Tribuna, iulie 1898 (Anul 15, nr. 141-166)

1898-07-01 / nr. 141

Anul XV ABONAMENTELE Pentru Sibiiu: 1 lună 85 cr.,­­/, an 2 fl. 50 cr.,­­/, an 5 fl., 1 an 10 fl. Pentru ducerea la casă cu 15 cr. pe lună mai mult. Pentru mono roMo: 1 lună 1 fl. 20 cr., */« an 3 fl. 50 cr., »/, an 7 fl., 1 an 14 fl. Pentru România și străinătate: 7* an 10 franci, »/, an 20 franci, 1 an 40 franci. Sibiiu, Mercuri 1/13 Me 1898 Abonamente se fac numai plătindu-se înainte. UNA Apare în fiecare zi de lucru Nr. 141 INSERŢIUNILE Un şir garmond prima­ dată 7 cr., a doua-oară 6 cr a treia-oară 5 cr., şi timbru dat 30 cr. Redacţia şi administraţia: Strada Pepiţi Nr. ÎS.. Se prenumeră şi la poşte şi la librării. Epistole nefrancate se refusă. — Manuscripte nu se înapoiază Numeri singuratici a . cr. se vend la »Tipografia«, soc. pe acţiuni Numeri singuratici a. 20 bani se vend la librăria O. Cârjean în Ploeşt Invitare de abonament Im Op 1 Iulie 1898 v. Incep none abonamente lunare, Quar­tale, semestrale şi anuale. Domnii abonenţi sunt rugaţi a grăbi cu reinoirea abonamen­telor lor, pentru regulata expediţie a foii. Abonamentele se fac prin mandate poştale şi numai pentru un timp, oare începeau prima?* se termină cu ultima lunii,după stilul vechiu. Abonamentul anual costă . . 14 fl.—or Abonamentul semestral . . . 7 fl.—cr. Abonamentul trilunar . . . 3 fl.50cr. Abonamentul lunar costă . 1 fl.20cr. Este în interesul dlor abo­nenți, ca adresele să fie însemnate căt se poate de corect și legibiL Domnii abonenți vechi sânt ru­gaţi a lipi pe mandatul postal adresa tipărită dela fâşiile d­in care li­ s’a trimis „Tribuna“ pănă acum. Administraţiunea. .Cuvinte frăţeşti. Organul „Ligei culturale“ publică in fruntea numărului seu din urmă un arti­col, care pentru toţi Românii de bine tre­­bue să Însemneze un memento, care pen­tru noi cei din Austro-Ungaria cuprinde în special cuvinte frăţeşti, vrednice de luat la inimă, de toţi cei­ ce au o inimă românească. Credincioşi programului nostru am propovăduit întotdeauna, cu cuvântul şi cu fapta, pacea şi concentrarea între fraţi. Şi dacă concentrarea nu s’a făcut, aşa că şi astăzi, dar’ mai ales astăzi tre­­bue accentuată necesitatea ei, nu noi sântem de vină. Ţinem însă, ca să repro­ducem şi aceste cuvinte serioase şi im­portante, în nădejdea, că doar’ autoritatea şi nepreocupaţiunea celor­ ce le spun vor impune acelora dintre ai noştri, căror lo­gica împrejurărilor nu li-a impus. Iată articolul „Ligei Române“ în întregime: In monarchia vecină toate spiritele se întreabă ce o se aducă ziua de mâne ? Ce o să se aleagă din crisa, prin care trece imperiul şi care se apropie, trebue să se apropie de o deslegare oare­care. Nimeni nu poate şti, ce vor fi având de gând să facă cercurile hotărîtoare de la Viena spre a pune capăt sbuciumărilor, prin care trece Împărăţia vecină. E foarte probabil, că acele cercuri, ele însuşi nu ştiu ce vor. E însă foarte cert, că difi­cultăţile cresc şi sporesc, şi că ori­cât de mare ar fi în anumite sfere dorul de li­nişte, ori­cât de grozavă ar fi acolo spaima de transformări radicale — împrejurările se încurcă mereu şi cu elementara lor pu­tere ele vor forţa mânile celor­ ce conduc destinele imperiului şi le vor sili la fapte. Se simte de ani de zile, că atmosfera este încărcată, că raporturile dintre cele două state pe deoparte, şi dintre naţio­nalităţile singulare pe de alta, s’au înă­sprit şi că tensiunea creşte enorm şi fără contenire — e deci prea întemeiată pă­rerea, că nodurile gordiane, căci sunt mai multe, vor trebui despicate. Popoarele se pregătesc în vederea acestei eventualităţi. Mai ales Slavii. Am văzut cum îşi string rîndurile, cum se în­trunesc, sub pretexte de sărbări literare, şi are a se sfătui şi spre a lua măsuri. Cehii, Polonii, Slovenii, Croaţii, Slo­vacii şi Sârbii — ori­cât de mare ar fi antagonismul între ei, sânt azi într’o sin­gură tabără. Germanii formează alt lagăr. Un­gurii stau iarăşi în altă parte şi pândesc momentul binevenit spre a pută exploata situaţia actuală. Numai Românii, parcă habar n’ar avă de ceea­ ce se petrece şi se prepară, continuă a alimenta neînţelegerea între ei, continua a se presenta desbinaţi în frac­ţiuni neputernicioase. Şi aceasta şi aici, şi în Transilvania. Nu avem obiceiul de a da Româ­nilor de peste munţi sfaturi în lupta lor cu Ungurii, decât cel mult când ni­ le cer formal, şi în măsura în care le putem da. ’I-am sfătuit însă de repeţite­ ori cu dragoste şi cu intenţiile cele mai curate, să strrpească căuşele de zâzanie dintre ei şi să se unească in lupta lor comună în potriva vrăjmaşilor comuni. Noi vedem, ceea­ ce întreagă lume vede, că în Austro-Ungaria se prepară transformări. E irelevant, dacă aceste pre­parative se fac in mod conştient s­au in­conştient. Şi mai vedem, că ar fi de nea­părată trebuinţă ca naţiunea română de peste munţi şi de aici gata să fie a­’şi, pune, în fie­ce moment, cuvântul în cum­păna politică. Aceasta însă nu se poate, dacă mai ales Românii de peste munţi nu vor căuta a înlătura din sinul lor discordia. Au ei într’adevăr aceleaşi aspiraţiuni ? Atunci de ce continuă a se combate şi a lărgi prăpastia dintre ei? Nu le au? Atunci de ce nu ar căuta a găsi măcar punctele comune şi ne basa acestora, siL, facă o concentrare? Căci vorba nu poate fi, nu trebue să fie, decât de principii, dar’ nu de chestii personale, de mici ambiţii omeneşti. Sântem fraţi mai mari ai Românilor transcarpatini şi dragostea ce le-o purtăm ne dă, credem, dreptul de a-’i sfatul să curme desbinarea şi să facă, dintr-o parte şi alta, tot ce omeneşte este posibil, ca politiceşte să represinte o forţă impună­toare vrăşmaşului şi înălţătoare pentru fiecare suflet românesc. Noi, cei de aici, avem datoria de a fi intermediari între fraţii ce se răsboesc, şi de aceea le adresăm, in aceste însem­nate momente, apelul nostru frăţesc: Cedaţi dintr’o parte şi dintr’alta, căutaţi casa comună, întăriţi-o şi uniţi forţele voastre risipite, căci numai uniţi sunteţi tari, şi numai tăria voastră constitue o garanţie pentru isbînda causei comune, chiva bisericei S-tului Nicolae, examinând bud­getul şi documentele privitoare la raporturile de avere etc In fine, a cercetat socotelile bi­sericei S-tei Adormiri din cetate, cu ceea­ ce comisiunea, după o lucrare de­­ zile,­­şi-a în­­încheiat misiunea sa în Braşov. Resultatul cercetărilor nu-’l putem şti positiv. Este însă generală părerea în Bra­şov, că comisiunea n’a putut duce cu sine alte impresiuni, decât, că ministrul s’a înşelat în bănuelile sale şi că persoanele, dela d­in el ’şi-a tras informaţiunile, sânt oameni de rea credinţă. Comisiunea nu va putu se ra­porteze ministrului nimic nou, ci numai aceea, ce ’i­ 8’a raportat şi din partea forurilor noa­stre bisericeşti. Sibiiu, 12 Iulie n. Din Austria. In 10 i. c. s’au Întru­nit in Viena, la o consfătuire şefii partidelor ger­mane din stânga pentru a se sfătui, ce atitudine să fie faţă de invitarea contelui Thun, de a par­ticipa la o conferenţă. Acestei consfătuiri l i­ se atribae mare importanţă politică. Decursul se ţine în cel mai mare secret, şi numai atâta a străbătut public, că la o hotărîre definitivă încă nu au ajuns. Sfătuirile au durat dela 10 până la 2, şi dele 3 până la 4 ore. Contele Thun în­­dată­ ce a fost informat despre decursul­­in­ferenţei, a convocat consiliu de miniştri care a durat până noaptea târziu. Consfătuirile opoziţiei continuă. Închiziţia de la Braşov. Comisiu­­nea ministerială, ce a fost trimisă la Braşov din partea ministrului unguresc de culte şi instrucţiune publică Wlassics, cu scop de a se informa asupra stărei şcoalelor şi a fondurilor, din cari se susţin, după­ cum află „Gaz. Tran­silvaniei“,­­şi-a terminat Vineri lucrările. Comisiunea a făcut cercetări foarte mi­nuţioase. A ascultat mai întâiu pe directorii şcoalelor (dela gimnasiu şi dela şcoala comer­cială), apoi pe administratorii averilor bise­­ricei Satului Nicolae din Schein, pe fiecare as­­cultându-­l separat şi adresându-­i fel de fel de întrebări. A visitat archive şcoalei şi ar­ Dela Sinaia. Visita prinţului bulgar la Sinaia a avut totuşi un pronunţat colorit politic, deşi carac­terul acesta ni­ se contesta înainte. Ca o între­gire a corespondenţei noastre din Bucureşti, dăm aci cuvântările rostite în castelul Peleş din acest prilej. Toastai Regelui Carol. Regele României a adus următorul toast în onoarea oaspeţilor sei: „MulţumesC Alteţei Voastre regale din toată inima pentru a doua Sa visită, care se umple de o satisfacţiune cu atât mai mare, că avem bucuria s saluta astă-dată in România pe principesa Maria Luisa. Presenţa Alteţelor Voastre regale este o noua dovadă de bunele raporturi, cari există atât de norocos între statele Noastre, în speranţa, că aceste raporturi se vor consolida încă mai mult, fac urările cele mai vii pentru fericirea Alteţei Voastre Regale şi a Augustei Sale familii, precum şi pentru pros­peritatea ţărei Sale. Ridic păharul meu în sănătatea AA. U­. RR. principele şi principesa Bulgariei“. Toastul Principelui Bulgariei. Principele Bulgariei a răspuns: „Mulţumesc Maiestăţei Voastre pentru binevoitoarele şi graţioasele Sale cuvinte. „Pentru mine este o dulce satisfacţiune de­ a mă regăsi pe lângă Maiestatea Voastră, după un an abia contenit. Bucuria mea este cu atât mai mare cu cât mă regăsesc aci împreună cu Principesa soţia mea, pe care nu putusem, spre marea mea părere de rău, să o presint M. S. Regi­nei în anul trecut. Mulţumind Maiestăţei Voastre care ’Mi procură din nou prilejul să-mi afirm sentimen­tele mele de amiciţie, şi bucurându-me că relaţiunile noastre de vecinătate permit, odată mai mult, înfrăţirea ambelor popoare în per­soanele noastre, ridic paharul meu în sănă­tatea Maiestăţei Voastre şi a Reginei, în să­nătatea Casei Regale a României şi pentru propăşirea şi mărirea naţiunei române“. „Hurrah! „Pentru bravură“. A doua zi Joi, 7 iulie n., la orele 11 jum. din zi, a avut loc la castelul Peleş remi­terea ordinului „Pentru bravur­a Maiestăţei Sale Regelui Carol, înconjurat de casa Sa militară, din partea Principelui Ferdinand al Bulgariei, în capul unei deputaţiuni compuse din generalul Nicolaev, colonelul Vinarow şi colonelul Markow, cavaleri şi membrii ai con­siliului acestui ordin. Alteţa Sa Regală, în momentul remiterei, a pronunţat următoarea cuvântare: Sire: „Acum 21 de ani, armata română lua parte la acel răsboiu memorabil care a făcut din Bulgaria o ţeară liberă. „înaintea Plevnei, în capul vitejei Sale armate, Maiestatea Voastră a îndeplinit acte de valoare militară, care și-au săpat numele atât în istoria poporului meu, cât şi în aceea a Bulgariei. „In amintirea acestor fapte glorioase rog pe Maiestatea Voastră să primească din mânile Mele, ca Mare-Maestru şi însoţit de cavaleri membri ai consiliului ordinului, în semnele de ântâia clasă a ordinului militar bulgar „Pentru Bravură“, ca o mărturie a sentimentelor noastre de recunoştinţă şi ca o dovadă solemnă a amiciţiei Mele pentru M. Voastră“. Apoi în limba bulgară: Sire! „Conferind Maiestăţei Voastre aceste nobile insemne de bravură militară, strig, îm­preună cu cavalerii Mei, membri ai consiliului ordinului: Dumnezeu să ocrotească pe Ma­iestatea Sa Carol I, Regele României*. Maiestatea Sa primeşte ordinul, îmbră­ţişând pe A. S. R. Principele, şi răspunde: „Sunt adânc mişcat de cuvintele atât de măgulitoare ce Alteţa Voastră Regală "mi-a adresat, precum şi de amabila ei atenţiune, de a-­mi remite, încunjurat de vitejii sei ofi­­ceri, cari s’au distins în răsboiu, ordinul seu militar. ÎI primesc cu atât mai mare recuno­ştinţă şi satisfacţiune, cu cât văd în aceasta o nouă dovadă a prieteniei ce Alteţa Voastră Regală are pentru mine şi o legătură preţi­oasă cu tânăra sa armată, pentru a cărei dezvoltare fac urările cele mai vii. Această decoraţiune îmi va aduce tot­odată aminte frumoasa epoca, când armata mea a combătut victorios pe câmpurile de bătălie alăturea cu viteaza armată rusească, pentru a constitui Bulgaria şi a cuceri inde­pendenţa României. Mulţumind încă odată Alteţei Voastre Regale, pentru semnele de simpatie ce-­mi dă, o rog să creadă în simţămintele mele cele mai amicale şi nu vini interes ce port Bul­gariei, Principelui ei şi armatei sale*. TVîti ’RiiMTPâe+i rt* MW Ui VW V*. — De la corespondentul nostru. — — 7 Iulie n. Seson mort. — Călduri caniculare şi ploi to­renţiale. — înalte visite. — Procesul mar­torilor duelului Filipescu-Lahovari. — Milionul Ligei. — O dramă mişcătoare. — Fir telegrafic Berlin-Bucureşti. — Pros­pecte de recoltă bogată. Ne găsim, putem zice, în... prin seson mort ori în... gol seson viu, cum vă place. Vieaţa parlamentară e de mult în... vacanţii, vieaţa publică e monotonă şi aproape seacă, lumea mai cu dare de mână pleacă pe la băi ori la ţeară. Cu toate acestea Bucureştii sunt şi acum destul de îmbelşugaţi în eveni­mente de tot felul, cari să mai agite opinia publică. * Şi când vezi, că şi „mama natură*, atot­puternica stăpână, vrea să ne captiveze aten­ţia (ori poate să ne şi distrugă? O­ie cu căldări caniculare fie cu ploi torenţiale, — nu te mai poţi plânge de „sesonul crasta­­veţilor“.. într’adevăr, pe aici avem de câtva timp căldări nebune (30° şi peste 30° la umbră­­), întrerupte din când în când de ploi torenţiale. Un timp, cam nu se poate mai capriţios ! Deunăzile s’a descărcat asupra capitalei o vijelie turbată, care a inundat străzile şi a făcut multe st­căciuni. E vară­ sesolul înaltelor visite împără­teşti, regale şi... princiare. Ieri (Marţi) a sosit în ţeară Principele Ferdinand al Bulgariei. Este „a doua ve­nire*.... La Giurgiu, Principele, care era însoţit de soţia sa Principesa Luiza, de primul mi­nistru Stoiloff şi de suita Sa, a fost primit de cătră autorităţile civile şi militare şi de cătră populaţie cu onorurile şi pompa cuvenită. De aici a plecat la Sinaia, unde Regele Carol, miniştrii etc.,­­I-au primit cu mare pompă. Aseară s’a dat un dineu de gală. Regele Carol a toastat pentru vechile rapor­turi de prietenie între România şi Bulgaria, având vi­aţă lungă Principelui şi prosperitate poporului bulgar. Principale Ferdinand a răs­puns în aceiaşi termini, dorind să trăească dinastia română şi poporul român. Azi au loc representaţia de gală şi alte sărbări. Presa a salutat în termeni simpatici visita Principelui, dar o bucurie mare nu să vede nicairi. Din contră, comentează în de­favoarea Principelui faptul semnificativ, că și aceasta a doua visită Regele Carol a primit-o la Sinaia, car’ nu în capitală. Se conchide de aici că visitele dese ale Principelui-călitor nu-’s văzute cu ochi simpatici în cercurile con­ducătoare ale ţărei. Şi cu drept cuvânt nu-’s văzute cu ochi simpatici, pentru­ că Principele însuşi, nu-’i chiar simpatic oamenilor de or­dine... E interesant articolul ziarului Adevărul la adresa Principelui. „Asasinul la Sinaia acesta e titlul articolului de bineventare, în care ziarul independent acasă pe Principe de asasinarea lui Stambulos... ♦ La 15 iulie, Regele Carol va pleca la Petersburg. Se dă ca sigur, că Maiestatea Sa va fi însoţit şi de primul ministru domnul Sturdza. Visita e considerată pretutindeni ca un remarcabil eveniment politic. * Zilele trecute a avut loc la curtea de apel a tribunalului Ilfov procesul martorilor fatalului duel Filipescu-Lahovary. Procesul a ţinut, cu aminări, vre-o câteva zile. Au ple­dat unii dintre cei mai distinşi advocaţi ai ţă­rei, domnii: Mişu Cornea, Tache Ionescu, B. Delavrancea (advocaţi ai apărărei) şi B. Missir (advocat al părţei civile). Se ştie, că tribunalul a achitat pe mar­tori, dar, atât prim-procurorul, dl Caracaş, cât şi partea civilă, representată prin doamna M. Lahovary, mama răposatului, au făcut apel. Curtea de apel a confirmat ieri sentenţa achitând pe toţi patru martorii: domnii N. Seulescu, V. Ionescu, I. Isvoranu şi N. Drosu ceşti doi din urmă martori ai defunctului. Un judecător, dl Budişteanu, a înaintat opinie separată, cerând pedepsirea martorilor dlui Filipescu la 15 zile şi amendarea dlui Is­­voranu cu 100 lei. In contra sentenţei curţei de apel s’a dat recurs la curtea de casaţie. In legătură cu achitarea martorilor cir­culă cu insistenţă svonul, că dl Filipescu va fi graţiat azi mâne de M. S. Regele. * Din cercurile Ligei aflu cu bucurie, că pentru ideea milionului Ligei se lucră febril din partea comitetului central. S’au tipărit mii de liste, cari se vor lansa de înşişi membrii comitetului în toată ţeara, pentru subscriere. Se crede, că deja în cursul ver­ei se vor aduna pe la băi sume mari, care la toamnă încassă­­rile vor curge strună, pentru adunarea mi­lionului. Listele de subscriere sunt artistic lu­crate, în frunte cu un vultur falnic, fluturând mândrul nostru tricolor. • In săptămâna trecută, o dramă familiară a emoţionat întreaga capitală. Soţia tânărului poet Radu Rosetti, o fru­moasă şi instruită copilă de abia 20 ani, s’a împuşcat de desperare, că soţul seu a inten­tat proces de divorţ, car’ ea îl iubeşte , ne­bunie. Din norocire, rana n’a fost mortală şi nefericita victimă a dragostei şi a desiinşiei e salvată de moartea fisică. Dar’ de moartea su­fletească ?...* De câteva zile se află în capitală dl de Podbielski, secretarul de stat al departamen­tului poştelor german, împreună cu doi func­ţionari superiori ai sei, în scop de a trata cu guvernul român în chestia infiinţărei unui fir telegrafic direct între Berlin şi Bucureşti, instalaţia acestei linii telegrafice va ne­cesita 6000 stîlpi, a căror aşezare se va în­cepe îndată­ ce convenţia între direcţiile po­ştelor române şi germane va fi semnată. Chel­­tuelile se vor avea­­ suma de 160.000 lei. înalţii funcţionari germani au sosit în ţeară de­odată cu dl Sturdza, care se reîntor­­torcea de la Carlsbad. ♦ Teribilele furtuni din Ungaria au alar­mat şi spiritele de la noi. Până acum sămăna­­turile promit o recoltă excelentă. Dacă însă fatalitatea ar repeţi şi la noi inundaţiile de acum un an, miseria ce ar urma ar fi desa­­stroasă ţărei întregi. Ferească D-zeu de o aşa calamitate!

Next