Tribuna, februarie 1898 (Anul 15, nr. 24-46)

1898-02-01 / nr. 24

Nr. 24 ■ 1 Sib­­i­a, Duminecă.­ ­ La moderna parfumere Meitzer, din jos se află pe lângă preţuri moderate tot felul de săpunuri de toaletă, parfum, pudră, perii de dinţi şi alte articole de acest fel, toate de cea mai bună calitate, precum se poate vedea din inseratul ce publicăm în unul de azi, şi asupra căruia atragem atenţiunea cetitorilor noştri.* Avis. Atragem atenţiunea cetitorilor noştri la inseratul atelierului de aurărie şi argintărie al dnui Iuliu Eros, inserat ce se publică zilnic pe pag. 4 a ziarului. In acest atelier de bun nume se pot cumpăra frumoase cadouri. VIEAŢA SOCIALĂ. Din Mehadia. Corul vocal bisericesc gr.-or. rom. din Mehadia aranjează Luni, In 2/14 Februarie a. c., In sala hotelului ,Calul Alb, din loc con­cert împreunat cu teatru de diletanţi şi dans. Preţul de îatrare de persoană: 50 cr., de fa­milie constatatoare din 3 persoane 1 fl. 20 cr. Venitul curat este destinat pentru fondul co­rului. Ofertele benevole sunt a se trimite dlui preşedinte Ioan Popa în Mehadia, şi se vor curta pe cale publicistică, începutul la 8 ore seara. Programul: „Motto“,cor mixt. „De la mine“, cor mixt de x. „Brâul Mehadiei“, cor. mixt dex. „Toaca“, cor mixt de G. Musicescu. Piesa teatrală „Dela Sít® de N. Macovişteanu, în 4 acte. Mai nou Revoluţiunea la tribunal. — Telegramă particulară. — Alba Iulia, 12 Febr. n. Dl advocat Rubin Patiţa, a intentat proces de presă ziarului „Budapesti Napló“ pentru o cores­pondenţă, în care i­ se însinuă de a fi gâzduit în casă o adunare secretă, şi că a împărţit procla­maţi­ui fi revoluţionare. Revoluţie în Szabolcs! Forţa ce s’a folosit în râsvrâtitele comune ale comitatului Szabolcs, pentru a potoli spiritele, ’şi-a ajuns tocmai efec­tul contrar, populaţia a erupt în adevărată revoluţie. Sute de socialişti din diferite co­mune au năvălit în­­Kárász, şi îşi elibe­reze tovarăşii arestaţi. Gendarmii le-au ţinut calea, dar’ mulţimea nu s’a înspăimântat. Ci s’a năpustit asupră-le. O femeie sa încercat a smulge unui gendarm arma. Gendarmul a strâ­puns-o, om­orînd-o pe loc. S’au făcut vre-o 15 arestări. Asta a înverşunat şi mai mult mulţimea, care devine tot mai ameninţătoare. S’a pornit cercetare contra capilor răsvrătireţ, dar’ juzii nu cutează a merge prin popor numai sub paza gendarmilor, ci sunt însoţiţi de soldaţi. Mai grav e, că miliţia din co­mitat fraternisează cu râsvrătiţii, fiind şi soldaţii unguri. In urmare o companie din Ungvăr s’a trimis în Kis-Varda, cuibul socia­liştilor. Vor mai sosi şi alte trupe, toate străine, nu ungureşti. Lupta naţională din Austria-In dietele Stiriei şi Silesiei. Nemţii sau pronunţat prin conclus contra or­­dinaţiunilor de limbă. O depeşă din Troppau vesteşte, că Slavii dietei silesiene au părăsit de­monstrativ şedinţa. La Praga, o conferenţâ a Cehilor­­tineri şi a marilor proprietari, întruniţi în urma convocărei prim-ministrului Gautsch, a desbătut asupra nouelor ordinaţiuni de limbă, cu cari şefii Nemţilor ar fi deja învoiţi. Cehii­­ tineri au declarat, că încât ordinaţiunile se vor publica aşa cum sunt, vor face cea mai acută opoziţie. Pe urmă ,şi-au formulat pretensiunile. Gautsch a promis a le lua în considerare, pe cât va pură. Criburţa literară. Şcoalele din Blaj. — Studiu istoric — de Prof. Nic. Brănzeu. * Studiul acesta a fost premiat, ca tesă de licenţă, de consiliul universităţei din Bucureşti. * Capitolul III. Şcoala obştească şi gimnasiul. (Urmare) Cu durere nu vedem siliţi a mărturisi, că mai toate informaţiunile şi matriculele ace­stor şcoale dela deschiderea lor şi până după 1800 s’au perdut. Datele pentru această epocă sânt luate fragmentar din un scriitor ori al­tul mai vechiu şi mai ales din Programa gim­­nasiului dela 1852/3, scrisă în latineşte, şi în care se face o scurtă privire asupra trecutului şcoalelor din Blaj. Ar fi foarte interesant a se pute constata relaţiunea ce gimnasiul a avut-o în veacul trecut cu autorităţile şcolare superioare, întru­cât aceste şcoale confesio­nale româneşti depindeau de autorităţile sta­tului ? Pentru a pute afla acest lucru, e abso­lută necesitate a cerceta archivele şi bibliote­cile statului. Credem că oameni competenţi vor şi primi această însărcinare. Pentru noi ajunge a constata, că numă­rul de 300 elevi nici­ când nu a scăzut în Blaj pe acest timp. Suntem chiar îndreptăţiţi a crede, că acest număr a crescut, mai ales după­ ce Gregoriu Maior, Episcopul, introduse şi ajutorul de pâne şi astfel făcu­ cu putinţă şi fiilor de ţărani a cerceta şcoalele. Până la 1801 observăm faptul, că cel mai mare con­tingent de elevi îl dau fiii preoţilor, apoi can­torilor bisericeşti, ai nobililor, ţăranilor etc. Cele 3 clase gimnasiale pe cari le găsim deja la 1773 s’au înmulţit treptat până­ ce s’a făcut liceu cu 3 clase, conform sistemei de atunci şi în această stare găsim liceul Blajului până la 1831, când se introduse și aici o nouă reformă, despre care se va vorbi la lo­cul seu. Date statistice despre gimnasiu. — 1801—1812. — Directorul de azi al gimnasiului, canonicul Ios. Hossu, a avut buna idee a publica câteva date foarte interesante despre gimnasiul din Blaj pentru anii 1801 —1812. în archiva gimnasiu­lui alte date anterioare acestei epoci nu se găsesc. Dela 18­0­2—1832 iarăși nu avem ni­mic precis. Din programa gimnasiului din 1882 și 1883 extragem următoarele: în cele 5 clase, despre care avem date, se aflau in: 1802 = 116 elevi, 1803 = 99 elevi, 1804 = 91 elevi, 1805 = 88 elevi, 1806 = 83 elevi, 1807 = 118 elevi, 1808 = 97 elevi, 1809 = 103 elevi, 1810 = 72 elevi, 1811 = 93 elevi; suma 960 elevi. în acest period, nici un elev nu are vîrsta mai mare de 22 ani. Contingentul cel mai mare de studenţi ’l-au dat: comitatul Alba- Inferioară, Turda şi Solnoc. După condiţiu­nea părinţilor, erau în aceşti 10 ani: 312 fii de preoţi; 123 fii de nobili; 149 fii de can­tori; 252 libertini; 50 coloni; 18 opidani; 18 clopotari; 19 orfani; 5 neguţători; 4 morari; 8 ostaşi. Cele 5 clase se numiau în următorul chip : I. Infima classis gramaticae vel Prin­cipia. II. Media classis gramaticae, — Gra­matica. III. Suprema classis gramaticae — Sin­taxis. IV. Infima classis humanitatis — Rhe­­torica. V. Suprema classis humanitatis — (Poesia). Notele ce le dădeau profesorii variau după voia fiecăruia, de pildă: Prima classis cum nota eminentiae; Eminens primus. Tot astfel şi conduita morală era clasificată cu: exemplares, puobissimi, optimi, etc. în această periodă prevalează numărul şcolarilor c­alifi­­caţi cu: Eminent­ia. La fiecare clasă funcţiona câte un pro­fesor pentru toate studiile, rar era la 2 clase unul. Profesorii din această periodă sunt ur­mătorii : Ios. Laslo 1802. G. Abraham 1802—1804. Dem. Crişan 1802. loan Simoneti 1803. Procesul Zola. Şedinţa V. Paris, la Febr.­e. înainte de­ a se începe şedinţa, o mulţime enormă a demonstrat iarăşi contra lui Zola, primindu-­l cu strigăte­­ de „Jos cu trădătorul! “ Colonelului Pic- I quart ’i-au strigat: „ Jos cu pungaşul! “ Primul martor ascultat a fost gene­ralul Pellieux, care ’şi-a continuat fa­­siunea. S’au produs scene violente. A urmat apoi Picquart, care a sus­ținut, că Bizterhozy e trădătorul. TRIBUNA 1/13 Februarie 1898 Pag. 95 Demetriu Pop 1803. Gavrilă Popovici 1803. Ciril Pop 1804—1807. loan Ladosi 1804—1807. Cregoriu Pop 1805. loan Maior 1805—1807. loan Barna 1806—1808. Sam. Grama 1806—7. Avram Dobra 1808—1810. loan Seusan 1809. Nic. Bozsi 1809. Teod. Coşocneanu 1809. Sim. Silvaşi 1810. Al. Tohati 1811. Georgiu Bob 1811. (Va urma) Informaţiunî- Dela teatru. Aseară s’a dat repre­­sentaţie extraordinară în beneficiul distinsei artiste Iosefine Makes­h, atât de iubită pu­blicului sibi­an. S’a jucat opereta For­tinet­ti (de Hermann Zampe), o piesă drăguţă. D-na Makesch — alături de soţul d-sale de D­e­­ Zoo — a fost eroina serei. T-s’a făcut ovaţii entusiaste,­­i­ s’a dat mulţime de daruri (cadouri, buchete, coşuri cu flori etc.) şi era marea rechemată la scenă. A fost un ade­vărat triumf, dar’ şi — meritat. Rolurile s’au jucat bine. Forţa a fost d-na Makesch şi di Del Zop, care pe scenă — ca şi în realitate — presentau o minunată păreche de soţi iubitori şi drăgălaşi. # Moartea lui Fiechtenmacher. Bă­trânul şi talentatul compositor musical, Fiech­­tenmacher, a încetat din vieaţă Mer­uria tre­cută în Bucureşti. Decedatul a adus mari servicii artei mu­sicale române, punând pe note cele mai fru­moase poesii patriotice ale lui Alexandri, Bo­­lintineanu, Cîrnova etc. Activitatea lui musicală-artist­ ea datează din timpul redeşteptări naţionale a Româ­nilor, contribuind foarte mult prin composi­­ţiile sale la desvoltarea patriotismului şi a gustului musical. Toate composiţiile sale sunt poporale şi azi, nu numai în România, dar­ şi în Tran­silvania şi Bucovina. Flechtenmacher a murit în miserie şi va fi înmormântat pe spesele statului. Teatru orășenesc în Sibiiu. Duminecă, 13 Febr. n. La 3 ore d. a.: Comtese Guckerl. Comedie în 3 acte, de Schöathan și Koppel-Ellfeld. La 7 ore seara: Der Meineidbauer-Piesă poporală cu cântări In 3 acte, de L. Anhecgruber. Luai, 14 Febr. n. Primul debut al dlui Fritz Albin, de la Carl­ Theater din Viena. Der Hüttenbesitzer. Comedie în 4 acte, de G. Ohner, începutul la 7 ore seara. Mulţumită publică domnului Franz Wilhelm, farmacist în Neun­­kirchen, Austria-de-Jos, inventatorul tieei de curăţirea sângelui antireumatice şi anti­­arthritice. Curăţitor de sânge pentru po­­dagru şi reumatism. Dacă păşesc în publicitate, o fac pentru­ că mai ântâiu îmi ţin de datorie a exprima dlui Wilhelm, farmacist în Neunkirchen, cea mai sinceră mulţumită, pentru serviciile, ce ’m­ le-a făcut bire­a sa curăţitoare de sânge în durerile mele reumatice, şi apoi a face atenţi şi pe alţii, cari sufer de această boală, asupra acestei thee excelente. Nu­ sunt în stare a descrie durerile ce m’au torturat în decurs de 3 ani, la ori­ce schimbare de timp, de cari nici medicini, nici folosirea băilor de pucioasă din Baden lângă Viena, nu m’au putut scăpa. Mă tăvăleam in pat nopţi întregi fără somn, apetitul îmi scădea văzând, prospiţiam rău şi întreagă puterea corpo­rală îmi scădea. După o folosire de 4 săptămâni a numitei thee, nu numai am scăpat cu totul de du­reri, şi sânt liberă şi acum după­ ce nu o mai folo­sesc de 6 săptămâni, dar’ întreagă starea sănătăţii ’mi­ s’a îmbunătăţit. Sânt convinsă, că fiecare, care I va lua refugiu la această idee contra acestor fel­i de boale, va binecuvânta ca mine pe inventa- 1 M torul aceleia, dl Franz Wilhelm. 1 . Cu distinsă stimă, contesa Butschin-Streitfeld, soţie de vice - colonel. Deposit en gros în Sibiiu la domnii: Franz Jahn, J. B. Misselbacher sen., F. A. Reis- Wenberger şi farmacia J. C. Molnár. [20651 9—12 Cassa de păstrare societate pe acţii din Sasca-montană (Szászkabánya). CONVOCARE. P. I. domnii acţionari ai „Cassei de păstrare societate pe acţii“ din Sasca-montană se convoacă la a 11-a adunare generală ordinară, care se va ţine în Sasca-montană. Sâmbătă, la 26 Februarie st. n. 1898, la 10 ore a. m., în localul institutului. Obiectele de pertractare: 1. Raportul direcţiunei despre agendele societăţei pe al doilea an de gestiune, şi substernerea bilanţului. 2. Raportul inspecţiunei. 3. Stabilirea bilanţului şi votarea absolutorului pentru direcţiune şi inspecţiune. 4. Propunerea direcţiunei şi deciderea asupra împărţirei profitului curat. 5. Alegerea inspecțiunei (§. 46 din statute). 6. Alegerea alor 5 (cinci) membri în comitet ca consilieri ai direcţiunei, în sensul §-lui 41 din statute. 7. Exmiterea alor 2 acționari pentru verificarea procesului verbal luat în adunarea generală. 8. Eventuale propuneri. Se atrage atenţiunea domnilor acţionari, că bilanţul censurat şi aprobat de cătră inspecţiune este pus spre vederea publică din partea direcţiunei în cancelaria institutului (conform §-lui 52 alinia 3 din statute). Din şedinţa consiliului comun ţinută în Sasca­ montană, la 20 Ianuarie 1898. [467] 3­3 Direcțiunea: încheierea socoților a »Cassei de păstrare societate pe acții« din Sasca-montană pe anul 1897. Activa. Contul bilanțului. Pasiva. Cassa în numerar . Cambii escomptate . împrumut hipotecar Mobiliar................... după amortisare de Diverse debitori . . 258638 Capital de acții 25.000 fl...................... 45022— rate versate ...................................... 2293444 21442— Fond de reservă.................................. 245956 . . . fl. 509.86 Fond de garanță .................................. 500 . . . . 59.86 450— Depuneri spre­­fructificare................... 1726958 1742 Reescompt................................................ 23362— Interese transitoare............................. 53988 Profit curat........................................... 245234 6951780 6951780 Debit._______Contul profit și perdere. credit. Interese după depuneri capi-Interese de escompt . . fl.2790.46 talisate............................. fl.520.08 Interese dela împrumut Interese după depuneri ridicate. 16.96 hipotecar........................ 1545.44 Interese de reescompt . . .n950.95 148799 Interese de întârziare . . 41.81 Contribuțiune după interese Inter, dela depuneri propriin 1.98 437969 capitalisate........................a. 52.01 Provisiuni............................. 94109 Contrib. după interese ridicate 1.69 Taxa de înscriere . . . .—• • 0 • 7660 Contrib. erarială și comunalăn206.05 25975 Spese de manipulare . . . ti. 72.41 .. .. Spese de călătorie .... 20.— Tipărituri și registre . . .n306.16 Salare....................................... 545.— Porto...................................... 36.71 Anunţuri .............................» 14.21 Chirie.......................................n 40.— 153449 Competință de timbru . . . 295 Amortisare din mobiliar . . 5986 Remunerațiune................... 100— Profit curat............................. 246734 639738 639738 Sasca­ montană, la 31 Decemvrie 1897. K. Radlts m. p., George Terzen m. p., director executiv. comptabil. Direcţiunea : Ilia Trăilă m. p. S. Waluzan m. p. Simion Viţian m. p. Maxim lucu m. p. loan Murgu m. p. Nicolae Mircea m. p. Conturile presente, confrontându-se cu registrele principale şi auxiliare s’au aflat exacte. Inspecţiunea: Alexandru Alexandrovits m. p . preşedinte. Gabriel Popovits m. p. loan Stoian m. p. Pavel Viţian m. p. Hedwig Kokesch m. p. Petru Bugarin m. p. Teodor liana m. p. XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX I Turnătoria de clopote și fabrică de scaune de fer pentru clopote x Antoniu Novotny T­imișoara-F­abric, XX X X X u n x m [785] 26—26 se recomandă spre pregătirea clopotelor noue, precum la turnarea de nou a clopotelor stricate, mai departe spre facerea de clopote întregi armonioase, pe lângă garanţă de mai mulţi ani, prevăzute cu adjustări de fer bătut, construite spre a le întoarce cu uşurinţă în ori­ce parte, îndată­ ce clopotele sunt bătute de o lăture prin ceea­ ce sunt mântuite de crepare. Cu deosebire recomand­ă clopote patentate găurite +­de mine inventate şi mai de multe­ ori premiate, cari au un ton mai intensiv, mai limpede, mai plăcut şi cu vibrarea mai voluminoasă decât clopotele turnate după sistemul vechiu, aşa, că un clopot patentat cu 300 kg. este egal în tonul unui clopot de 400 kg. făcut după sistemul vechiu. Mai departe se recomandă spre facerea scaunelor de fer bătut, de sine stătător, — spre preadjustarea X /jitii l\\ clopotelor vechi cu adjustare de fer bătut, — ca și tot spre turnarea de toace de metal. Clopote în greutate de 2 300 kg. şi mai jos se află totdeauna gata în magazin. La exposiţiunea millenară în Budapesta 1896 premiat cu medalia cea mare millenară. şt IMF“ Freţ-curenturi ilustrate se trimit la cerere gratuit şi franco. XXXXXXXXXXXXXXftXXXXXXXXXXXXX i Pentru redacţie şi editură responsabil: Andreiu Balteş. Proprietar: Pentru „Tipografia”, societate p*8 acţiaşi:­­ H. Orossnamir

Next