Tribuna, noiembrie 1897 (Anul 14, nr. 243-266)

1897-11-25 / nr. 261

Nr. 261 Sibiiu. Marţi, stitarii de credit la economii „Oraviciana“ în Oraviţa. La institutul de credit şi economii „Bocşana“ în Bocşa. La cassa institutului de credit şi economii „Albina“ în Sibiiu, şi la filiala acestui institut în Braşov. Dacă s’ar subscrie mai multe acţii de 2000, adunarea generală constituantă va decide urcarea capi­talului social. Iniţiatorii abzic de dreptul acordat în §. 183 din legea comercială, pre­cum şi de favorurile în direcţiune pe cei din­­tâiu 3 ani. După terminarea subscrierilor se va convoca adunarea generală constituantă în înțelesul­­ lui 154 din legea comercială. Con­vocarea se va publica în ziarele: „Foaia Die­­cesană*, „Dreptatea“, „Tribuna*, „Tribuna Poporului“, „Telegraful Român“ şi „Gazeta Transilvaniei“, apoi în o foaie germană din Caransebeş“. Prospectul este iscălit de peste 40 Ro­mâni inteligenţi din Caransebeş. Din public.*) Mulţumită- La concertul împreunat cu teatru şi joc aranjat de „Reuniunea socialilor români din Sibiiu“ în 1/13 Noemvrie c., au binevoit a­suprasolul următorii: Pantaleon Lucuţa, căp. în pena. şi as. cons.; loan Stoicuţa, paroch în Săsciori câte 2 fi.; Iosif Barbu, ospătar 1 fi.; Dr. D. P. Barcian, prof. sem. Dr. Hie­ßen, medic; Iuliu Boda, cofetar; Dr. Petru Cioranu, medic; Demetriu Comşa, profesor; Demetriu Cunţan, profesor; George Dima, profesor; Gavriil Hango, redactor; Nicolae Ivan, asesor consi­storial; loan Mihu, expeditor consistorial; Ştefan Moga măiestru franzelar; Silvestru Moldovan, redactor; Tudor Munteanu, proprietar în Reşinari; Dr. loan Pop, medic de stat-major, toţi câte 1 fl.; Victor Ancean, vice-notar de tribunal; loan Baiu, proprietar, câte 70 er.; N. Comşa, notar în Tălmacel; Teodor Orlea, funcț. consist., câte 60 cr.; Dr. E. Dăianu, redactor; Petru Moga, măiestru franzelar; N. N. căte 50 cr.; Dr. loan Stroia, prof. semin. 40 cr.; Nicolae Togan, capelan 30 cr.; Dr. loan Ivan, adv. Mediaș; Valeriu Medeşan, notar în Bucerdea-grânoasă; Ioan Popovici, profesor la şcoala de fete; Romul Simu, învă­ţător, toţi câte 20 ei. Tuturor acestora ne simţim plăcut înda­toraţi a le exprima şi pe această cale mulţu­mită noastră adânc simţită. Din şedinţa comitetului „Reuniunei socia­lilor români din Sibiiu“, ţinută la 13/25 Noem­vrie 1897. Victor Tordăşian, George Poponea, president, notar. *) Pentru cele cuprinse în rubrica aceasta re­dacţiunea nu este responsabilă. Mai nou. Pacea dintre Turcia şi Grecia- Pacea definitivă între Turcia şi Gre­cia s’a încheiat. Stipulaţiunile de pace au fost subscrise în Constantinopol, Sâm­bătă, în 4 Dec. n. c. prin plenipoten­ţiari ambelor state. Condiţiile sunt, cu puţine modificări, aceleaşi, cari au fost stabilite de representanţii marilor puteri. S’a primit instituirea unei comisiuni financiare de controlă în Atena; s’au precisat schimbările de graniţă în Tesalia şi s’a ajuns la o înţelegere în privinţa capitulaţiunilor şi a raporturilor sudiţilor greci în imperiul otoman. Tribui­a literară. Serată literară în Cluj­— Raport special. — Cluj, 28 Nov. 1897. Ziua de 27 i. c. a fost o zi frumoasă, de petrecere, distragere şi însufleţire pentru tinerimea de la universitatea de aici şi aşa cred că şi pentru inteligenţă. Tinerimea ţinând de sfinte datinele vechi de a aranja din când în când serate, conve­niri etc., la cari lua parte apoi inteligenţa ro­mână din Cluj, şi aşa se cimentau oare­cum legăturile sociale ce trebue să ne unească — înţeleg pe noi cu inteligenţa — şi în anul acesta a aranjat o serată literară — prima până acum, sperăm însă că această serată va fi numai începutul unei serii. Serata a avut următorul program: 1. Guvert de deschidere, de Iustin Pop, stud. jur. 2. Prolog ocasional (poesie) de Alexandru Vasilie, stud. jur. 3. „Apusu-’mi-a frunza de vie“ cuartet de I. Vida exec. de corul tinerimei. 4. „Ziua învierei“ de G. Coșbuc, de­clamată de George Repede, stud. jur. 5. „Symphonie concertante“ de Ch. Dancia, duet în violină, exec. de Al. Simonescu şi Virgil Pop, stud. jur. 6. „Lirica şi liricii români“, disert. de Emil Sabo, stud. fii. 7. „Consolarea“, mur. de Dicker, voce solo, exec. de loan Giurgiu, stud. jur. 8. „Schlesische Lieder“ de Bilse, duet în violină, exec. de Al. Simonescu şi Virgil Pop, stud. jur. 9. „Surugiul“, canţonetă de Alexandri, pred. de Ioan Mezin, stud. jur. 10. Hai în horă, cvartet de G. Dima, exec. de corul tinerimei. începutul a fost fixat la 8 ore — şi deja foarte de timpuriu casina română, unde s’a ţinut serata, s’a umplut de tineri, aşa încât putem zice, că tinerii s’au înfăţoşat în număr complet. Inteligenţa încă a început a se aduna pe încetul — şi s’a înfăţoşat în un număr frumuşel — cu mult mai mic însă decât noi nădăjduiam. Ne-au onorat cu presenţa toţi aceia carora le-a zăcut la inimă binele tine­rimei, şi au pus preţ şi au considerat insu­­inţele noastre — şi s’au ţinut departe, toţi cei indiferenţi faţă de noi şi ale noastre in­­suinţe. La terminal fixat serata s’a început prin cuvântul de deschidere rostit prin dl Iustin Pop. în un discurs de toată frumseţa, rostit lin şi simpatic, a arătat însemnătatea seratelor noastre literare, legăturile ce trebue să unească tinerimea şi inteligenţa, şi a adresat un cald salut inteligenţei care a alergat la chemarea noastră, sprijinindu-ne inştiinţele şi însufleţindu-ne pentru viitor spre noue acţiuni. A arătat, că noi numai lucrând şi progresând pe toate tereneie suntem vrednici iii ai gintei latine, sfîrşindu-i şi frumosul discurs intre aplau­­sele publicului. A urmat apoi al doilea punct din pro­gram, un „Prolog ocasional“, poesie originală de dr Alex. Vasilie, prin care salută şi bine­­venteazâ pe cei presenţi. Poesia scurtă şi drăguţă — şi mai pe sus de toate acomo­dată — trădează că autorul nu e lipsit de talent poetic — şi a plăcut tuturora. Dar, dacă a ridicat ceva însemnătatea, valoarea şi drăgălăşia acestei serate — acesta de­sigur a fost corul tinerimei — condus de harnicul conducător dl Drd. Liviu Tempea. Dl Liviu Tempea are adevărat talent musical, pricepere artistică în lucru, şi nu numai că însuşi e măiestru în ale musicei, dar’ este şi un bun conducător de cor. în un timp relativ foarte scurt, a fost In stare să-’şi constituească un cor şi să-­l instruieze aşa de bine, încât fiecare gest şi fiecare mişcare coriştii să mi-o înţeleagă şi să cânte precis şi fără greşeli. Atât punctul trei din program, „Spu­­su­’mi-a frunza de vie" cât şi punct 10 ultimul „Hai în horă“ le-a executat corul atât de perfect, încât au trebuit bisate. Cu deosebire ultimul punct a plăcut mult publicului. Punctul 4, perorarea dlui George Repede încă a succes perfect. Dînsul nu numai că­­şi-a ştiut alege o poesie care e acomodată spre a fi perorată cu simţ şi însufleţire, ci a şi perorat-o aşa. Mimica, modularea tonului şi predarea întreagă nu au lăsat nimic de dorit. Punctele 5 şi 8, duet­urile pe violină ale d-nilor Alexandru Simonescu şi Virgil Pop încă au fost admirabile. Ambii s’au arătat, că sânt măiestri în a manua arcul şi producţiu­­nea lor a fost una din cele mai succese şi mai plăcute publicului, care prin aplause fre­netice ’i-a rechemat, aşa încât fiecare din ei au trebuit să mai tragă pe vioară, vre-o doină, ori ceva românesc, răsplătiţi prin ne­numărate aplause. La punct 6, ’şi-a cetit dl Emil Sabo, stud. în teologie şi filosofie disertaţia d-sale „Lirica şi liricii români“. Tema a fost bine aleasă, frumos şi cu succes tractată. Dar, fiind tema cam vastă, a trebuit să fie şi tractată mai pe larg şi de aceea a fost cam lungă şi obositoare. Tractarea însă şi desfăşurarea temei a plăcut tuturora şi toţi ’l-au ascultat pe diser­­tant cu viu interes. D-sa a vorbit în Introducere despre poe­sie în genere, special despre poesia lirică, arătând însemnătatea şi perfecţia la care a ajuns acest ram al poesiei la toate popoarele. A trecut apoi la lirica şi liricii români, şi în şir a vorbit despre toţi poeţii lirici, înce­pând de la Văcăreştii şi până la cei mai noi, desfăşurând sentimentele şi valoarea literară ce le au poesiile lirice compuse până acum in literatura noastră. Frumos şi pe larg a desfăşurat cu deo­sebire pe Alexandri, Bolintineanu, Eminescu şi Coşbuc, aducând ici colea exemple — aceşti patru luceafări pe orisontul literaturei. In disertaţia întreagă autorul ni­ s’a pre­­sentat ca unul ce e în clar cu obiectul ales, şi că să mişcă liber şi independent în desfăşu­rarea lui. Disertaţia a ţinut aproape 11/* ore şi de aceea deşi a fost succesă şi acomodată — cu toate acestea a fost c’am lungă şi Aşa cam obositoare pentru ascultători. TRIBUNĂ A cântat apoi dl loan Giurgiu, — „Con­solarea“.— Glasul puternic şi simpatic al dlui Giurgiu a cucerit îndată ascultătorii, cari ’l-au ascultat cu nespusă dragoste, şi prin puter­nice aplause ’l-au silit de ne-a cântat mai multe bucăţi tot cu acelaşi simţ, farmec şi însufle­ţire ca şi prima bucată. A plăcut foarte mult publicului preda­rea hazlie a „Surugiului“ prin dl loan Mezin. Dl loan Mezin în predarea lui a arătat ade­vărat talent, stăpân pe sine, în mimică şi in modularea tonului s’a arătat un comic perfect, provocând mare veselie şi plăcere în public. Nu pot trece un lucru cu vederea. Când duet­urile de violină au încetat şi artiştii noştri au mai cântat mai multe bu­căţi şi solo , publicul deodată a început numai să-­l cheme să le cânte din vioară d-nul Alexandru Rusu, student­­ur. La dorinţa publicului d-nul Rusu a luat vioara în mâni. Trebue să vă spun de la început, că d-nul Rusu nu e un virtuos în musica de arte — dar­ e un meşter neîntrecut în doinele şi cântecele româneşti din inimă isvorîte pentru­ ca să stră­bată la inimă. Şi a început a ne trage din vioară acum de veselie, acum de jale, încât acum ne scăpărau picioarele, acum ne lăcrămau ochii. Asemenea — afară de program — la dorinţa publicului a cântat cu vocea dl Enea Andrea, stud. jur., doina „Hai copilă“, atât de mişcător şi dulce, încât ne-a pătruns pe toţi, şi dl Ioan Mezin, stud. jurist „Mugur mu­gurel". Doina aceasta tristă, părea aşa de actuală cu „ciocoii“ ce ne fac în ţeară zile amare, şi dl Mezin a ştiut depune în cân­tecul seu atâta durere şi însufleţire... Aşa s’a finit prima serată literară aran­jată de tinerimea universitară din Cluj. Putem zice că a succes splendid, şi pe lângă aceea ne-a mai adus şi un mic venit material, care s’a adaus, la fondul din care tinerimea ajută pe tinerii lipsiţi de mijloace. Nădăjduim, că vom mai aranja şi alte serate în viitor, la cari inteligenţa română din Cluj de­sigur va participa în număr mai mare, considerând intenţiunile noastre şi scopul nobil ce-­l urmărim. Elmar. La Abonament lunar pentru Decemvrie st. v. —­cu preţurile din capul foii — Invită Administraţiunea ziarului „TRIBUNA" Bibliografie. .LIGA ROMÂNĂ* DESPRE „CĂLINDARUL POPORULUI*, în anul 44 al excelentei reviste poli­tice: „Liga Română“, organul „Ligei pen­tru unitatea culturală a tuturor Românilor“ găsim următoarea dare de seamă asupra că­­lindarului nostru pe anul 1898: „Dintre multele călindare ce se pu­blică pe fiecare an în Transilvania, acesta este de asta-data, fără îndoială, cel mai bine întocmit, în afară de par­tea calendaristică, el cuprinde o mulţime de notiţe interesante despre instituţiunile româneşti de peste munţi, o bună alegere de mici nuvele, povestiri, poesii etc. de ale celor mai buni scriitori români, apoi biografii de ale bărbaţilor fruntaşi ai poporului român de acolo, o înregi­­strare foarte bine făcută despre întâm­plările mai marcante în chestia naţio­nală în curgerea anului trecut, precum ş­­o serie de sfaturi bune în ale economiei. Dăm aici drept model un mic capitol din acest călindar“. Aci „Liga Română“ reproduce din Ră­vaşul Nostru capitolul despre înaintarea economică - naţională, care după aceea în­cheie astfel: „Acest călindar poate fi astfel privit ca un „Almanach“ al relaţiunilor cultu­rale româneşti de peste munţi şi este in­dispensabil pentru toţi cei­ ce urmăresc cu interes desvoltarea Românilor din Transilvania. Beneficiul acestor scrieri servă şi el la acoperirea enormelor cheltueli şi amende, cu cari trebue să lupte „Tri­buna“ organul partidului naţional“. Disertaţiune economică. A apărut: Disertaţiune economică despre bunătatea şi foloasele fărinei cernută cu ciurelul şi cu sîta rară şi despre zidirea morilor fără raz­­ de Axentie Severu. Disertaţiunea aceasta a fost cetită în adunarea generală de la Mediaş a „Asociaţiunii“. Broşura de 15 pagine costă numai 5 cruceri şi să poate procura şi dela librăria noastră. „Tipografia“, societate pe acţiuni In Sibiiu, strada Poplăcii nr. 15. 25 Noemvrie (7 Decemvrie) 1897 Pag. 1043 „ENCICLOPEDIA ROMÁNA" editată sub auspiciile şi din însărcinarea „Asociaţiunii transilvane pentru literatura română şi cultura poporului român" de Dr. Corneliu Diaconovich, prim-secretarul „Asociaţiunii“. A apărut fascicolul al V-lea, care cu­prinde mult preste 1000 articole (Balneum- Baulé) cu numeroase ilustraţiuni. Dintre articolele mai mari, de interes special ro­mânesc, amintim: Bănat, Băncile (cu ilustr. Palatul Băncii naţ. din Bucureşti) Barac loan, Baraoyi călugărul, Bărâţia, Barbu, Barceanu- Bariţiu (cu ilustr. Medalia bătută de Academia rom. în onoarea vii), Barozzi, Bârzescu, Baisa­raba (de D. Onciul), Basarabia (de Z. C. Ar­­bure), Benuş (cu 3 ilustr.: gimnasiul, inter­natul Pavelian de băieţi, şcoala de fete), Be­­rariu, Bere cu 4 ilustr.: instalaţiunile stabi­limentului Bragadiru din Bucureşti). Dintre celelalte ilustr. mai amintim: Bananierul, Batoza (maşina de treerat) etc. Cuprinsul bogat al acestui fascicol, aran­jat cu multă îngrijire, arată un progres con­ţinu şi îmbucurător, care îndreptăţeşte la spe­ranţa, că această mare publicaţiune a Asocia­ţiunii se va termina cu deplin succes. Abonamentele se fac la editorul W. Krafft în Sibiiu (Nagyszeben) şi se achită în rate de fl. 5. — pentru 5 fasc., ori de fl. 10. — pentru 1 tom. Pentru România la librăria D. Storck & Müller în Bucureşti pentru câte 5 ori 10 fasc.­­ Lei 2.50. Exerciţiile gimnastice în şcoalele ele­mentare române. A apărut o broşură cu acest titlu ca manaducere la tractarea exer­­ciţiilor gimnastice de Iosif Aron, învăţător. Retipărire din ziarul „Tribuna“ an. II. (1885) nr. 88—96 Braşov, — Tipografia Ciurcu et. comp. 1897. Se poate comanda dela librăria noastră şi dela Ciurcu, în Braşov, cu preţul de 15 or. O recomandăm în atenţiunea învă­ţătorilor. a*“ n­orana „tipograna , societate pe ac­ţiuni în Sibiiu, se află următoarele cărţi :1 „Memorial“, Archiep. şi Metro­­politul Andrei baron de Şaguna, de Nicolae Popea.....................fl. 1.30 „Doina“, conf. ţinută la ateneul din Bărlad, de Mândrescu........................28 „Critice“ 1867—1892, de Maio­­rescu. Vol. I. şi H. ă 2 fl. — cr. „ 4.— „Poveştile Bănatului“, de Că­...................................... . „­­.30 „Literatura popor, română“, de Gaster.......................................... 2.50 “Introducere în Cărţile Tes­tamentului vechiu şi nou“, de Dr. Iuliu Olariu..................... 2.50 „Cerșitorul“, dramă în 2 acte deLivescu................................................S­tudii Critice“, de Ghera. Vol. I. și H. a 2 fl. 20 cr..............................4.­ „Higiena română“, de Dr. Leo Murășianu..................................... j_ „Izvoade“, de Demetrescu . . „ 4­0 „Trandafiri şi viorele“, de Pop-Reteganul.................................... .30 „Din Moldova“, schiţe de Ko­tzebue ................................................ h_ „Floarea din Firenze“, de Li­­vescu ..........­­.50 „Istoria Românilor sub Mi­­haiu-Vodă-Viteazul“, de Ni­colau Bălcescu............................... 2.— „Trăvnite“, 10 piese Slovăceşti Vol. I. şi H. , 1 fl. 50 cr. . . „ 3.— „Scrierile părinţilor aposto­lai8» de Dr. Iuliu Olariu . . . —.70 „Merinde de la şcoală“, da Popa­ : *....................................„ —.60 gDespre influenţa împregiu­­rărilor“, de Panaite Zosin . „ —.50 „Memorii din timpul răsbo­­iului“, de Georgescu . . . . „ —.88 „Pui de­­ e iu, poesii eroice, de Neniţescu....................................­­,__ ediţie de gală ...... ^ 2­— „Poesii“, de Macedonski . . . „ 2.— „Copii de pe natură“, de Ne­­ gruza................................................1<50 * La comandele din afară să se adaogă pentru porto postal totdeauna încă 5 cr., care pentru expediție recomandată 20 cr. v. a. Pentru siguranţa expediţiei recomandăm modalitatea din armă: teatru orăşenesc m »îDiiu. n. Marţi, 7 Dec. Die Näherin-Pasă cu căutări în 4 acte, de Held, începută 1 la 7 ore seara. Pentru tragerea din 10 şi 11 De­cemvrie a. c. se capătă [2522] 1—3 ■losuri de clasă la cassa de schimb a institutului creditului foneiar (Bodenkredit) şi a colectorilor anunţaţi. Bursa de mărfuri din Budapesta dela 4 Dec. n. 1897. SSmiateP h Preţul per 100 philogr. Ss S3, ăl Preţul per 100 philo dnU pSnt del. »Sn» Grâu Bănăţenesc vechiu Grâu dels Tisa „ Grâu „ Pesta „ Grâu de Alb»-Reg. „ ii ii Baclea ,, Grâu ung. de Nord,, 75 76 75 75 76 75 12*40 12.36 12 45 12 60 12.46 12.55 76 76 76 76 76 76 12.60 12.56 12.65 12.65 12.60 12 70 Săminţe6 vachi d­i nou« Soiul Dualitatea per Hect. Preţul per"“ 100 philogi dela până SScară Or. ii n­Ov8s Cucurn* (porumb) Mein Hrişcă de nutreţ de vinar* de bere lerinăț, doau­ssk 70—72 60—62 82—64 14—6S 39—41 8.50 5 80 6.30 7 60 643 4 95 4 90 475 865 6.15 7.— 9 — 6.70 5.06 4 95 5 — Grâu Sept.-Oct. fi--.---L§— fl )­ Mart.-Apr. 12 —§ 1202 fj fl Cncuma Micu-Iun. ■ai 5 51 ii 6.53 g din Iulie-Aug.Mg--.---el --.---5. Ovă» Mart.-Apr. 6 491 6 52 II Oct.l m Srodnnte divnao ffieStl âWJ* ttilaK S8m. de trif.Lucernă ungurească —.—­­roșie— Uleu de rap.rafinat— — g£Uns. de porc dela Festa 68 5059.­n dela țeară— — § Slănină avântată --1--2 N­ afumată 60 5061--»i S8u_r T*Bruna Aflltvmn. nnn SIV* bănățenesc - -_ Miere brută ___ g&lbină străcurată— Ceară de Rosenau— _ Cursul pi­eţii din Sibiiu. Din 6 Dec n. 1897. Hârtie-monetă română . Lire turceşti .... V» Imperiali . . . . Rable ruseşti 100 & . . Galbeni........................ NspeStioa­ d’eri . . . . V) (ruseşti) . Comp. 9.48 vând 9.53 II 10.65 II 10.70 II 9.85 II 9.40 1» 127.50II 128.25 II 6.62 II 5.67 I 1 9.50 II 9.65 II --.--u 1 Din 4 Dec. n. 1897. Beata de aur ing. 6°/. .... ii ii ii ii 4°/. .... . ing. val. col. 4°/.................................... împrumutul căilor ferata ing. . Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost­rng (l­a emisiune)......................................... Amortisarea datoriei căilor ferate de Olt ung (2-a emisiune)................................. . Bonuri rurale ung........................................ ■i „ croate-slavone .... Obligațiunile desp. re galiilor .... Împrumut cu premiu ung........................... Loturi pentru regulares Tisei şi fwimdiv Benta de hârtie austriacă .... ., de argint austriacă .... „ de aur austriacă........................... Loturile austriaca din 1860 Acţiunile băncii austro-ongara ii „ de credit ung. ii ii ii ii xustr. Seniori fondate ale institutului de credit și economii „Albina" . Argintul........................... Oritîii împărătești . , Napoleoa-i’ori Mărci 100 imp. germane . Le­lon 10 Livres sterlingi 100.25 121.50 122.50 102.— 98. — 99. — 101.50 166.— 140.— 102.60 102.26 123.60 160.60 956.— 102.— 6.70 6.66 9.68 68.90 120.— Burta de Viena. Din 4 Dec. a. 1897. Santa de aur ung. 6°/. .... _ * M H N­ 4 °/t .... Renta ung. v. o. 4«/. .... împrumutul căilor ferate ung. . . Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost (I-a emisiune) ..... Amortisarea datoriei căilor ferate de est (2-a emisiune)................................ Bonuri rurale ung................................ »I ti croate­ slavone . împrumut cu premiu ung. . , Losuri pentru regulare* Tisei și Saghadin Renta de hârtie austriacă „ „ argint austriacă . . ii ii au austriacă . . . Losuri austriaca din 1860 . . Acţiunile băncii austro-ungare i, I, do credit ung. . .ii , ii do credit austr. . Argintul......................................... Galbeni 1: Napoleon-drom­ Mărci 100 imp. germane London 10 Livres sterling­ ung. ung. 122 20 100.— 122.— 101.75 121.60 98.— 199.— 166 — 160.— 102.45 101.83 128 80 160.25 965.­5.69 6.67 9.64 68.96 120— Burta de București. Din 22 Nov. v. — 4 oro p. m. r.„. Benta rom. per 1865 6°/. . . ini' Benta română amort. 6°/1 . 97 Benta (Schuldverschreib) 09 Oblig, de stat C. F. B. 6°/j . . . . ’ ; _ Benta rom. (Burai conv.) «o/ ... 100 împrumutul municipal 6«/. * ' ' 97 Scrisuri func. rurale 6«/, * ’ * * * _ dem” urbane 7%”. 1 **.’.*’. ! —­­’ » ®V» ! .' .' .’ 102 _ 1 1 11­0 /1 • • ..................................87 w*1wi'iî100 !&**»• într.).........................1468 Soc Dacia-Rom. (260 ioî «am \ a.9,n «oc. de Asig. Nat 1200 As.) • 4# boc. rom. de reasis* ' iis nw: r,r!le “n0 (25° iei Ws.)’ 106 Oblig. Gassei Pensiunilor . . 280 AglO e , , «oo ^ Schi gw ţţ Londra 3 luni . ’ __ „ ii cek . * ......................................................_ Bor­in 3 luni . ....... _ ii eek . ’ ’ * ...................................................._ Paris 3 luai _ H cei .­­......................... _ Vien* . ... ........................* ’ _ ” . .........................•••... — Agio .... . . . _ Pentru redacţie şi editură responsabil: Petru Simtion. Proprietar: Pentru „Tipografia“, societate pe acțiuni: V. H. Dressnandt.

Next