Tribuna, noiembrie 1897 (Anul 14, nr. 243-266)
1897-11-25 / nr. 261
Procesul „Tribunei“ pentru „Mehadica“. — Dela corespondentul nostru. — Cluj, 30 Noemvrie ). (Urmare şi fine. Replica procurorului. O tăcere de câteva clipite au urmat frumoasei vorbiri a domnului Maniu — In care, adevărul spus tn faţă părea că apasă greu asupra inimilor acelora, cari daţi ne sânt a ne împărţi tu loc de dreptatea puşcării. Pe urmă, nehotărît oarecum, să scoată procurorul şi-şi rosteşte replica. Rectifică sensul cuvintelor sale referitoare la Păcăţianu spunând că nu a avut întenţiune de a-l ofensa, ci a constatat numai faptul, că nu e de faţă, ca a obvenit adese în decursul a lor 26 procese intentate în contra „Tribunei11. Din împrejurarea că redactorii şi autorii acusaţi nu prea să înfăţoşează la pertractări pentru a-’şi primi pedeapsa — s’a văzut îndemnată procuratura regească să acuse pe Dreisnandt şi pe antecesorii lui, cu scopul de a prinde pe oare şicare cale pe cineva de la tipografie sau foaie, pentru a se putea enunţa confiscări de diferite sume din cauţiunea „Trib.“, neputându-o altfel ajunge. Din acest motiv a acusat acum pe Dressnandt, căci prea bine ştie că editorul adevărat al ziarului „Tribuna“ nu a fost şi nu este Păcăţianu — ci Tipografia — institutul ,ca atare — deşi semnată foaia e altfel. A trebuit deci prin dl Dressnandt se ajungă la scopul de mai sus. Roagă juraţii să dee satisfacţie justiţiei vătămate. Atâta cinism din partea procurorului ne-a revoltat pe toţi Românii de faţă la pertractare. Se spuie pe faţă că justiţia maghiară prin procesele pornite în contra „Tribunei“ nu are alta de scop, decât ca prin amende grele de bani, şi prin detrageri din cautia foii să o ruineze. Părea că şi Ungurii se uitau cordiş la el, că proprie, de ce a şi făcut pocurorul boacăna de a trada un adever aşa de trist pentru ei? Duplica apărătorului. Dar’ apărătorul, dl Maniu, ’l-a şi rotunzit frumos în duplica d-sale, zicând cam următoarele : On. tribunal, stimaţi domni juraţii Cu drept cuvânt am putut aştepta, ca domnul procuror să suplinească în replica sa ceea ce a omis a face în rechisitor, anume de asă iisul măcar, a dovedi din punct de vedere juridic ponibilitatea expresiunilor articolului încriminat şi a precisa din punctul dinsului de vedere, posiţia juridică a acusatului. Dl procuror n’a făcut-o aceasta, în schimb Insă a făcut o preţioasa mărturisire, care are cel puţin meritul de a fi sinceră. A mărturisit, a spus anume domnul procuror, că procuratura nici habar n’are de dl Dressnandt şi n’a avut de antecesorii lui, — ci scopul împrocesuărei lor n’a fost altul, decât a prinde „Tribunala o face imposibilă după puţinţă prin horibilele amende de bani şi secuestrări din cauţia ziarului. Iată, dlor juraţi, în fine am ajuns la adevărul prea trist. Nu e vorbă aici de dreptate, de legi, ci de puterea majoră, cu prea palida silinţă de a afla orişicare formulă de drept. Nu e vorbă de calomnie privată ori publică, de vinovăţie ori nevinovăţie, ci de suprimarea ziarului „Tribuna“, ca organ al partidului naţional român. Iau la cunoştinţă acest fapt — cel puţin atâta mulţumire ne oferă, că suntem în curat cu esenţa lucrului. Noi vom primi lupta şi pe acest teren. Nu-mi vine însă a crede că d-voastră, dlor juraţi, veţi da mână de ajutor prin verdictul d-voastre intenţiunilor prea mărturisite ale puterei de stat — ci sper, că veţi aduce judecată conform legilor şi dreptăţei. Ori cerăspund stărei faptice semnăturile sub cari a apărut numărul din chestiune al „Tribunei* — ori ba — d-voastră, dlor juraţi, nu puteţi să satisfaceţi dorinţei domnului procuror până când conform procedurei penale, aserţiunea domniei lui nu este dovedită legal. Efectul duplicei dini Dr. Maniu, a fost tot atât de convingător ca şi vorbirea d-sale, mai presus de orice laudă. Epilogul pertractărei. Preşedintele după duplica apărătorului, mai cearcă să rectifice odată ţinuta sa —prin care a denegat cetirea epistolei dlui Păcăţianu, dar fără resultat. După aceea preşedintele pune juraţilor următoarele întrebări — asupra cărora juraţii vor avă să-’şi rostească verdictul de vinovat — şi în specie. 1. Cuprinde articolul încriminat calumnie — da sau ba? 2. Cuprinde calumnie faţă de gendarmerie ? 3. Cuprinde calomnie faţă de forurile administrative ? Ear’ dacă ar obveni calomnie în articol — atunci să se rostească asupra următoarelor întrebări: 4. Cuprinde articolul vătămare de onoare ? 5. Cuprinde vătămare de onoare faţă de gendarmerie? 6. Cuprinde vătămare de onoare faţă de forurile administrative? şi în fine 7. Poate fi răspunzător dl Dressnandt pentru articolul încriminat ca editor şi în consecinţă poate fi condamnat? Aici din nouşi-a arătat spiritul viu, apărătorul Dr. Maniu, cum surprinde ori-şi-ce greşeală, şi brav şi cu energie păşeşte spre a împedeca ori-şi-ce nelegiure. Apărătorul dl Dr. Maniu, adecă excepţionează întrebările de sub punct 4, 5 şi 6, din motivul că prin ele sânt întrebaţi juraţii dacă conţin vătămare de eroare expresiunile articolului încriminat — deşi acasă de vătămare de onoare nu s’a ridicat expres numai pentru calomniare. Fiind procedura de presă basată pe principiul de acasă de o parte, care de altă parte neavând juraţii dreptul de a corecţionaliza delictele, juraţii în faţa actului present de acasă, nu au să răspundă decât la întrebarea, conţine articolul calomnie sau ba? în caz de răspuns negativ, orice altă întrebare e ilegală. Deşi procurorul recunoaşte, că el a ridicat şi ridică acasă numai pentru calomnie — nu şi pentru vătămare de onoare, preşedintele respinge pur şi simplu dreptele obiecţiuni ale apărătorului, la ce d-sa însinuă recurs de nulitate. O nouă dovadă de abusul de putere al preşedintelui. Verdictul. Juraţii s’au retras apoi spre a aduce sentenţa. Noi ceşti rămaşi afară, facem combinaţii, că oare ce verdict vor aduce juraţii ? Mărturisesc sincer, că deşi uu mare preţ pun pe simţul de dreptate şi umanitate al tribunalelor ungureşti faţă de noi de România cu toate acestea, în urma apărărei temeinice a dlui Dr. Maniu şi în urma nevinovăţiei clare a acusatului, îmi pare că e imposibil se s fie condamnat. După puţin timp juraţii au apărut spre a-şi rosti verdictul. La punctele acelea, în care se afirmă despre calomniarea autorităţilor publice, toţi 12 răspund afirmativ, că da un adevăr articolul cuprinde calomnie. In consecinţă întrebările 4, 5, 6, cad de sine. La întrebarea 7 că adecă, poate fi pedepsit şi responsabil dl Dressnandt, ca editor — pentru articolul încriminat? — toţi juraţii zic că nu poate fi, fi aşa dl Dressnandt e declarat cu unanimitate de nevinovat. Sibiiu, Marţi, TRIBUNA Pag. 1042 25 Noemvrie (7 Decemvrie) 1897 Nr. 261 Sentenţa. In urma verdictului juraţilor, preşedintele enunţă sentenţa prin care îl absoalvă de acuză, întrebat fiind, dacă pofteşte rebonificarea speselor avute, dl Dressnandt răspunde, că nu pofteşte. Şi când mă cuget, că nu mult înainte de aceasta cu vreo oră poate, locotenentul Bányai şi pretorul Delveaux îşi computau spesele în sume enorme — sperând, că condamnată fiind „Tribuna“, aceasta va avă să le plătească, şi aşa vor lovi şi pe această cale în noi — şi acum dl Dressnandt nu-şi cere spesele înapoi! Sânt lucruri mici cari exprimă însă foarte mult. Ei bogătani şi îmbuibaţi în mod pervers, tind la ruinarea noastră materială, noi săraci nu avem lipsă de bogăţia lor şi nei pe dreptul nu luăm nimic dela ei, pe când ei câte iau cu nedreptul dela noi! * Astfel s’a sfîrşit procesul „Tribunei“. Aproape unic e caşul acesta, când „Tribuna“ în procesele sale a fost achitată. Bag seamă ’şi-a tras şi tribunalul din Cluj pe seamă, că barem odată să aducă sentenţă dreaptă, deşi numai în parte, căci doar’ sentenţe nedrepte în întregimea lor adus’au până acum destule. Elmar. Pericolul din Austria. Situaţia în Austria continuă a fi îngrijitoare. Ştirile liniştitoare pe cari le-am adus în „Mai nou“-ul numărului din urmă privitor la un compromis ce s’ar fi încheiat între guvern şi oposiţie şi la sistarea,în 2—3 zile, a statatului, — se contrazic prin nouă ştiri, vestitoare a rău. Un singur fapt liniştitor se constată: în Fraga şi împrejurimi turburările au încetat. Dar’ ştiind, că liniştea e în sine aparentă numai, întrucât paza extrem de severă a statarului şi baionetele şi puştile soldaţilor o susţin, — ne putem aştepta pentru orice moment la nouă tulburări, şi mai grozave, îndată ce patimile naţionale, fie ale Cehilor fie ale Nemţilor, ar fi surescitate de nou. Posiţia guvernului. In seara de 3 Dec. n. prim-ministrul Gautsch a pertractat de la 7% până la miezul nopţei cu şefii cluburilor oposiţionale, fără a pută exopera nici un resultat positiv. Oposiţia ţine morţiş, ca şi presidentul Abrahamovicz să demisioneze, ba socialdemocraţii şi partidul Schönerer pretind şi delăturarea vicepresidentului Kramatz, pe cuvânt că acesta a scos afară din sală pe socialdemocraţi. De altă parte majoritatea parlamentară nu vrea să cedeze o iotă, s’a declarat de nou strins solidară şi observă o posiţie de expectativă faţă de noul guvern, denegându-i deocamdată orice sucurs. Astfel situaţia e mai nesigură ca oricând. Atât pare sigur, că reichsrathul nu se va întruni în curând. Deputaţii cehi au enunţat, că sub nici o condiţie nu -şi dau învoirea la modificarea ordinaţiunilor de limbă. Asemenea enunciaţii publică şi foile cehe, cari desmint ştirile despre o eventuală schimbare a §ilor 7 şi 11. ai ordinaţiunilor, întrunire poporală în Viena. Deputatul Schönerer a convocat pe 12 Decemvrie n. O mare întrunire poporală generală la Viena. Nemţii din Boemia încă sunt Invitaţi să asiste cât se poate mai numărofi. Ovaţii lui Badeni. Studenţii poloni din Cracovia s’au presentat Sâmbătă dimineaţa în mare număr la staţia de frontieră Trzedinia, întru primirea baronului Badeni. La sosire, studenţii şi-au făcut entusiaste ovaţii. Reîntorşi la Cracovia, au percurs stradele cântând cântece naţionale polone şi demonstrând contra Nemţilor. Au trimis apoi o telegramă de simpatie Cehilor din Praga şi telegrame ofensătoare senatului universităţei germane din Praga şi lui Mommsen. Tulburările din Viena. Alaltăieri s’au început la tribunalul din Viena pertractările contra demonstranţilor din ultimele zile. 32 de indivizi, între cari 6 universitari, sânt puşi sub acasă pentru următoarele delicte: silnicie publică, grupare interzisă, vătămare a poliţiei şi punerea la cale de acţiuni contrare legei. Deocamdată trei Inşi, acusaţi de grupare interzisă, au fost judecaţi la 48 ore temniţă, car’ un medicinist la 10 fi. amendă. Statarul din Praga. Pe stradele Pragei domneşte linişte, dar’ o linişte lugubră, întreruptă numai ici-colea de unii turburători. Demonstranţii se restrîng acum să batjocorească pe oficeri şi pe soldaţi. Miliţia a respins cu patul puştei o ceată mai mare de provocători. Dintr’o fereastră a stradei Bremse s’a puşcat cu un revolver asupra patrulei care trecea pe acolo, dar’ nimeni n’a fost rănit. Soldaţii au dat două puşcături, apoi au pătruns în casă şi au făcut perchiziţie. Trei studenţi, aflaţi în lăuntru, au fos excortaţi la poliţie. S-au găsit la ei trei revolvere. La tribunalul penal au fost extrădaţi alaltăieri 66 de deţinuţi. Locţiitorul Boemiei Coudenhove a desminţit faţă de un ziarist ştirea, câ statarul va fi ţinut în vigoare numai câteva zile. Alte turburări. Din câteva localităţi boeme se anunţă nouă turburări. In Braunau vre-o looe de oameni au luat parte alaltăieri seara la demonstraţii contra Cehilor. Cu toată intervenţia gendarmeriei şi a miliţiei mulţimea a spart ferestrele caselor la şepte proprietari cehi. Abia noaptea târziu s’a restabilit liniştea. La Tabor Cehii au făcut în aceeaşi seară demonstraţii strajnice contra Jidovilor. S’au spart mulţime de fereatri, sinagoga a fost ruinată. Cinci oameni au fost arestaţi. Autorităţile au întărit gendarmeria şi au reclamat miliţie. Tulburări mai mici au avut loc în Pilsen, Horovitz şi Teschen. Puterea armată a restabilit însă repede ordinea. CRONICĂ Sibiiu, 6 Dac. n. 1897. Nouă societate românească. Cetim în „ Gaz. Trans.“. Ni se împărtăşeşte, că ministrul unguresc de interne sub nr. 79.762 din 1897 a aprobat statutele „ Societăţei române de lectură* din Râşnov. înfiinţarea acestei societăţi, care a fost la început prima societate de acest fel în ţeara Bârsei, se datoreşte stăruinţelor tinărului paroch, di Ioan Teculescu, începutul făcut de Râşnoveni a fost imitat şi de Românii din Codlea, cari şi ei s’au constituit într’o societate dupâ modelul celei din Râşnov, înaintându-’şi zilele acestea statutele pentru aprobare. Această nobilă şi salutară pornire este o dovadă vie, că poporul nostru dela sate şi conducătorii lui simt necesitatea de a se lucra şi de a se face ceva pentru cultura nemijlocită a ţăranului. Daspărţămintele Asoeiaţiunei — cum de atâtea ori am mai constatat — ar pută uşor să acopere în mare parte această trebuinţă, înfiinţând ele însele cabinete de lectură, ori măcar câte o mică bibliotecă cu cărţi bune româneşti în fiecare comună. Pe calea asta s’ar pută organisa o acţiune sistematică şi în massă, car’ acei zeloşi preoţi şi învăţători, cari azi se silesc a acoperi acest neajuns prin înfiinţarea de societăţi de lectură, n’ar rămână isolaţi şi neîncurajaţi în stăruinţele lor.* în memoria marelui Andrem, Societatea de lectură a Andreiu Şaguna“ a teologilor şi pedagogilor români gr.-or. din Sibiiu, va aranja Sâmbătă, la 29 Noemvrie st. v. o şedinţă publică, în memoria marelui archiereu Andrem, în sala cea mare a noului edificiu seminarial, începutul la 7 ore seara. Program: 1. „Cuvent de deschidere“, rostit de pres. Dr. Ioan Stroia. 2. „Cântec de seara“, de Nic. Popovici, col. 3. „Onoarea şi duelul din punct de vedere moral“, dev.pres. Lazar Tritean, cleric an. III. 4. „Potpom“, executat de orchestra societăţei. 5. „Dragostea învrăjbită“, de Gr. Coşbuc, declamată de Iosif Comanescu, cleric an. II. 6. 1. Rüfner IV. Liviaison, duet de flaute, executat de George Hinţia, cleric an. II. şi Emil Tărchilă, cleric an. x. 7. „Vor fi jale", disertaţie de Terenţie Popovici, cleric an. III. 8. a) 9Sună buciumul de alarmă1, marş de loan R. Simionescu, cor. b) „Zorirea*, de C. Attenhofer, cor.* 1 Miron Pompiliu. Familia mult regretatului profesor şi literat Miron Pompiliu ne trimite următorul anunţ funebral: întristaţii Maria Pompiliu şi familia Popovici, cu adâncă mâhnire vă anunţă perderea prea iubitului lor soţ, frate, unchiu şi cumnat Miron Pompiliu, profesor la liceul internat, încetat din vieaţă la 20 Noemvrie 1897, ora 2 din noapte, în viraţă de 49 de ani. înmormântarea a avut loc Sâmbătă, la 22 Noemvrie 1897, ora 1 p. m. Iaşi, 20 Noemvrie 1897. # Internat român la Viena. La 27 Noemvrie a. c. s’a întrunit la invitarea diui Dr. Sterie Ciur cu colonia română din Viena la o consfătuire pentru înfiinţarea unui internat pentru universitari români. Intre cei presenţi s’au remarcat dl prof. Dr. Teclu, Dr. Mera, Dr. Doctor, Dr. Iliuţ, prof. Stefulescu, Dr. Preda, Mihalescu, Miclescu, Sircu, Dr. Crăciun şi mai mulţi membri ai „României June”. Dintre deputaţii bucovineni au fost presenţi bar. Bormuzachi şi bar. Vasileo , drul George Popovici fiind împedecat, s’a sculat. Adunarea a fost presidată de dl Dr. Giurcu şi a ales o comisiune revezătoare, care va da în curând un raport asupra banilor incurşi cu ocasiunea jubileului „României June“ pentru înfiinţarea internatului, şi un comitet, care are să studieze modalităţile sub cari s’ar pută realiza proiectul, având și acesta mandatul de a raporta cât de curând. * Descoperiri archeologice îa Bucovina. Patna din Cernăuţi înregistrează foarte interesante descoperiri archeologice, cari s’au ficat cu prilejul canalisarei Siretului, când o mare parte a cimiterului gr.-or. de lângă biserica sf. loan a fost descoperită. S’au aflat o mulţime da oase omeneşti din secolul trecut şi numai un sicriu de stejar. Asemenea s’a aflat într’o adâncime de 4— 5 metri vre-o 60 de monete vechi, dintre cari una e un ban moldovenesc, pe când toate celelalte sânt solzi şi denari svetlani de pa timpul lui Gustav Vasa (1496—1560), Gustav Adolf (1594—1632), Christinei(1626 -1654) şi a lui Sigismund 111. (1566—1632). Menetele aceste sunt în posesiunea dlui Ştefan Raşca, Dimitrie P. Popovici şi Ilie Veslovschi din Siret. La primăvară canalul va fi tras până la şoseaua Sucevei, şi se speră a se da de rămăşiţele „pivniţei istorice cu coroana voivozilor vechi*. * Necrolog. Primim următoarele anunţuri funebrale: Ca inima înfrântă de durere aducem la cunoştinţa rudeniilor şi cunoscuţilor, că scumpul nostru fiiu Eugen Piso, învăţăcei de comerciant, după cumplite suferinţe de două săptămâni a încetat din vieaţă azi la 4 ore dimineaţa în frageda etate de 15 ani. înmormântarea rămăşiţelor pământeşti ale neuitatului nostru fiiu se va face din locuinţa noastră (Laterngasse nr. 21) Luai, în 6 Decemvrie a. c. st. n., la 2 ore p. m., după ritul gr.-or. în cimiterul din suburbiul Iosefio. Sibiiu, In 4 Decemvrie 1897. Neconsolaţii părinţi: loan Piso, senator în pensiune • Emilia Piso nasc. Müller. — Adânc întristaţi aducem la cunoştinţa tuturor rudeniilor şi cunoscuţilor, că prea bunul nostru tată, moş şi frate George Bobeş, econom, după îndelungate suferinţe, fiind împărtăşit cu sf. taine, a adormit în Domnul aseară, la orele 8, în etate de 67 ani. Rămăşiţele pământeşti ale iubitului defunct se vor depune spre veenică odihnă în cimiterul bisericei gr.-or. din Sibiuu, suburbiul inferior, mâne, Luni, în 24 Noemvrie a. c., la 2 ore d a., din locuința Hechtgasse nr. 3. Jalnica familie. * Dreyfus vinovat, Eszterhazy sub acasă Aşa s’a resolvat deocamdată sensaţionala afacere dela Paris. Generalul Pellieux a terminat cercetarea contra maiorului Eszterházy şi urmarea a fost, că generalul Saussier, comandantul suprem al Parisului, a dispus aducerea lui Eszterházy în faţa tribunalului militar, care are se decidă, e şi Eszterházy vinovat da înaltă tradare sau nu. Cât pentru Dreyfus, aceasta e fără nici o îndoială vinovat şi afacerea lui n'are nici o legătură cu afacerea lui Eszterházy. în acest înţeles s’au declarat la cameră prim ministrul Méline şi ministrul de resboiu Billot, interpelaţi de deputatul Castelane. Camera a subliniat cu vii aplause declaraţia miniştrilor şi a primit răspunsurile cu o majoritate sdrobitoare. Astfel, în parte s’a adeverit ceea ce preziceam și noi ca mai probabil: Dreyfus e totuși vinovat, dar’ nici Eszterházy nu va fi curat ca soarele.* Hymen, D-şoara Mileva Pavlovici, și Dr. Mihaiu Gropsian, finanțaţi. * Răscoală de muncitori. In Tápió- St.-Márton (cott. Pestei) vr’o 500 de lucrători socialişti s’au răsculat contra a doi proprietari Blaskovics Ernő şi Kubinyi Lajos, pentru-că aceştia au angajat la nişte lucrări muncitori străini. Răsculaţii au atacat casele proprietarilor şi ’i-au bătut rău. S’a telegrafat după gendarmi şi miliţie, cari au pus comuna în stare de asediu. Mulţi răsvrătiţi au fost arestaţi. * Ucigaşi osândiţi. Tribunalul din Budapesta a condamnat ziele acestea pe doi ucigaşi tineri, Fuchs şi Hegyi, cari omorîseră mai când era pe firul unui bancher în scop de a-’l jefui. Fuchs a fost osândit la temniţă pe vieaţă, Hegyi la 12 ani temniţă. Cel dintâiu a dat recurs, al doilea a zis plângând: „Sănt vinovat, me mulţumesc cu osânda“. * . Ştiri mărunte, în Moniatro (Spania) s’a comis un atentat cu dinamită; oameni n’au cazat victimă. — îa Siklós și Duna-Adony s’au Conics furturi în sinagoge. — în Ó-Besenyő (cott. Torontal) un proprietar, Gustav Velczov, a pușcat din greșeală, la o vânătoare, pe un servitor; omorîtorul a fost arestat. — Díh Periák a dispărut de câteva zile sub judele Matuska Péter; fugitul avea să se cunune zilele acestea cu faţa unui advocat de acolo. ECONOMIE. „Severineana“. — Prospect. — Fondatorii nouei societăţi comerciale din Caransebeş, au exmis deja prospectul pentru subscrierea de acţii. Iată unele date din acest prospect. „În scopul de a deştepta, încuraja şi desvolta comercial în spiritul comercial şi economic în poporul nostru, se fondează în Caransebeş pe timp nedeterminat o societate comercială pe acţii. Societatea se fondează cu un capital social de 100.000 de coroane împărţit în 2000 acţii de câte 50 coroane. Subscrierile se fac pe listele alăturate la prospect sau în persoană, sau prin plenipotenţiar şi ca ultimul termen de subscriere se fixează ziua de 5 ianuarie 1898 st. n. Pentru ca societatea să-şi poată începe activitatea după putinţă cât mai curând, din capitalul social să plăteşte îndată la subscriere 10°/o adecă 2 50 (5 coroane), la 1 Februarie 1898 st. n. 20% adecă 5 n. (10 coroane), la 15 Februarie 1898 st. n. 10% adecă 2.50 (5 coroane) după fiecare acţie. — Restul se va plăti la terminul ce-l va fixa direcţiunea. — Se poate răspunde însă întreg preţul acţiei sau mai multe rate deodată, în care cas se asigură 5 % după suma plătită peste ratele prescrise. Ca apese de fondare se plăteşte la subscriere de fiecare acţie câte 2 coroane. Plătirile se fac: In Caransebeş la dl Ilie Curescu, preşedintele comunităţei de avere. La cassa de credit şi economii „Lugojana* în Lugoj. La cassa institutului de credit şi economii „Timişana* în Timişoara. La cassa institutului de credit şi economii „Victoria* în Arad. La institutul de credit şi economii „Fageţana“ în Făget. La institutul de credit şi economii „Luceafărul“ în Vârşeţ. La in