Tribuna, iunie 1898 (Anul 15, nr. 118-140)

1898-06-11 / nr. 126

Pag. 506 Sibiiu, Joi, 18487^c Serbarea aniversară în București-dată programai serbărei dela 11 lucie v. Dimineaţa, la 10 ore, comitetul de ini­ţiativă va depune coroane pe mormintele oame­nilor politici dela 1848 cari se odihnesc In cimiterele capitalei. La ora 1 după ameazi se va Întruni In piaţa Sf. George comitetul organisător al ser­­bărei, pompierii dela 1848, delegaţii din ca­pitală şi din provincie, societăţile etc. Se va forma un cortej care va porni pe stradele Lipscani, Şelari, Rahovei şi 11 Iunie până la dealul Filaret, la „Câmpia Libertăţei*. Pe tot parcursul ordinea se va ţinea de cetăţenii delegaţi de comitet şi cari vor purta cocarde tricolore. Pe­­Câmpia Libertăţei, va­­ ridicat un pavilion unde se va celebra un serviciu divin şi se vor pronunţa mai multe discursuri pa­triotice. Procesiunea va merge apoi în aceeaşi ordine la „Dealul Spirei“ urmând stradele 11 Iunie, Rahovei, Carol I., Victoriei, Mihaiu- Vodă şi 13 Septemvrie. Pe „Dealul Spirei“ se va pune peatra fundamentală a unui monument, ce se va ridica In memoria pompierilor căzuţi aci In 1848. Monumentul se va Inaugura in ziua de 13 Septemvrie viitor. Mai multe discursuri se vor ţină la „Dea­lul Spirei“. Seara oraşul va fi iluminat, care in Cişmigiu se vor trage focuri de artificii. Reprezentaţiuni poporale se vor da seara la Teatrul Naţional şi la Ateneu. Moşiei militare şi lăutari vor cânta in timpul zilei la Filaret şi seara în grădinile şi pieţele publice din capitală. —a— Cronica anului. Crania, 22 iunie. Parochul românesc de aci ne înştiinţează despre nedreapta alegere de deputat în Crasna, unde cu eschiderea Românilor, cari ceruseră de deputat pe vicarul Alexandru St. Şuluţiu, se alese Ioan Lázár, un Român lapedat mai de mult.... Partida maghiară batjocori cu numiri ruşinoase pe Români, cari vor se protesteze la minister pentru­ că fură împedecaţi a-­şi fo­losi dreptul alegerei după lege. (Org. Naţ.) Stăm­ de nesuferit. O nouă ordinaţiune. — Ajutorul de stat cl preoţilor. — 3/15 Main în Silvaf. Valea H&şd&dhi, Iunie, 1898. (Urmare şi fine). O nouă ordinaţiune, încă prin Ianua­rie a. c., dacă ’mi-aduc bine aminte, ne veni o nouă ordinaţiune, ca tot proprietarul care tşi are poiata ori coteţul spre stradă să le mute, şi încă un decurs de 3 luni. Nu combat Îndreptăţirea ordinaţiunei dar’ nu e timpul acuma pentru astfel de lu­cruri, când, ori­ce parale face omul, le dă pe bucate, cari, cu deosebire pe la noi, lipsesc cu totul. * Ajutorul de stat al preoţilor. Nu pot trece peste acest ajutor, un isvor de volnicie al guvernului. Caşul e cunoscut tuturor preo­ţilor şi Românilor de inimă, încât priveşte va­lea noastră am să notez, că abuzurile au fost ne mai auzite. Dintre preoţii vălei noastre puţini au fost împărtăşiţi de subsidiu, puţini de tot . Nu vreau să polemisez, dar, totuşi afirm, că din­tre preoţii cari cu primit subsidiu sunt mulţi „la hazafi*. Cu numele nu numesc pe nimeni, ca să nu mă fac urgisit, dar’ dacă sub­­sidiul se dă, să se dee fără excepţiuni şi ia­­răşi să fie primit fără excepţiuni şi condiţiuni. Un subsidiu să numeşte ordinar, celalalt ex­traordinar. Ce ironie! Se zice că cel extra­ordinar este exclusiv numai pentru ajutorarea preoţilor cu dotaţiune slabă. On. George Suciu prot. Indolului e şters din lista celor împărtăşiţi, dar’ on. Montani, faimosul protopop al munţilor cât a primit? 400 fi.! Frumoasă sumă! Iată unde a ajuns preoţimea noastră!... Mie, ca preot crescut tn cinste, trăit tn cin­ste şi ţintind spre un scop sublim, nu­mai aşa tmi este posibil a fi tn graţia guver­nului, dacă voiu fi coadă la topor şi instru­ment orb tn mâna unor mititei tirani. Au să-­mi dee atestat de purtare morală in no­tar ă la Knoll. Pare­ ca acum să Împlineşte cuvântul sfântului apostol Pavel: „ Tuturor lăpidătură a­m făcut*. Prea Veneratul nostru Ordinariat e des­­preţuit şi şicanat până la extrem, noi mal­trataţi şi târîţi prin temniţi. Până­ când, o Doamne, până­ când ?! * 3\ij Maiu în Silvar. Nici la noi nu am fost feriţi de spionaj. Io decursul litur­­giei vedem Intrând pe şpanul curţei de aici, un anumit Bán Péter, un unitar, şi cu cea mai mare atenţiune ascultă tot cuvântul preo­tului, deşi nu înţelegea nimic. In urmă s’a sfîrşit sf. liturgia şi preotul a eşit cu anafora Îndatinată. Eşind din biserică Ungurul zise Cătră preot: „hát nekem miért nem adott abból a kenyérből* (Dar’ mie de ce nu ’mi-aş dat din pânea ceea?). Preotul a răspuns ro­mâneşte: „nu se dau cele sfinte cânilor“, la ce poporul a râs cu hohot. Un bătrân de 90 ani zise cătră preotul: „Die părinte, eu sânt de 90 ani, trecut prin rele ca făina prin stră, dar’ nu am văzut ce văd; să ştii, părinte, că ne apropiem de o mânie mare a lui D-zeu, musai ca D-zeu să facă ceva, numai eu bietul de n’aş trăi* şi plângând s’a depărtat bătrânul năcăjit. Reamintindu-’mi încă-odată toate câte am spus, şi cele multe, ce nu am spus, mă cu­prinde durerea şi îmi aduc aminte de afuri­seniile Marelui Vasilie: „ Blăs­tema-vă pe voi începătorii răutăţei şi hulei, urzitorii răscoalei şi făcătorii blăstă­­măţiei. Blăstămu-vă pe voi cei lăpădaţi din purtarea luminei de sus! Blăstămu-vă pe voi spirite necurate cu Dumnezeu Sabaot şi cu toată oastea îngerilor lui Dumnezeu Adonai, Eioim Dumnezeu cel atotputernic*. „Eşiţi şi vă depărtaţi dela servii lui Dumnezeu!*. Eim. Memoria lui Şaguna. — Programul serbărilor. — Astăzi, de abia, primim Invitare la festi­vităţile ce se vor da aici şi un Răşinari întru pomenirea metropolitului Şaguna. Le dăm, un ordin cronologic, drept program pentru publi­cul românesc: Invitare la Şedinţa festivă a societăţei de lectură „Andreiu Şaguna“, ce se va ţine Duminecă, la 14/26 iunie 1898, din inciden­tul împlinirei unui pătrar de veac de la moar­tea marelui archiepiscop şi metropolit Andreiu baron de Şaguna, in sala cea mare a noului edificiu seminarist. Programul: 1. „Rugăciune*, cor de Dem. Cunţanu 2. „Discurs comemorativ* asupra vieţei şi activităţei archiepiscopului şi Metropolitului Andreiu baron de Şaguna, de Lazar Tritean, elev in curs. III. cler. 3. „Psalmul CXXXIII“, cor de Euse­biu Mandyczewski, începutul la 71/9 ore seara. Sibiiu, 5 Iunie 1898. Comitetul aranjator. Invitare la actul festiv, ce-­l va aranja societatea română din Sibiiu Luni, la 15/27 iunie 1898, în sala „ Casei de exposiţii“ (Ge­sellschaftshaus) din incidentul implinirei unui pătrar de veac de la moartea marelui archie­piscop şi metropolit Andreiu baron de Şaguna. Programul: 1. „Psalmul XVI“, cor mixt de Eusebiu Mandyczewski. 2. „Cuvânt festiv“, rostit de profesorul seminarist Dr. Daniil Popoviciu-Barcianu. 3. „Fericiţi sunt cei goniţi pentru drep­tate“, cor mixt de George Dima, începutul la 5 ore d. a. Sibiiu, 5 Iunie 1898. Comitetul aranjator. Invitare la festivitatea parastasului, ce se va oficia in Refinari Marţi, la 16/28 iu­nie 1898, din incidentul implinirei unui pă­trar de veac de la moartea marelui archiepi­­scop şi metropolit Andreiu Baron de Şaguna. Program: 1. La orele 9 dimineaţa: Sfânta li­­turgie. 3. După terminarea liturgiei: Parastas solemn. Ambele se vor oficia in biserica cea mare. — Cântările liturgice Ie va executa „corul seminarial*, care cântările dela para­stas „Reuniunea de musică din Sibiiu" şi „co­rul seminarist funebral*. 3. „Cuvânt comemorativ" la finea pa­rastasului, rostit de asesorul consistorial Z­aha­­ria Boiu. 4. Eşirea la mormânt şi încheierea pa­rastasului. 5. Împărţirea pomenelor pentru săracii din Răşinari. 6. La ora 1 d. a.: Masă comună ţi edificiul şcoalei. * TRIBUNA Ordinea in biserică. P. t. participanţii se binevoiască a se presenta in biserică încă înainte de începerea parastasului. Corporaţiunile şi deputaţiunile sunt poftite a întră corporativ in biserică, unde vor ocupa locurile ce li­ se vor avira din par­tea celor instituiţi pentru susţinerea ordinei. Locurile din biserică s’au împărţit ast­fel : In hora dreaptă: Consistoriale şi corpu­rile profesorale, representanţa comunei biseri­ceşti Răşinari, representanţii corporaţiunilor lumeşti. In hora stângă: Autorităţile civile, re­presentanţii comunei politice Răşinari, depu­taţiunile corporaţiunilor bisericeşti din afară. Şirul corporaţiunilor se încheie, atât de o parte, cât şi de ceealaltă, cu elevii semi­narişti şi cu elevii mai mari ai şcoalelor din Răşinari. Pentru public rămâne spaţiul de la intrare până la horele bisericei. Galeria e reservată pentru corurile de cântări. Eşirea la mormânt se va face în ordi­nea următoare. Cortejul se deschide cu elevii şcoalei din Răşinari; acestora le urmează elevii semina­rian, apoi preoţimea la funcţiune, consist­oriile, autorităţile civile, corpurile profesorale, repre­­sentanţii corporaţiunilor bisericeşti, represen­­tanţii corporaţiunilor lumeşti; cartejul d­ În­cheie representanţele comunei Răşinari. Ordinea peste tot va fi susţinută prin elevii seminariali şi pompierii din Răşinari. Notă: Intrarea in biserică şi la masa co­mună este permisă numai pe lângă bilete de Intrare, cari se pot căpăta In Sibiiu la secre­tarul consistorului archidiecesan Dr. Elie Cri­­stea, car’ un Răşinari la preşedintele comite­tului parochial, parochul Emilian Cioran. Sibiiu, 1/13 Iunie 1898. Comisiunea consistorială. CRONICA Sibiiu, 22 Iunie n. Concertul „Reuniunei române de muzicâ* din loc, se va ţină Sâmbătă, în 25 i. c., în sala dela „Casa societăței* (Gesell­schaftshaus) pe loc că programa­ ce ’i vom pu­blica mâne. Biletele de Intrare se edau în ziua con­certului dela 11—1 ore a. m. la „Masik­­verein*, car’ prenotări la locurile din cele două șiruri dintâiu se pot face, pe lângă o taxă de 20 cr. Vineri, dela 4—5 ore, la se­cretarul reuniunei, în localităţile casinei ro­mâne, Bayergasse nr. 1. * Moştenitorul de tron princi­pele Francisc Ferdinand, după­ cum se anunţă, va lua parte la manevrele ce se vor ţine în vara aceasta la Buziaş şi jur. La aceste manevre va participa şi Maiestatea Sa împăratul. * Necrolog. Primim următorul anunţ funebral: cu inima Înfrântă de durere adu­cem tuturor prietenilor şi cunoscuţilor la cu­noştinţă, că scumpa şi un veci neuitata soţie, respective fiică, soră, cumnată şi mătuşă Ana Bălan născ. Marin, după grele şi îndelungate suferinţe ,şi-a dat nobilul sofiet în mânile Creatorului azi la orele 3 dimineaţa. Rămă­şiţele pământeşti ale scumpei defuncte s’au aşezat spre vecinica odihnă in cimiterul gr.-or. român din loc. Sâmbătă, nr 6/18 Iunie a. c., la orele 3 după ameazi. Caransebeş, 5/17 Iunie 1898. Fie-’i tort­b­a uşoară şi memoria binecuvântată ! Iosif Bălan, profesor, ca soţ; Anca Marin, ca mamă; Nicolae Marin, c. şi r. major în regim, de inf. nr. 49; Iosif Matrin, major r. român în regim, de artilerie nr. 9; Aurel Marin, revident al comunitâţei de avere, ca fraţi; Iulia Marin, ca soră; Lucreția Marin și Elena Marin, ca cumnate; Elena Marin, nepoată.­ Regele Serbiei. Regele Alexan­dru al Serbiei, după închiderea scupcinei, va călători la Karlsbad, unde va petrece mai mult timp. Prin luna lui Octomvrie va călători la Petersburg, spre a-ș i face o visită Țarului. * Răsboiul n­pano-american. Resboiul Spaniei cu America, până acum a costat peste 6 miliarde. Spania în decurs de câţiva ani, pentru ridicarea fortăreţelor şi întăriturilor de pe insula Cuba, a spesat 3 miliarde. Sta­­tele­ Unite până acum, au spesat 3 miliarde cu nimicirea şi ruinarea lor. Dacă mai adaugem la această sumă şi celelalte spese mari ce le-au avut până acum ambele state, şi multele vieţi jertfite în zădar , ne putem face o pa­lidă icoană, cât a costat până acum răsboiul ispano-american. * Lege nouă de presă în Serbia, în Serbia de curând s’a adus o nouă lege de presă, în urma căreia se pretinde ca foile politice se depună cauţiune, car’ redactorii acestor foi, se aibă cel puţin examenul de maturitate. $ 11/23 iunie 1898 Se satură de maghiarisare. Ha­zánk publică scrisoarea desperată a unui ziarist Magyar Gyula, care se plânge de nenumăratele năcazuri ce-’l ajung de când toţi Jidovii cu numele Ungar ori Schle­singer, s’au schimbat în Magyar. Darea comunală pentru vre-o 5 — 6 inşi ’i­ se cere tot lui. Din Viena ’i­ se cer 5000 i­. pentru un locomotiv ce ar fi cumpărat, deşi în Viena n’a fost nici­când, şi locomotiv n’a văzut decât în că­lătorii. Nevasta ’i­ s’a supărat foc, că a primit într’o zi un act dela tribunal în causă de divorţ... etc. Iată urmările maghiarisărei de nume. Se fac de rîs „Magyar­i*. * Necazul Ungarilor. Sânt supăraţi Ungurii foc că în comuna Szarvas, unde sânt două biserici frumoase, senatul bisericesc a decis ca întreg serviciul divin, să se facă ex­clusiv în limba slovacă, ignorându-se cu totul limba maghiară. In contra hotarîrei senatu­lui bisericesc, au Insinuat Ungarii recurs, dar’ sigur nu vor ajunge la nici un resultat — și tocmai de aceea sânt supăraţi şi mai amar. * Contra timbrului pentru inse­rate e în pregătire o mare acţiune a ziarelor provinciale din Ungaria. După­ ce în Austria s’a şters timbrul de 1 cr. pen­tru număr, ar fi timpul să se şteargă şi aici timbrul de 30 cr. pentru inserate. * Judeo-maghariî şi Francezii. Să ştie, că guvernul a votat milioane, pentru­ ca Ungaria se poată fi representată la exposiţia din Paris în anul 1900. Acum de curând ziarul „Libre Parole” a atacat în un articol vehement Ungaria şi sistemul corupt de guvernare de la noi, zicând între altele, că la expoziţie, în Paris, Ungurii nu­mai bine nu vor fi primiţi. Fireşte, că foile maghiare sânt supărate foc şi­­ şi varsă veninul asupra lui Falk Miksa, care din când în când a atacat în „P. Lloyd* Francia. Articolul din „Libre Parole* ar fi numai un răspuns la aceste atacuri. Se vede, că Ungurii îşi uită, că ei, barbariile şi şovi­nismul lor, sânt causa, de străinătatea îi des­consideră. * Uraganul din 16 Iunie. Uraganul din 16 Iunie i. c. precum se vede a fost ge­neral în toată ţeara. Iată ce ni­ se scrie din comuna Armeni: „în ziua de 16 Iunie, la 4 ore după ameazi a început în comuna noa­stră un vifor teribil, împreunat cu grindină, cum nu s’a mai pomenit. Viforul a desco­perit vre-o 44 de şuiri, şi aproape nici o casă nu a rămas neruinată. Chiar turnul şi bise­rica au fost descoperite, tot asemenea şi şcoala gr.-or., aşa încât întreg satul pare ca pustii­. Apoi pomi mari, zac prin grădini smulşi din rădăcină. Miseria locuitorilor rămaşi fără adăpost e mare, fiind pe de altă parte şi cu comasările făcute în anul acesta, foarte tare păgubiţi­.­­ Asemenea uragane au fost şi prin alte părţi, aşa în comitatul Bihorului, unda 5 comune, anume M.-Csóke, D.-Csóké, St­rákos, Bokonán, și Topest, au fost total ruinate, și toată recolta câmpului a fost zdrobită de grin­dină, cât miseria e la extrem. * Teatre în România. Caracalul po­sede deja un frumos local de teatru, care a costat suma de 350.000 lei. Noul local va fi înaugurat în Noemvrie viitor. Caracalul este al 2-lea oraş din provinţă, care a simţit ne­cesitatea unui teatru, cel dintâiu fiind Vasluiul, care posede un frumos local de teatru, încă din 1894. Studii de moravuri în Iaşi. Di­stinsa novelistă engleză, Miss Grace Stebbing, sora primului redactor al ziarului Times din Londra, a sosit în Iaşi spre a face studii de moravuri, a visitat metropolis şi câteva in­stituţii culturale.* Pellagra Pellagra, acest morb pericu­los, se extinde cu o repejnne înspăimântă­toare în toate părţile. In Ardeal aproape în toate ţinuturile se ivesc noue casări de im­bolnăvire, deasemanea şi prin Bihor şi alte părţi ale Ungariei. Ministrul de interne a trimis în Transilvania de comisar, pe Dr. Tény Odea, ca studiind aceasta boală, să facă disposiţiile necesare spre a împedeca lăţirea ei. # Biciclişti bătuţi. Nişte biciclişti din Arad, au făcut în zilele trecute o excur­­siune mai lungă, în comuna Csicser însă lo­cuitorii le-au eşit în cale, cu furci de fer şi cu bâte, şi au început a-­i îmbiaţi straşnic, rănind grav pe vre-o câţiva din ei. Poporul şi-a atacat de frică că va bate ghiaţa, dacă vor trece prin comuna lor — judecându-’i drept nişte solomonari.* Bani perduţi. Un neguţător sârb, Iva­­novics lovas, ’şi-a perdut la gara din Buda­pesta, un portmoneu ce conţinea 27.000 fi. Din fericire observând în curând perderea, banii ’şi­’i-a aflat iarăşi, acolo unde ’i-a perdut. * Aniversarea nașterei lui Moha­med în armata comună. Ministrul de răsboiu a dispus, că ostaşilor din armata comună de religia mohamedane, staţionaţi in Bosnia şi Harţe­govina, se li­ se permită a sărba ziua aniversărei naşterei lui Mohamed, dânduli-se în ziua respectivă libertate deplină. * Export de peşte din România. Mai multe firme comerciale din Germania şi Au­stria, sânt pe cale de-a forma la Bucureşti, o societate pentru exportul de peşte. Un profesor român c­alificat din­­ limba germană şi franceză, ar dori a da ora din aceste limbi la una sau mai multe fa­milii în timpul feriilor. Informaţiuni sa pot vna dela redacţia „Tribunei*. * Muncitori — fără de lucru. La pretorul din Baia-mare s’au înştiinţat da care-'id vre-o 3000 de muncitori, şi s’au plâns că nu au ce lucra peste vară, fiindcă la domeniile din jur au fost angajaţi tot lucră­tori străini. Nefericiţii oameni au zis, că dacă nu li­ se va da de lucru, ei sânt siliţi a face tulburări, căci mor de foame. * Câtă cafea consumă omenimea? După statistica cea mai nouă America con­sumi mai multă cafea decât Europa. Numai in Statele­­ Unite se consumă în fiecare an 6,363.400 măji de cafea, pe când Europa con­sumă numai 6,103.000 măji. Dintre sta­tele europene mai multă cafea consumă Ger­­mania, mai puţină Anglia şi Italia. # Naufragiu pe rîul Volga. Vaporul de persoane „Dimitri“ s’a ciocnit pe rîul Volga cu un vapor de povară. In urma ciocnirei vaporul „Dimitri“ s’a cufundat Vre-o 5 persoane au fost strivite, alte multe s’au rănit grav, şi vre-o 10 au pierit în valuri. * Nr. 126 O bandă de hoţi în jurul Reghi­­nului-săsesc, Nu de mult au scăpat din închisoare din Reghinul-săsesc vre-o 4 are­­stanţi, cari fugind in pădurile din jur, au început a jefui locuitorii din comunele apro­piate. Panica locuitorilor e mare şi ori­câte încercări s’au făcut să se prindă hoţii toate au fost fără resaltat. In zilele trecute pre­torul din Reghinul­ săsesc a trimis 50 de gendarmi să caute hoţii prin păduri. La aceştia s’au mai asociat şi vre-o câteva sute de oameni, aşa încât o adevărată armată a pornit contra hoţilor, pe cari însă până acum nu le-a succes a-’i prinde. * Ştiri mărunte. De curând s'a aflat un codice de legi de pe timpul lui Mathia. — Cartea s’a predat museului din Pesta. — Cu prilejul exerciţiilor de arme — în B­rlin, o bombă care a explodat din nebă­gare de seamă, a omorît mai mulţi ofiţeri. — In Budapesta un muncitor cu nu­mele Poner, a înebunit din pricina că lucra prea mult. — Renumitul Várkonyi, care până acum era închis în Viena — a fost predat tribu­nalului din Pesta spre a-­l judeca. A şi fost transportat la Pesta. — De ambasador al Serbiei la Paris a fost numit de curând Petro­vics Vukasin, fostul ministru de finanţe. — Despre sănătatea Papei vin ştiri în­grijitoare. Se zice că e foarte slăbit. ■— Senatorul român Constantin Exarcu, a încetat din vieaţă la băile Go­vora. — în cursul lunei Maiu, biblioteca cen­trală din Bucureşti a fost visitată de 1352 cetitori. Numărul volumelor consultate a fost de 2303. — în anul trecut pe Alpi s’au nefericit 36 de turişti. VIEAŢA SOCIALĂ. Din Nasăud. Reuniunea română de cântări din Nâsăud invită la serata musicala împreunată cu dane, care se va aranja in Năsăud Duminecă la 26 Iunie st. n. 1898, in sala de gimnastică, începutul la 7 V, ore seara. Preţul îatrărei de persoană: pentru membrii activi şi sjutători 50 cr.; pentru nemembri 80 cr. Oferte marinimoase se primesc cu mulţumită şi se vor cuita publice. Programa: I. „Serenadă“, aranjată de F. Ştefanuţ, exec. da corni reuniunei. 2. „Taci bărbate* de I. Vidu, cor. 3. „Rămas bun codrulei“, melodia de F. Mendelssohn, cor. 4. „Domniţa şi robul* de I. Negruzzi, declarista de d-şoara Elena Tofan. 5. „Vieaţa ţigănească*, melodia de R. Schumann, cor. 6. „Hai în horă* de G. Dima, cor. Tablouri vii: a) Parcele; b) Anotimpurile; c) O peţire; d) O solie de amor; e) o şezătoare. Aforisme politice — Una la ei. — In ce mod şi prin ce se realisează pro­gresat? El se realizează prin oposiţie şi luptă. Alături de ori­ce organisare, de ori­care constituţie, de ori­care idee mai veche încolţeşte una mai tineră, fără ca cineva se o poată opri. Numai dacă li­ se lasă deplină libertate ideea trimfeaza prin disensiune, prin manifestări publice, prin asociaţiuni, prin presă, prin votul universal; când însă nu li­ se permite această libertate, dacă idea explo­dează ca praful de puşcă, sfărîmă tronul, pe care şed contrarii şi persecutorii ei, în mii de bucăţi. E Castelare.

Next