Tribuna, ianuarie 1898 (Anul 15, nr. 1-23)

1898-01-14 / nr. 9

Nr.I dlui I. Vidu, carea, la cererea publicului, s’a repetat de câteva ori. Des igur reuniunea se va nămui, ca frumoasele cântări poporale ce până acum nu au prea avut terim la noi, să se facă cât mai mult cunoscute publicului şi şi ţinutului nostru. Punctul 5 a fost „Suferinţa* de Buchenthal, cântată cu mult sentiment de d-şoara Emilia Mischinger şi acompaniată cu multă precisiune de d-şoara Eugenia Pop. Dulcea şi armonioasa voce a d-şoarei Mischinger a fost ascultată cu multă atenţiune de publicul nostru. Natural şi această piesă s’a repetat. Fără îndoială punctul 7: „Olteanca“, solo de pian al d-şoarei Lucreţia Moisil, a fost unul din cele mai succese. Dibăcia şi precisiunea cu care s’a cântat au dat eclatante dovezi despre talentul artistic al domnişoarei Moisil. Punctul ultim: „Vivandiera", cunoscutul marş, a format o nimerită transiţie de la concert la dans. Nu pot să nu aduc elogiile cuvenite dlui profesor de musică Emil Ştefănuţ, conducătorul corului, care în locul prim are meritul de a fi asigurat deplina reuşită a acestei serate. După exhaumarea programei a urmat dansul până la orele 12. In pausă am fost plăcut surprinşi de dl profesor Gavrilă Scridon, vicepresidentul reuniunei. In o vorbire simţită şi foarte potrivită la situaţiune, după o reprivire scurtă peste anul trecut arată oratorul cu mult aparat ştientific importanţa musicei ca factor cultural din timpurile cele mai vechi până în zilele noastre. Să nu uit — înainte de a continua dansul în anul nou, ne am luat cu toţi rămas bun deja anul trecut felicitându-ne de Anul Nou. Cu altă ocazie mai multe. Spectator. ECONOMIE. Revistă economică-II. — 22 Ian. Foametea din Ungaria. Ştim şi simţim cu toţii, că producţiunea anului trecut a fost foarte slabă peste tot. La noi în ţeară părţile bănăţene şi sudul pustei celei mari a avut relativ cea mai slabă recoltă. Paguba sărmanilor agricultori a fost mărită încă şi prin pustiitoarea boală de porci. Viile parte stau incig, prada m-au avut o producţiune întemeiată , dar’ îngrijirea noastră în faţa acestor mizerii şi numai cea mai humană datorinţă ’şi-o împlinesc toţi aceia, care cu fapta şi cu sfatul stau in ajutorul năpustiţilor agricultori. Dar’ dacă îngrijirea şi humanitatea îşi are expresia în reciproca ajutorare în faţa migeriei , nici indignarea şi revolta sufletească ce o simţim noi nemaghiarii, nu poate fi sufocată, când vedem că „naţia cavalerească" dela putere nu se sfieşte, ca şi în această miserie să caute ocasia ca să sauentize şi să sprijinească lupta pentru „idofclor. S’ar pară de necrezut, ar e aşa. Ziarele ungureşti de o vreme încoace descriu în cele mai negre colori miseria de pe Alföld şi din o parte a Bănatului, ca deosebire din corn. Torontal. Constată toate, că foametea chinue locuitorii din aceste părţi şi toate invoacă ajutorul societăţilor, a particularilor şi cu deosebire al statului. Zilele trecute ministrul de interne a şi trimis „bântuiţilor de foame din Torontal" suma de 10.000 fi., ear. soc. ing. „Crucea Roşie" le-a trimis 5000 fi. Ministrul de finanţe a scăriţat darea „comitatelor năpustite de foamete“ cu 5 milioane 125 mii fiorini. Solgăbirăii şi notarii dau aspre porunci pentru colecte pe seama celor ce flămenzesC. Toate aceste sânt numai fapte vrednice de laudă. Dar’ nouă de la început ne-a părut cam curios faptul, că ziarele ungureşti scriu mai ales numai de foametea din Torontal şi lumea oficioasă maghiară numai în treacăt vorbeşte de foametea din celelalte comitate ale ţărei. Explicaţia acestui fapt ne indignează. E ştiut, că mai anii trecuţi guvernul a colonisat în jurul Becherecului printre nemaghiari, sute de familii de Ciangai- unguri, ca să lupte pentru „idee“. Acum aceşti Ciangăi sunt representing trişti ai foametei din Torontal. Pentru ei curg miile de florini. Pentru ei strigă ziarele ungureşti, ca să nu le piară viţa de foame. Din nefericire stnt şi comune locuite de nemaghiari bântuite de lipsa pânei de toate zilele, dar’ ajutorarea acestora se face numai — căci Ciurgăii sânt vrednici paşi ajutaţi cu mâna plină. Nu e bun patriot (după judecata turguresc) — poate muri de foame Bgarie , Sibiiu, Mercuri. Etalionul de interese scade în raport cu îmbunătăţirea stărei din pieţele de bani; în pieţele germane de bani escomptul privat a scăzut la 3y4o/0; în Londra e 2s/8°/0; în V e la 3 3/1.°/o- Banca germană încă a scăzut etallonul deia 5°/0 la 4°/0. Banca de emisiune a Elveţiei asemenea e l-a scăzut deja 4ya°/0 la 4%. La noi în ţeară încă nu se observă aşa de mult micşorarea etallonului de interese. Sare ieftinăpentru vite. Conform art. I. din legea din a. 1897, statul s’a îngrijit ca să pună la disposiţia cultivatorilor de vite sare ieftină. Ministrul de agricultură a recercat acum toate societăţile agricole ca să comunice cât mai mult locuitorilor, că nu diferitele oraşe ale ţărei a deschis aproape la 300 magazine de sare ieftină pe seama vitelor. Preţul acestei carie 10 coroane, la care preţ oficiile de dare vor adăuga numai spesele transportului. Legea pentru cartelluri, spun „cei chemaţi", că nu e de lipsă să se aducă în Ungaria. Dar’ ce vor spune consumenţii când le comunicăm câteva preţuri de mărfuri, când producătorii lor au cartell şi când n’au cartell ? — E*tă câteva: Z hăr 100 chgr. costă cu preţul liberei concurenţe fi. 30.—, cu preţul statorit In cartell fi. 39.— Lumini 100 pachete cu preţul liberei concurenţe fi. 29, cu preţul statorit în cartell fi. 40 60. Petroliu 100 chgr. costă cu preţul liberii concurenţe fi. 16 50, cu preţul statorit In cartell fi. 18.— Cuie pentru potcoave de cai 100 mm. costă cu preţul liberei concurenţe fi. 131.—, cu preţul statorit în cartell fi. 180.— Lanţ 100 chgr. costă cu preţul litrei concurenţe fi. 16.80, cu preţul statorit in cartell fi 22.40. Aceste cifre servesc lămurit, că Învoielile (cartellurile) fabricanţilor pentru cine sunt folositoare. Societăţi economice in Ungaria s’au înfiinţat în anul 1897 nu mai puţine de 361. Din aceste 52 sânt institute de credit şi economii (bănci) cu un capital de florini: 3.745.679. însoţiri s’au înfiinţat 252. Restul sânt întreprinderi idustriale (31), întreprinderi pentru construirea drumurilor de fer şi pentru navigaţie (7), institute de asigurare (5) şi diverse societăţi pa acţii şi întovărăşiri (14) în total cu un capital social (cu bănci şi însoţiri) de 56.816.679 fi. Noi Românii am înfiinţat în a. 1897 vre-o 20 de societăţi, dintre care vreo 16 sânt institute de credit şi economii (bănci) şi numai vre-o 4 sânt societăţi resp. însoţiri comerciale (prăvălii, consumuri), în total cu un capital social de vre-o 500 000 fiorini. Ar fi timpul loă înfiinţări şi însoţiri industriale şi mai multe societăţi comerciale! (Va urma). Fosta Redacţiunei. Dlui Sim. Jivoinoviciu în B.m. în cauza bibliotecei teatrale te poţi adresa dlui Iosif Vulcan, (Oradea-mare), preşedinte ori la dl Virgil Oniţiu, director gimnasial, (Braşov), vicepreşedinte al societăţei pentru fond de teatru român. Aforisme politice — Una la zi. — A fi liber nu poate însemna altceva, decât a pută urma în mod sclavie firei sale interne. O libertate absolută e un ce neome-Rahelnesc. Mai nou Deputăţia săsească- Deputaţiunea bravelor femei ale Saşilor a sosit Duminecă la 2 în Viena şi a fost întimpinată la gară de studenţii saşi. Studentul Trepper şi redactorul Gerstgrasser le-au ţinut vorbiri. Doamna Fritsch, conducătoarea deputaţiunei, a primit un buchet. Ieri deputaţiunea a solicitat o audienţă în cabinetul Maj. Sale. Li s’a răspuns, că trebue să întrebe mai întâiu la Budapesta. Numai mâne, Mercuri, li se va răspunde dacă vor fi primite ori ba. TRIBUNA tribura literară. Informaţiuni „Familia“ din 11/23 Ianuarie 1898 are următorul cuprins: Tudor cav. de Flondor. — Repriviri (poesie) de V. B. Muntenescu. — Schiţe din Italia (urmare) de T. Bule. — Cântecul gelosului (după un cântec normandez) de Alin. — Cugetări de Carmen Sylva. — Proposiţia vielei (scrisoarea lui Sainin) de Emilian. — Lydei de Norian. — Mirosul florilor. — Când s’a născut Heine? de 11. Chendi. — Ilustraţiile noastre. — Literatură şi arte. — Ce e nou? — Abonament pe 1889. — Avis abonanţilor noştri. — Pofta redacţiei. — Căiindarul săptămânei. — Păziţi-vă sănătatea. — Ilustraţiuni. Tudor cav. de Flondor. Partida de sac. Cântăreţi de stradă. Disertaţie despre Coşbuc. Am primit o broşură foarte simpatică. Cu un exterior delicat, modern, frumos adjustată această broşură conţine o disertaţie despre cel mai iubit poet al nostru, disertaţie pe care a ţinut-o dl Aurel G. Domşa la o serată literară a reuniunei femeilor din Blaj. A fost publicată mai întâiu în „Unirea", şi o reproducere de acolo, dar o reproducere preţioasă. Scrisă anume pentru femei această disertaţie e menită a face cunoscută poesia lui Coşbuc în cercuri cât mai largi, mai ales printre femeile române. Atât în cuprins, cât şi în forma ce autorul a dat broşurei sale a fost norocos. Cărticica aceasta de 27 pagini se representă întru adevăr ca un „jou-jou“ literar. Pagina titulară e împodobită cu portretul poetului. O scriere militară. A apărut „Carte de instrucţiune militară pentru şcoalele de sărgi de infanteria ces. şi reg., compusă de Dimitrie Bardosi, supra-locotenent c. şi r. in reg. de infanterie nr. 37, — Oradea-mare 1898. Ca tiparul 1. Jos. Lang“. Broşura aceasta de peste 100 pagini, e menită a întregi scrieri?* în aceeaşi materie a dlor S. Blasiu şi N. Stearin. E scrisă anume pentru suboficeri, dar’ este de folos şi oficerilor din reservă, voluntarilor şi tuturor celor ce vor instrucţiune militară. E compusă în formă de întrebări şi răspunsuri şi are aduse 5 tabele cari ilustrează şi astfel uşurează instrucţiunea. Bibliografie. VOCI DIN PRESA despre CASTELUL DIN CARPAŢI. Foaia literară. ,A apărut la „ Tipografia societate pe acţii11, la Sibiiu un excelent roman „Castelul din Carpaţi“, de Jules Verne, celebrul romancier francez. Volumul elegant adjustat, este împodobit cu 26 ilustraţiuni lucrate la Paris. „Castelul din Carpaţi* este una dintre cele mai interesante şi elegante cărţi şi o recomandăm în deosebita atenţie a publicului nostru cetitor". Gazeta Transilvaniei. „Romanul pe care-l anunţăm aci, este unul dintre cele mai interesante şi de valoare totodată. ...pentru noi mai ales este cu atât mai interesant, fiindcă se petrece în Ardeal, între Români, şi pe lângă părţile lui instructive, mai este şi moral. Omul e tipărit frumos“. „Naţionalitatea“. Societatea noastră ,Tipografia* a scos într’o elegantă broşură interesantul studiu de Max Nordau despre „Naţionalitate“. Valoarea acestui studiu este cunoscută cetitorilor noştri, limbajul frumos, în care „Rosmarin* al nostru a ştiut să-l îmbrace e gustat deja de cetitorii noştri, căci în „Tribuna“ s’a publicat mai ântâiu. Vorba era numai, ca interesantele observaţiuni originale ale genialului autor să nu rămână resfirate prin atâţia numeri de ziar, ci să fie colectate într’un mânunchiu, mai accesibile la cetit şi meditat. Aceasta a împlinit-o „Tipografia* când a retipărit articolii din „Tribuna“ în broşura de faţă. In estensiune de 40 pagine, tipărite frumos pe hârtie fină, această preţioasă broşură se trimite fricaje pentru 25 oi. A se adresa la librăria „Tipografiei* soc. pe acţiuni îa Sibiiu. Musică. Au apărut în ediţiune litografiată 4 piese musicale alangiate pentru cor mici de dl Val. Magdu: „Lorghina cântec poporal de prin părţile ungurene şi bă Lăţena (cvintet); *Dorule o dorule*, cântec popouri de sub podgoriile aradane (cvintet); Nuacş“, pe melodia dansului „Pe picior* din Bănat (sextet) și „Foaie verde tiriplie* cântec poporal de pe şesul Borsei (cvintet). Se află de vânzare la autor în Arad. Pretul unei piese — 25 cr., toate 4 costă 804ML£Lus 5 cr. porto. 14/26 Ianuarie 1898 „ENCICLOPEDIA ROMÂNA“ editată sub auspiciile și din însărcinarea „Asociaţiunii transilvane pentru literatura română şi cultura poporului român" de Dr. Corneliu Diaconovich, prim-secretarul „Asociaţiunii“. A apărut fasc. VI, pag. 473—568, care cuprinde peste 1100 articole, adecă aproape întreg restul uiritor cu iniţiala B. (Beurnonville—Brândza). Acest fascicol să distinge faţă cu cele premergătoare prin bogăţia extraordinară a materiilor de interes special românesc. Astfel găsim aici între arte geografice: Bicazl Bihor, Bistriţa, Blaj (ilustr.), Bocşa, Botoşani ilustr., Brad, Brăila (ilustr.), Bran etc., care în materie istorică rom.: Bogdan și Boldovenhc (de D. Caciui), Bogomiru (de M. Străjan), Bonfinius și Bornemisza (de I. M. Moldovan), Brancoveanu etc. Cu deosebire bogat este materialul biografie rom., din care amintim art. Bianu, Bobesiu, Blajovici, Bkramberg, Bob, Bodnărescu, Boerescu, Bogdan, Bohăţiel, Bojadja, Boiu, Bojinca, Boliac, Bolintineanu, Batoga, Borgovan, Bosco, Bosian, Bota, Brailoiu, Ban, Branişte, Brândză etc. Dintre celelalte articole mai însemnate remarcăm: Biblioteca (B.-le rom., de Rădulescu Motru), Boalele mentale (Dr. Sutzu), Bocet (M. Străjan), Birdeiu (Dr. I. Felix), Botanica, last. bot. şi Grăd. bot. (M. Vlădescu), Aşezămintele Brâncoveneşti etc. Ia fine mai amintim art. Boemia (Urban-Iarnik). Ilustraţiunileexecutate de renumita firmă Acgerer et Goschl In Viena), sunt foarte frumoase. De interes deosebit sânt: Catedrala, metropolis şi institutele culturale din Blaj, fost, botan, florăriile şi planul gradinei botanice din Cotroceni, liceul şi bis. Sf. Gheorgha din Botoşani, planul portului şi un tablou al docurilor din Brăila, Aşezămintele Brâncoveneşti din Bucureşti, apoi mai multe ilustre de zoologie (Biennius, Bison), etc. Acest cuprins bogat al unui singur fascicol, cu toate că n’am amintit nici a 20-a parte a articolelor, ne dă o icoană destul de elocventă pentru apreciarea însemnâtâţei deosebite şi a dimensiunilor uriaşe ale acestei întreprinderi, unice în literatura română. Amicii progresului cultural al poporului nostru trebue să simtă o satisfacţie deosebită, văzând că o asemenea publicaţiune s’a putut realiza la noi fără nici un sprijin extraordinar, numai prin munca perseverantă şi desinteresantă. Este îmbucurător îndeosebi, că literatura noastră în butul greutăţilor incomensurabile, ce le întimpină o asemenea lucrare, a putut face în ramul literaturei enciclopedice un început atât de mulţumitor. _ Fascicolul VI., faţă cu cele premergătoare aprobă un nou şi însemnat progres; el arată că direcţiunea Enciclopediei, trecută peste greutăţile ritului, înaintează cu paşi tot mai siguri în realizarea uriaşei sale întreprinderi. Din avizul publicat în fruntea fascicolului amintim, că direcţiunea, renunţând la conlucrarea acelor autori, cari până acum un ’i-au trimis manuscriptele la timp şi prin aceasta au impedecat îmintarea mai repede a publicaţiunei, car’ editorul instalând o tipografie proprie pentru Enciclopedie, cu începere dela Anul Nou fascicolele se vor pute publica la intervaluri de 6 săptămâni. Abonamentele se fac la librăria W. Krafft din Sibiiu, care pentru România la libr. Müller & Storch în Bucureşti, şi S3 primesc numai pentru publicaţiunea întreagă (30 fasc. , fl. 30. — sau iei 75.—); preţul de prenumerare se poate plăti însă şi în rate pentru câte 5 sau 10 fascicole, a fi. 1.2,resp. lei 2.50 totdeauna anticipativ. Abonaţilor li se trimit numai fascicolele plătite înainte. „Moda ilustrată“. Atragem atenţiunea stimatelor dame [române [la ziarul de modă ce apare în Bucureşti sub title-1 Moda ilustrată, în fiecare Sâmbătă. Acest ziar cuprinde tot ceea ce cuprind ziarele de modă străine, şi pe lângă aceea mai oferă şi Sectară beletristică românească, instrucţiuni de tot felul pentru dame şi lucruri de distracţie. Preţul abonamentului e: uu an 13 lei, V» an 6.50, V« an 3.50 lei. Astfel Moda ilustrată concurează cu succes în toate privinţele cu jurnalele de modă străine, şi credem că de ani încolo damele române nici nu se vor abona la alt jurnal de modă, decât la Moda ilustrată. A se adresa la administraţia ziarului, în Bucureşti, Pasagiul Maca. Sosiţi în Sibiiu, în 25 ianuarie n. 1898. Hotel „împăratul Romanilor“: Wittmeister, hotelier din Făgăraş; Soramitti, director din Mediaş; Rozsa, secretar, I. Dery, S Sparger, M. Gáli, Salamon, Abeles, Goldzieher, din Budapesa; E. Hecht, I. Horváth, I. Laube, S. Klug, T. Kopatts, M. Moravetz, din Viena; Hirschler din Pojon; N. Ilenrich din Oradea-mare, toţi comercianţi. Hotel „Meitzer “, Herbert, oficial de tren din Braşov; Lasz, inginer sup. din Cluj; I. Necşa, învăţător din Ludoş; I. Crăciun, econom din Dostat; L. Kaufmann, privatier din Gioagiul-de-jos. Teatru orășenesc la Sibiiu. Mercuri, 26 Ian. n. 1 Der Wunderknabe-Operetă în 3 acte, de A. Landberg și L. Stein. începutul la 7 ore seara. Pag. 35 Bursa de mărfuri din Budapesta dela 22 Ian. o. 1898. Seminţe Grâu Bănăţenesc vechia Grâu dela Tisa , Grâu „ Pesta „ Grâu de Alba-Reg. „ „ „ Bade» „ grâatuig. de Nora „ îi îl 76 76 76 76 76 75 Prețul per 100 chilogr. (iain păs* 12 30 32.25 12 35 12 4) 12.85 12.45 iia l I w s6 Prețul per 100 chilo del» pftnÂ Săroinţeu vechi ori noaa Soi ai 76 76 76 76 76 76 12.50 12.45 12.55 12.55 12.50 î2 60 Calitate* par Heot. Prețul per 100 chirogr Soc&ru Ori ore v8e CucctruB (porumb) n Meiu Krisci Grâu Cucuruz n Ori» du naSr.t i-f vinse t dt bura fefeîî, ăMstimus 70—72 60—32 62—64 04—06 Si—1 evpt.-uci.. Mw-t-Agr Miiu-lun. Isuiî-Ang. fise':,. Apr (tet. •a* *!ffj a 1175 5.19 6 80 MvaăwrtaU*«na Săm. de trif. Oleu de rap Uns. de porc n Slănini Sflu Franc Lictar îiîi.n 8.60, 8 65 6 20 6.30 6.70 8 — 6.30 5 20 510 18 4.80 S I 7 40 9 5 6 65 6.21 6 ib i8.6 6 111 85 5 21 6 32 4e'.s vita* Lucernă ungurească roșie rafinat dela Festa dela țeară sventata afumată .1 Miere Ceară slavon, nou bănățenesc brută galbină străcurată de Rosenau 64. 56 55.67- Gunul pietii din Sibiiu. Din 21 Ian. n. 1897. Hărtie-monetăroitâni Lue turcești ”... */„ Imperiali Rable rusești 100 â . Galbeni..................... iXapssie-ja-d’tri . . . (rusești) Coap. 9.46 vând 9.51 is 10.60 si 10.65 i 1 9.80 îs 9.35 1» 126 0 I) 127.25 n 5.62 If 6.67 n 9.41 I 9.53 ia —.—NI —.— Bursa de Viena Din 22 Ianuarie n. 1897. Renta de aur ,6°/„......................... —.— „ » » » 4»/...................................................122.20 Renta ung. v. c. 4»/»..............................................100.— împrumutul căilor ferate ing.............................. 122.— Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (I-a emisiune)........................................................101.76 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (11-a emisiune)...................................................121.60 Bonuri rurale ung............................. 98.— „ „ croate slavone ...............................199.— Împrumut cu premiu ung........................................166.— Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin ! 160.— Renta de hârtie austriacă..................................102.45 „ „ argint austriacă...................................101.80 „ „ aur austriacă........................................123.30 Losuri austriaca din 1860 .............................. 160.26 Acțiunile băncei austro-ungare..................... 966.— » » de credit ung.............................— .— » » de credit austr..........................— .— Argintul.............................................................. 6.71 Galbeni împărătești .......................................... 5.69 Napoleon d’ori.................................................... 9.53 Mărci 100 imp. germane..........................................68.72 London 10 Livres sterlingi...................................120.— Bursa de București. Din 10 Ianuarie v. — 4 ore p. m. Cassa Renta rom. per 1875 6%......................... 100 Renta română amort. 6°/0.................................... 97 Renta (Schuldverschreib) .................................... 09 Oblig, de stat C. F. R. 6»/»............................... — Renta rom. Rural, conv. 6»/..................................100 împrumutul municipal 5»/«............................... 97 Scrisuri func. rurale 50/C ........ — TJ » » » 7°/«.................................... — Idem urbane 7%.................................................... — » » 6%............................... . . . 192 „ » » . B°/o - - - ................................ 87 Banca Națională (100 lei vărs. într.) .... 1468 Soc. Dacia-Rom. (250 lei vărs.)................................420 Soc. de Asig. Nat. (200 lei vărs)................................467 Soc. rom. de reasig........................................................118 Soc. rom. de con. (250 lei vărs.) . ... . 106 Oblig. Cassei Pensiunilor..........................................280 Agio........................................................................ . Pentru redacție și editură responsabil: Andreiu Balteş. Proprietar: Pentru „Tipografia*, societate pe textul. V. H. Promandi Schimb: Londra 3 luni......................................................... — » cek.............................................................. — Berlin 8 luni ..................................................... — » cek............................................................. — Viena........................................................................ — » ••*••••••»••••• Agio........................................................................ — I Bursa de Budapesta. Din 22 Ianuarie n. 1897. Renta de aur ung. 6%...............................................__ » »n» 4 °/»...........................— » ung- val. col. 4%..............................100.25 împrumutul căilor ferate ung.......................121.50 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (1-a emisiune) .......................................................122.50 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (11-a emisiune)...................... . . . . 102. Bonuri rurale ung............................................9&— „ „ croate slavone....................99.— Obligaţiunile desp. regaliilor...................101.50 împrumut cu premiu ung........................... . 156.— Losuri pentru regularea Tisei şi Seghedin . 140.— Renta de hârtie austriacă ...................................102.50 » de argint austriacă.....................................102.26 » . Au aur austriacă.............................123.60 Losuri austriace din 1860 ............................... 160.60 Acțiunile bancei austro-ungare............ 965.— » » de credit ung............................—.— . » » de -«adit austr.........................—.— Sensuri fonciare ale institutului de credit si economii „Albina“ . . . U101 no ueau 102 _ Argintul............................... 5.70 Galbini împărătești . 5.67 Napoleon d’ori...........................................................9151 Mărci 100 imp. germane ...[[[ *8.8? London 10 Livres sterlingi.....................[ '. 120.05