Du­mineci şi sărbători 50 ferigi. Exposiţia va dăinui vreme mai îndelungată. La toamnă se va deschide o exposiţie... tomnatică. * Ştiri mărunte. în Genua a fost are­stat periculosul anarchist Sanislo Adolfanski, care in răsboiul greco turc a luptat vitejeşte ca voluntar. -- în Chicago Polonii vor ridica marelui revoluţionar Koscinski o statuă ecv­­estră, în preţ de 50.000­­. — în Holubina (cott. Bereg) a trăsnit în biserică; clopotarul Romaneiuc a fost omorit. — în Ungvár un foc a nimicit 46 de case, miseria mare. 1 VIEATA SOCIALA. Petrecerea meseriaşilor noştri. — Raport special. — Sibiun, 11 Iulie­­. în condiţiile date, petrecerea de Sâm­bătă a meseriaşilor noştri sibieni a avut mult succes, atât representaţia teatrală, cât şi dansul. Petrecerea s’a ţinut în sala grădinei „Herman“; s’a început cătră 81/*. Publicul a fost destul de număros, dar’ partea covîr­­şitoare au format-o şi de astă-dată oameni din popor. Inteligenţa, distinsa noastră inteli­genţă sibiană, deşi atât de mare la număr, a lipsit şi cu acest prilegiu de la adevărata sa datorinţă; au fost de faţă abia câteva familii inteligente, cărora cu atât mai mare laudă le revine, cu cât mai grea osândă merită acei inteligenţi Români, cari deşi n­-ar fi stat în în putinţă, totuşi n’au ţinut de compatibil cu.. . „poziţia lor“, mai ştii? — să dee cuveni­tul sprijin bravilor noştri meseriaşi. Piesa „Un secret vodevil în 4 acte, foarte reuşit tradus şi localisat de doamna Zoti Hodos, a fost representatâ cu succes, ba — având în vedere împregiurările — chiar cu mult succes. S'a distins printr'o deosebită destoinicie şi pricepere In ale jocului de scenă domnul Ioan Morariu (craidonul consilier Milescu), eroul piesei şi al representaţiei, provocând neîntreruptă complacere în public. Aseme­nea au plăcut prin jocul natural şi destoi­nic domnul Vasile Medrea (Dr. Vasile Scar­­lat, medicul pasionat de ştiinţele naturale şi de... tinăra sa soţie) şi dl Demetriu Axente, care a representat cu mult umor şi cu price­pere rolul servitorului boeresc Jean, ici şiret, ici indiscret, ici prostănac. D-şoara Aurelia Bogorin (Octavia, soţia lui Milescu) şi d-şoara Maria Costea (Marta, naiva soţie a medicului) încă­­şi-au achitat foarte bine rolurile, jucând na­tural şi cu sentiment. Au succes in rolurile lor şi domnii Iosif Chidu (Cornel Haralam­pie) adoratorul Valeriei, nepoata lui Milescu) şi D. Zickeli (locotenentul Zorilă, adoratorul ba­lerinei Lidia Valean), cum şi d-şoarele Elena Pop (nepoata Valeriei), Eugenia Galborean (balerina) şi servitoarea Paraschiva Stanca, deşi nu odată li­ s’a remarcat un insufi­cient sentiment în predare şi în mişcări. Dar’ simpli diletanţi fără pretenţii cum sânt, nu se poate cere să fie intru toate cum ar dori publicul. După representaţia s’a încins un viu joc, care a dăinuit, ca de obicei, la petrece­rile româneşti, până spre ziuă. Un singur fapt — să fie oare simp­tom? — a surprins neplăcut: s’au jucat prea multe jocuri „nemţeşti“ şi prea puţine naţionale. Ar fi foarte regretabil, ci că apa­riţia ar însemna un simptom. Sur­tem dis­puşi a crede, că pe viitor meseriaşii noştri vor dovedi mai multă tragere de inimă pen­tru frumoasele noastre jocuri româneşti, fe­­rindu-’şi bunul nume, şi implicit publicul, de păreri nefavorabile. Ear’ acum încă ceva. Meseriaşii s’au purtat, e drept, brav şi de altădată, au dovedit lăudabilă strădanie şi frumos îndemn spre înaintare. Un lucru insă. Producţiunea s’a dat sub egida „meseriaşilor români“, nu sub a „Reuniunii meseriaşilor români*, deşi aceasta există de atâţia ani, şi, după ştirea noa­stră, n’a încetat a exista. Ce să însemne deci asta şi special ca să însemna neactivitatea bă- Dela Reuniunea femeilor române din Sibiuu. — Dare de seamă. — (Urmare). Dela d-şoara Iuliana Danceş, Răşinari, 1 cassetă brodată pentru mănuşi. Dela d-şoara Aurelia Roşea, Fizeş-Sân­­petru, 1 perină de divan brodată. Dela d-şoara Mărioara Pătruţiu din Şe­­preuş 1 ştergar decorativ, 1 cursor brodat şi 1 săculeţ pentru părete. Dela d-şoara Emilia Petruţiu din Şe­­preuş 2 table. Dela d-na Maria Moldovan, protopo­­peasă în Mediaş, 1 covor, industr. de rasă. Dela d-şoara Ida Serafin, comerciantă in Sibiiu, 1 perină de divan, brodată. Dela d-na Sofia Cosmuţa n. Bechnitz, Sibiiu, 2 ştergare româneşti. Din Silişte: dela d-na Maria Stoica, 1 faţă de masă, industr. de casă; d-na Agapia Vale, 1 pach­et; d-na Maria P. Comşa, 1 pă­­reche şurţe sălişteneşti; d-na Maria Borcia 1 comăşuţă ţărănească; d-na Elisabeta Herţa şi Ana Neamţu 1 nie­sătiştenească; d-na Marina Lupaş, 1 săculeţ ţărănesc; d-na Ana Herţa Lupaş, 1 săculeţ ţărănesc; d-na Maria An­­drasy, 1 merindeaţă; d-na Paraschiva I. Comşa, 1 câmăşuţă ţărănească; d nul Simeon Simio­­neti, pantofar, 1 păreche de ghete de copii; d-na Paraschiva Jurca, 1 ştergar ţărănesc; d-na Paraschiva Herţa, 1 merindeaţă; d-na Paraschiva Lăpădat, 1 merindeaţă; d-na Ana Chirca, 1 merindeaţă; d-na Elisavata N Beju, 1 merindeaţă; d-na Ana Schitea, 1 merin­deaţă ; d-na Elena Gogonea, 1 ştergar, industr. de casă; d-na Sora Popa 1 merindeaţă; d na Paraschiva lăpădat, 1 merindeaţă; d-na Eli­sa­veta Brin, pânză (11­. m., ind. de casă); d-na Paraschiva D. Roşea, material pentru un săculeţ; d-na Paraschiva D. Chirca, 1 merin­deaţă; d-na Ana Dumitru Ghibu, 1 batistă ţărănească, brodat­; d na Stana Popa, 1 ba­tistă ţărănească brodată; d-na Ana V. Popa, 1 merindeaţă; d-na Paraschiva I. Haşigan, 1 ştergar, industr. de casa; d-na Maria Sora, 1 ştergar, industrie de casa; d-na Marina Hira, 1 merindeaţă; d-na Maria Ior. Roşea, 1 ştergar ind. de casă; d-na Ana Popa, 1 faţă de perină ţărănească; d-na Stana Popi, 1 merindeaţă; d-şoara Cornelia Stoica, înv., 1 cumăşuţă pentru băieţi, — colectate prin d-şoara Cornelia Stoica. De la d-na Valeria Tanco, profesoară, Năseud, 1 cursor, ind. da casă. (Va urma). tetoare la ochi ce de atâta vreme se observă la reuniunea meseriaşilor? Am ţinut să ac­centuăm îndeosebi acest fapt caracteristic şi mult înseminător în­­ rău. Aşteptăm în acest punct dovezi liniştitoare: nu „lămuriri“, ci fapte, activitate vredni­c şi continuă! Raportor: ECONOMIE. Găini cari triâncă oaue. Ştim, că se afli găini, cari sparg oauăle şi le mâncă. Aceasta scădere o au găinile, cari nu capătă mâncare văroasă. S’au cercat multe mijloace de a vindeca aceasta scădere, toate însă să par a fi fără resultat. Unii cearcă următorul mijloc: înferbântă găoci de oauă şi le dau găinilor mâncătoare de oauă, să zice, că găina arzâ­ndu-se la limbă, se va feri de a se atinge cu donţul de oauă. Un mare prăşitor de galiţe ne încre­dinţează însă, câ nici acest mijloc nu ajută şi zice, câ singurul m­jloc sigur a stîrpi acest rău este s­cuţitul. Mai bun lucru e a tăia glint, care are acest rău obiceiu, decât să o lăsăm să ne facă pagubă zi de zi. * Pentru prăsitorii de galiţe. Foile engleze, cari se ocupă cu prăsirea galiţelor, recomandă ca untremâat foarte bun şi priii­­ţios seminţele fioarei soarelui. Făcându-se de mai multă vreme încercări în privinţa aceasta, s’a constatat, că galiţele nutrite cu aceste seminţe până mult şi penele încă se desvoartă mai bine. Prăşitorii noştri ar trebui să urmeze acest sfat. # Tirg de ţeară. Ministrul de negoţ a concep, (cu ordinaţiunea nr. 41.327), ca tîrgul de ţeară din Pancota (comitatul Arad), care se ţinea până acuma în Dumineca cea din utgul din Iulie, de ani încolo să se ţină în­totdeauna în cea dintâiu Duminecă, ce ur­mează după 1 August căi. nou. 1/13 Iulie 1897 Pag. 571 Bibliografie. „ENCICLOPEDIA ROMÂNĂ“ editată sub auspiciile şi din însărcinarea „Asociaţiunii transilvane pentru literatura română şi cultura poporului român“ de Dr. Corneliu Diaconovich, prim-secretarul „Asociaţiunii“, 1 fascicol 1 fl., pentru România lei 2.50. A apărut fasc. IV., care cuprinde articolele „Asango—Balneografia“ cu numeroase ilustra­­ţiuni şi harte. Litera A. se încheie cu pag. 338, cuprinzând în total peste 676 coloane. Dintre articolele mai însemnate ale fase. IV. amintim: Asia, cu o hartă excelentă lucrată la F. A. Brockhaus în Lipsea şi cu 11 tipuri asiatice: Asigurare; Asociaţiune, As. transilvană; Ata­­nasiu Anghel; Athanesescu Dim.; Ateneul român (cu ilustr.); Athos; Aurelian P. S.; Australia (cu 10 ilustr. etnogr ); Austria, A.­Ungaria; Avicultura (cu 2 ilustr.); Axente Sever; Baba; Bibeş; Bacău; Băi (B. Hercu­­lane de Dr. G. Vuia, cu o panoramă și 4 ta­blouri excelente din oficina Angerer & Göschl în Viena); Bilaşa (cu tabl. bisericii D. Ba­­laşa) etc. Acest fascicol, după­ cum suntem informaţi, se va expeda peste câteva zile tu­turor abonaţilor, cari au achitat preţul anticipativ. Abonamente se primesc la edi­torul W. Kraft în Sibiiu şi (pentru Ro­mânia) la G. Müller în Bucureşti pe lângă solvirea anticipativă a preţului pentru câte 5 ori 10 fasc­­ă 1 fl. — resp. 2.50 lei. „Naţionalitatea“. Societatea noastră „Tipografia“ a scos într’o elegantă broşură interesantul studiu de Max Nordau despre „Naţionalitate“. Valoarea acestui studiu este cunoscută cetitorilor noştri; limbajul frumos, în care „Rosmarin“ al nostru a ştiut să-’l îmbrace e gustat deja de cetitorii noştri, căci în „Tribuna“ s’a publicat mai ântâiu. Vorba era numai, ca interesantele observaţiuni ori­ginale ale genialului autor să nu rămână res­firate prin atâţia numeri de ziar, ci să fie colectate într’un mănunchiu, mai accesibile la cetit şi meditat. Aceasta a împlinit-o „Ti­pografia" când a retipărit articolui din „Tri­buna“ în broşura de faţă, în estensiune de 40 pagine, tipărite frumos pe hârtie fină, acea­stă preţioasă broşură se trimite francat pentru 25 cr. A se adresa la librăria „Tipografiei“ soc. pe acţiuni in Sibiiu. „Paradoxe sociologice.“ Din celebrul volum, cu acest titlu, al lui Max Nordau cetitorii noştri cunosc deja de mult capitolul „Naţionalitatea“, care a apărut şi în broşură separată în editura „Tipografiei“ şoc. pe acţii. Acum iarăşi un nou capitol din ace­laşi volum ni­ se presintă extras într’o dră­guţa broşură. Este capitolul prim, intitulat „Repr­ivire*, pe care cetitorii noştri l’au avut în rate, în Forţa „Tribunei*. Cei ce-’şi aduc aminte de această plăcută lectură vor afla cu bucurie, că pot să aibă într’un mănunchiu spi­e­e de aur ale lui Max Nordau. Ear’ cei­ ce nu au cotit „foița“ îndoit trebue să se bucure, că „Tipografia", retipărindu-o le-a făcut posibil a o ară deodată a mână, ca să suplinească ce au negles. „­Reprivirea“ lui Max Nordau este re­­privirea filosofului din amurgul acestui veac asupra vieţii neamului omenesc, urmărind pas de pas mersul progresului cultural de la înce­putul civilisaţiei. E mare idea, şi mângăitor resultatul unei asemenea „repriviri“, mai ales azi, în această epocă de materialism şi blasare pentru tot ce e ideal. Traducerea românească făcută de Ros­marin, ne preda toate fineţele originalului în­tr’un delicios limbagiu românesc. Broşura, tipărită pe hârtie fină, adju­­stată frumos, are 35 pagini, în octav, şi costă numai 20 cr. Se poate procura de la librăria „Tipografia“, soc. pe acţiuni în Sibiiu, Strada­ Popîăcii nr. 15. Călindarul zilei. 13 Iulie n 1897. Iulian, SS. Cosma şi Dam. Gregorian, Margareta. Hoarore: m­Ssare 4 13, apune 7.47 m Sosiţi in Sibiiu. In 10 Iulie n. 1897. Hotel „împăratul Romanilor“. P. Walter din Triest, A. Gruber, K. Ebner, S. Weiner, R. Schlesin­ger, M. Weiner, E. Deutsch, Etlinger, Gross şi Zwak, toţi din V­iena, Hartman, Gar­ros, A. Schlesinger, A. Szato din Budapesta şi Bettelheim din Budapesta, toţi comercianţi: F. Krefl, Schaefer, I. Poliak, M. Grünstein şi G. Adler din Budapesta, A. Metzl din Viena, Litzman din Hamburg şi B. Gütler din Cluj, toţi voiagiori; Kellner şi Lieberer, sublocotenent din Alba-lulia; A. Frischholz, oficial, I. Turoczy, cassar şi Székelyhidy, privatier din Aiud; Dr. E. E­sek, me­dic din Câmpeni; Dr. Blumenfeld, medic şi Hauthe inginer din Cluj; R. Csáky, Szántó şi R. Elischer din Budapesta, secretari; Pénzes, lăcătar din Kom­om­; Martinovits, sublocotenent din Alba-lulia; Bartók, ins­pector din Sighişoara; Hotel „Reurihrer*. F Schwarz din Seghedin Gelb din Cluj, I. Piltzer diu Budapesta şi P. Hau­­tzinger din Viena; Schönbergor din Praga, I. Gelb­­man şi Paulia din Graz. voiagiori; F. Tseholl din Gherla şi B. Bauer din Braşov ; Hotel „Meitzer*. Feagu Ionescu, profesor din Bu­zău R. Levi din Brezoi, C. Marinescu şi P. Teslea din Bucureşti; A. Olariu, profesor şi T. Adam din Orăştie N. Hegyes din Chichinda-mare, I. Pohu din Milna şi S. Onea din Almaş, teologi ; Loncariu din Boiţa, F. Pimiur, econom din Cârţa; K Schilinger din Hatvan Bursa de mărfuri din Budapesta dela 10 Iulie n 1897. 11 li Preţul per 100 chilogr. 1 1­0 7L Preţul per 100 philo dala p&n* dai» pinul Grău Bănățenesc vechia Grâu dela Tisa „ Grâu „ Pesta „ Grâu de Alba-Reg. „ „ „ Badea „ Grâu ung. de Nord,, 75 75 75 76 75 76 1 1 1 1 1 1 1 f 1 f 1 i 76 76 56 76 .6 '.6 8 '90 8.95 8.90 8 90 9­­9.15 9 — 9. 910 Sftminte, reohi ori noua Hulo! Ouen­tateh u-ir Hn pct. Pretui por 100 t‘.bilo#r doi» pin A SScară 70—72 fi 90 V — Orz 19 de nutreț &s vinari 80—62 62—64 4.90 6 20 dm bor« U—U — .--— OvSs .... 36—41 B 64 015 Cucturu* (porumb) n Meiu HriscS btoCt. 4* seta— 4 36 4.25 4 10 4 4 80 4 60 Grâu bopt.-Oct. 8.71g 8 71 c )| M«rt.-A«r.s »•8 ---. — ta ți Cucuruz Main-Iun. --- ... ---.--­'r * ti Iuliu-Ang. 4.24 4.26 OvSs » Mort.-Apr. Oct.l 6 45s 647 EroduuU diverse BolDi Sum. de trif. tl Oleu de rap. Uns. de porc »I Slănini 8«u” Prune Lictar » Miere Ceară Lucemă ungurească roşie rafinat dela Pesta dela ţeară svântată afumată slavon nou bănăţenesc brută galbină străcurată de Rosenau 62 — 64 — 52 10 16 -Spirt BaniMjurfl Bru­t, pentru rafinărie Rafinat, pentru comercianți mari « . 14.76 52.60 50.60 16.— 58.— 51.— Cursul pieţii din Sibiuu. Din 12 Iulie n. 1897. Bursa de Budapesta. Din 10 Iulie n. 1897. Renta de aur ung. 67. ..... . ii ii ii ii 47. ...... „ ung. val. col. 47......................................... Împrumutul căilor ferate ing.............................. Amortizarea datoriei căilor ferate de Olt ing. (l-a emisiune)................................................... Amortizarea datoriei căilor ferate de Olt ing. (2-a emisiune) Bonuri rurale ing. . .****. .... . ., croate-alavon. . . . . . Obligațiunile desp. regaliilor............................. Împrumut cu premiu ing.....................................­Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin Renta de hârtie austriacă............................. „ de argint austriacă . . . . . „ de aur austriacă.................................... Locurile austriace din 1860 . . . . Acţiunile băncii austro-ungare .... „ „ de credit ung............................. ii . , ii ., II austr........................... Sensori fonciare ale institutului de credit și economii „Albina“ Argintul.................................... Galbeni Împărătești . .................................... Napoletmi­ d’ori.................................................. Mărci 100 imp. germane.................................... London 10 Livres sterling­............................. Bursa de Viena. Bursa de București. Din 28 iume v. — 4 ore p. m Renta rom. per 18V5 57, Renta română amort. 67, ] ’ [­­ Renta (Bchuldverschreib) ' ’ ] Oblig. de stat C. F. R. 670 Renta rom. (Rural conv.) 67, împrumutul municipal 67, ] Scrisuri func. rurale 67, ..­]]] T. II 11 11 77........................................... Idem urbane 77, . . . I. I. 87, 11 11 87.. ................................... . Banca­ Naț. (100 lei ver», intr.) . . . . Soc. Dacia-Rom. (250 lei vărs­­ . 80c. de A­sig. Naț. (200 Iei râs.) . . . 80c. rom. de reasig. ....... Soc. I. de con. (260 lei vers.) ! ! ! ! Oblig. Cassei Pensiunilor Agro............................................. ... Schimb. Londra 8 luni.............................................. 11 Berlin 3 kmi I. ceh........................................... . . Pariu 8 luai ii c*h.................... Viena ....... 123 76 10­2.80 102.60 124.­12110 98.86 98.80 102.— 168 76 142.— 102 26 10125 158.76 160 60 966 — 101.76 6.69 6.67 9.66 68.90 ISO.— 124 36 11 8 28 123 86 102 56 121.60 S876 198 60 164.60 14176 102.— 1000 128 70 169 10 958.— 6.69 6.67 9.64 68 80 119 99 Cassa 100 97 09 100 97 Editor­ii redactor responsabili Teodor V. Părâțian. Proprietar: Pentru „Tipografia*, societate pe »(tîu*i: V. H. QreenneiKl­ 4 trip Hârtie-monetă română . Câmp 9.45 vând.9.60 Lire turcești .... 10.62 II10.63 Imperiali.......................... II 9.66 19 9.61 Ruble rusești 100 . . . 1» 126.2 i 19 127.26 Galbeni.....................­fl 5.60 1­­6.66 Napoleon­ d’ori ....n 9.48 II 9.55 ,l (rusești) . ti 9.46 l» 9.60 Din 10 Iulie a. 1897. Renta de aur ung. 67. ..... V II II || 47. ..... Renta ung. t. c. 47. ..... împrumutul căilor ferate ung. ... Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung (1-a emisiune) .................................... Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung (2-a emisiune).......................................... Bonuri rurale ung.......................................... n­ii croate-slavone .... împrumut cu premiu ung............................. Locuri pentru regularea Tisei și Saghtdin Renta de hârtie austriacă .... „ „ argint austriacă .... „ „ aur austriacă.............................. Losuri austriace din 1860 ... Acţiunile băncii austro-ungare .­ii de credit ing. . „ „ de credit austr. . . . Argintul.......................................................... Galbeni împărătești............................. Napoleon­ d’ori..................................­ Mărci 109 imp. germane , [ ‘ London 10 Livre» sterlingi . . . ’ 102 87 1468 420 467 118 106 280

Next