Tribuna, iulie 1898 (Anul 15, nr. 141-166)
1898-07-01 / nr. 141
Anul XV ABONAMENTELE Pentru Sibiiu: 1 lună 85 cr.,/, an 2 fl. 50 cr.,/, an 5 fl., 1 an 10 fl. Pentru ducerea la casă cu 15 cr. pe lună mai mult. Pentru mono roMo: 1 lună 1 fl. 20 cr., */« an 3 fl. 50 cr., »/, an 7 fl., 1 an 14 fl. Pentru România și străinătate: 7* an 10 franci, »/, an 20 franci, 1 an 40 franci. Sibiiu, Mercuri 1/13 Me 1898 Abonamente se fac numai plătindu-se înainte. UNA Apare în fiecare zi de lucru Nr. 141 INSERŢIUNILE Un şir garmond prima dată 7 cr., a doua-oară 6 cr a treia-oară 5 cr., şi timbru dat 30 cr. Redacţia şi administraţia: Strada Pepiţi Nr. ÎS.. Se prenumeră şi la poşte şi la librării. Epistole nefrancate se refusă. — Manuscripte nu se înapoiază Numeri singuratici a . cr. se vend la »Tipografia«, soc. pe acţiuni Numeri singuratici a. 20 bani se vend la librăria O. Cârjean în Ploeşt Invitare de abonament Im Op 1 Iulie 1898 v. Incep none abonamente lunare, Quartale, semestrale şi anuale. Domnii abonenţi sunt rugaţi a grăbi cu reinoirea abonamentelor lor, pentru regulata expediţie a foii. Abonamentele se fac prin mandate poştale şi numai pentru un timp, oare începeau prima?* se termină cu ultima lunii,după stilul vechiu. Abonamentul anual costă . . 14 fl.—or Abonamentul semestral . . . 7 fl.—cr. Abonamentul trilunar . . . 3 fl.50cr. Abonamentul lunar costă . 1 fl.20cr. Este în interesul dlor abonenți, ca adresele să fie însemnate căt se poate de corect și legibiL Domnii abonenți vechi sânt rugaţi a lipi pe mandatul postal adresa tipărită dela fâşiile din care li s’a trimis „Tribuna“ pănă acum. Administraţiunea. .Cuvinte frăţeşti. Organul „Ligei culturale“ publică in fruntea numărului seu din urmă un articol, care pentru toţi Românii de bine trebue să Însemneze un memento, care pentru noi cei din Austro-Ungaria cuprinde în special cuvinte frăţeşti, vrednice de luat la inimă, de toţi cei ce au o inimă românească. Credincioşi programului nostru am propovăduit întotdeauna, cu cuvântul şi cu fapta, pacea şi concentrarea între fraţi. Şi dacă concentrarea nu s’a făcut, aşa că şi astăzi, dar’ mai ales astăzi trebue accentuată necesitatea ei, nu noi sântem de vină. Ţinem însă, ca să reproducem şi aceste cuvinte serioase şi importante, în nădejdea, că doar’ autoritatea şi nepreocupaţiunea celor ce le spun vor impune acelora dintre ai noştri, căror logica împrejurărilor nu li-a impus. Iată articolul „Ligei Române“ în întregime: In monarchia vecină toate spiritele se întreabă ce o se aducă ziua de mâne ? Ce o să se aleagă din crisa, prin care trece imperiul şi care se apropie, trebue să se apropie de o deslegare oarecare. Nimeni nu poate şti, ce vor fi având de gând să facă cercurile hotărîtoare de la Viena spre a pune capăt sbuciumărilor, prin care trece Împărăţia vecină. E foarte probabil, că acele cercuri, ele însuşi nu ştiu ce vor. E însă foarte cert, că dificultăţile cresc şi sporesc, şi că oricât de mare ar fi în anumite sfere dorul de linişte, oricât de grozavă ar fi acolo spaima de transformări radicale — împrejurările se încurcă mereu şi cu elementara lor putere ele vor forţa mânile celor ce conduc destinele imperiului şi le vor sili la fapte. Se simte de ani de zile, că atmosfera este încărcată, că raporturile dintre cele două state pe deoparte, şi dintre naţionalităţile singulare pe de alta, s’au înăsprit şi că tensiunea creşte enorm şi fără contenire — e deci prea întemeiată părerea, că nodurile gordiane, căci sunt mai multe, vor trebui despicate. Popoarele se pregătesc în vederea acestei eventualităţi. Mai ales Slavii. Am văzut cum îşi string rîndurile, cum se întrunesc, sub pretexte de sărbări literare, şi are a se sfătui şi spre a lua măsuri. Cehii, Polonii, Slovenii, Croaţii, Slovacii şi Sârbii — oricât de mare ar fi antagonismul între ei, sânt azi într’o singură tabără. Germanii formează alt lagăr. Ungurii stau iarăşi în altă parte şi pândesc momentul binevenit spre a pută exploata situaţia actuală. Numai Românii, parcă habar n’ar avă de ceea ce se petrece şi se prepară, continuă a alimenta neînţelegerea între ei, continua a se presenta desbinaţi în fracţiuni neputernicioase. Şi aceasta şi aici, şi în Transilvania. Nu avem obiceiul de a da Românilor de peste munţi sfaturi în lupta lor cu Ungurii, decât cel mult când ni le cer formal, şi în măsura în care le putem da. ’I-am sfătuit însă de repeţite ori cu dragoste şi cu intenţiile cele mai curate, să strrpească căuşele de zâzanie dintre ei şi să se unească in lupta lor comună în potriva vrăjmaşilor comuni. Noi vedem, ceea ce întreagă lume vede, că în Austro-Ungaria se prepară transformări. E irelevant, dacă aceste preparative se fac in mod conştient sau inconştient. Şi mai vedem, că ar fi de neapărată trebuinţă ca naţiunea română de peste munţi şi de aici gata să fie a’şi, pune, în fiece moment, cuvântul în cumpăna politică. Aceasta însă nu se poate, dacă mai ales Românii de peste munţi nu vor căuta a înlătura din sinul lor discordia. Au ei într’adevăr aceleaşi aspiraţiuni ? Atunci de ce continuă a se combate şi a lărgi prăpastia dintre ei? Nu le au? Atunci de ce nu ar căuta a găsi măcar punctele comune şi ne basa acestora, siL, facă o concentrare? Căci vorba nu poate fi, nu trebue să fie, decât de principii, dar’ nu de chestii personale, de mici ambiţii omeneşti. Sântem fraţi mai mari ai Românilor transcarpatini şi dragostea ce le-o purtăm ne dă, credem, dreptul de a-’i sfatul să curme desbinarea şi să facă, dintr-o parte şi alta, tot ce omeneşte este posibil, ca politiceşte să represinte o forţă impunătoare vrăşmaşului şi înălţătoare pentru fiecare suflet românesc. Noi, cei de aici, avem datoria de a fi intermediari între fraţii ce se răsboesc, şi de aceea le adresăm, in aceste însemnate momente, apelul nostru frăţesc: Cedaţi dintr’o parte şi dintr’alta, căutaţi casa comună, întăriţi-o şi uniţi forţele voastre risipite, căci numai uniţi sunteţi tari, şi numai tăria voastră constitue o garanţie pentru isbînda causei comune, chiva bisericei S-tului Nicolae, examinând budgetul şi documentele privitoare la raporturile de avere etc In fine, a cercetat socotelile bisericei S-tei Adormiri din cetate, cu ceea ce comisiunea, după o lucrare de zile,şi-a înîncheiat misiunea sa în Braşov. Resultatul cercetărilor nu-’l putem şti positiv. Este însă generală părerea în Braşov, că comisiunea n’a putut duce cu sine alte impresiuni, decât, că ministrul s’a înşelat în bănuelile sale şi că persoanele, dela din el ’şi-a tras informaţiunile, sânt oameni de rea credinţă. Comisiunea nu va putu se raporteze ministrului nimic nou, ci numai aceea, ce ’i 8’a raportat şi din partea forurilor noastre bisericeşti. Sibiiu, 12 Iulie n. Din Austria. In 10 i. c. s’au Întrunit in Viena, la o consfătuire şefii partidelor germane din stânga pentru a se sfătui, ce atitudine să fie faţă de invitarea contelui Thun, de a participa la o conferenţă. Acestei consfătuiri l i se atribae mare importanţă politică. Decursul se ţine în cel mai mare secret, şi numai atâta a străbătut public, că la o hotărîre definitivă încă nu au ajuns. Sfătuirile au durat dela 10 până la 2, şi dele 3 până la 4 ore. Contele Thun îndată ce a fost informat despre decursulinferenţei, a convocat consiliu de miniştri care a durat până noaptea târziu. Consfătuirile opoziţiei continuă. Închiziţia de la Braşov. Comisiunea ministerială, ce a fost trimisă la Braşov din partea ministrului unguresc de culte şi instrucţiune publică Wlassics, cu scop de a se informa asupra stărei şcoalelor şi a fondurilor, din cari se susţin, după cum află „Gaz. Transilvaniei“,şi-a terminat Vineri lucrările. Comisiunea a făcut cercetări foarte minuţioase. A ascultat mai întâiu pe directorii şcoalelor (dela gimnasiu şi dela şcoala comercială), apoi pe administratorii averilor bisericei Satului Nicolae din Schein, pe fiecare ascultându-l separat şi adresându-i fel de fel de întrebări. A visitat archive şcoalei şi ar Dela Sinaia. Visita prinţului bulgar la Sinaia a avut totuşi un pronunţat colorit politic, deşi caracterul acesta ni se contesta înainte. Ca o întregire a corespondenţei noastre din Bucureşti, dăm aci cuvântările rostite în castelul Peleş din acest prilej. Toastai Regelui Carol. Regele României a adus următorul toast în onoarea oaspeţilor sei: „MulţumesC Alteţei Voastre regale din toată inima pentru a doua Sa visită, care se umple de o satisfacţiune cu atât mai mare, că avem bucuria s saluta astă-dată in România pe principesa Maria Luisa. Presenţa Alteţelor Voastre regale este o noua dovadă de bunele raporturi, cari există atât de norocos între statele Noastre, în speranţa, că aceste raporturi se vor consolida încă mai mult, fac urările cele mai vii pentru fericirea Alteţei Voastre Regale şi a Augustei Sale familii, precum şi pentru prosperitatea ţărei Sale. Ridic păharul meu în sănătatea AA. U. RR. principele şi principesa Bulgariei“. Toastul Principelui Bulgariei. Principele Bulgariei a răspuns: „Mulţumesc Maiestăţei Voastre pentru binevoitoarele şi graţioasele Sale cuvinte. „Pentru mine este o dulce satisfacţiune de a mă regăsi pe lângă Maiestatea Voastră, după un an abia contenit. Bucuria mea este cu atât mai mare cu cât mă regăsesc aci împreună cu Principesa soţia mea, pe care nu putusem, spre marea mea părere de rău, să o presint M. S. Reginei în anul trecut. Mulţumind Maiestăţei Voastre care ’Mi procură din nou prilejul să-mi afirm sentimentele mele de amiciţie, şi bucurându-me că relaţiunile noastre de vecinătate permit, odată mai mult, înfrăţirea ambelor popoare în persoanele noastre, ridic paharul meu în sănătatea Maiestăţei Voastre şi a Reginei, în sănătatea Casei Regale a României şi pentru propăşirea şi mărirea naţiunei române“. „Hurrah! „Pentru bravură“. A doua zi Joi, 7 iulie n., la orele 11 jum. din zi, a avut loc la castelul Peleş remiterea ordinului „Pentru bravura Maiestăţei Sale Regelui Carol, înconjurat de casa Sa militară, din partea Principelui Ferdinand al Bulgariei, în capul unei deputaţiuni compuse din generalul Nicolaev, colonelul Vinarow şi colonelul Markow, cavaleri şi membrii ai consiliului acestui ordin. Alteţa Sa Regală, în momentul remiterei, a pronunţat următoarea cuvântare: Sire: „Acum 21 de ani, armata română lua parte la acel răsboiu memorabil care a făcut din Bulgaria o ţeară liberă. „înaintea Plevnei, în capul vitejei Sale armate, Maiestatea Voastră a îndeplinit acte de valoare militară, care și-au săpat numele atât în istoria poporului meu, cât şi în aceea a Bulgariei. „In amintirea acestor fapte glorioase rog pe Maiestatea Voastră să primească din mânile Mele, ca Mare-Maestru şi însoţit de cavaleri membri ai consiliului ordinului, în semnele de ântâia clasă a ordinului militar bulgar „Pentru Bravură“, ca o mărturie a sentimentelor noastre de recunoştinţă şi ca o dovadă solemnă a amiciţiei Mele pentru M. Voastră“. Apoi în limba bulgară: Sire! „Conferind Maiestăţei Voastre aceste nobile insemne de bravură militară, strig, împreună cu cavalerii Mei, membri ai consiliului ordinului: Dumnezeu să ocrotească pe Maiestatea Sa Carol I, Regele României*. Maiestatea Sa primeşte ordinul, îmbrăţişând pe A. S. R. Principele, şi răspunde: „Sunt adânc mişcat de cuvintele atât de măgulitoare ce Alteţa Voastră Regală "mi-a adresat, precum şi de amabila ei atenţiune, de a-mi remite, încunjurat de vitejii sei oficeri, cari s’au distins în răsboiu, ordinul seu militar. ÎI primesc cu atât mai mare recunoştinţă şi satisfacţiune, cu cât văd în aceasta o nouă dovadă a prieteniei ce Alteţa Voastră Regală are pentru mine şi o legătură preţioasă cu tânăra sa armată, pentru a cărei dezvoltare fac urările cele mai vii. Această decoraţiune îmi va aduce totodată aminte frumoasa epoca, când armata mea a combătut victorios pe câmpurile de bătălie alăturea cu viteaza armată rusească, pentru a constitui Bulgaria şi a cuceri independenţa României. Mulţumind încă odată Alteţei Voastre Regale, pentru semnele de simpatie ce-mi dă, o rog să creadă în simţămintele mele cele mai amicale şi nu vini interes ce port Bulgariei, Principelui ei şi armatei sale*. TVîti ’RiiMTPâe+i rt* MW Ui VW V*. — De la corespondentul nostru. — — 7 Iulie n. Seson mort. — Călduri caniculare şi ploi torenţiale. — înalte visite. — Procesul martorilor duelului Filipescu-Lahovari. — Milionul Ligei. — O dramă mişcătoare. — Fir telegrafic Berlin-Bucureşti. — Prospecte de recoltă bogată. Ne găsim, putem zice, în... prin seson mort ori în... gol seson viu, cum vă place. Vieaţa parlamentară e de mult în... vacanţii, vieaţa publică e monotonă şi aproape seacă, lumea mai cu dare de mână pleacă pe la băi ori la ţeară. Cu toate acestea Bucureştii sunt şi acum destul de îmbelşugaţi în evenimente de tot felul, cari să mai agite opinia publică. * Şi când vezi, că şi „mama natură*, atotputernica stăpână, vrea să ne captiveze atenţia (ori poate să ne şi distrugă? Oie cu căldări caniculare fie cu ploi torenţiale, — nu te mai poţi plânge de „sesonul crastaveţilor“.. într’adevăr, pe aici avem de câtva timp căldări nebune (30° şi peste 30° la umbră), întrerupte din când în când de ploi torenţiale. Un timp, cam nu se poate mai capriţios ! Deunăzile s’a descărcat asupra capitalei o vijelie turbată, care a inundat străzile şi a făcut multe stcăciuni. E vară sesolul înaltelor visite împărăteşti, regale şi... princiare. Ieri (Marţi) a sosit în ţeară Principele Ferdinand al Bulgariei. Este „a doua venire*.... La Giurgiu, Principele, care era însoţit de soţia sa Principesa Luiza, de primul ministru Stoiloff şi de suita Sa, a fost primit de cătră autorităţile civile şi militare şi de cătră populaţie cu onorurile şi pompa cuvenită. De aici a plecat la Sinaia, unde Regele Carol, miniştrii etc.,I-au primit cu mare pompă. Aseară s’a dat un dineu de gală. Regele Carol a toastat pentru vechile raporturi de prietenie între România şi Bulgaria, având viaţă lungă Principelui şi prosperitate poporului bulgar. Principale Ferdinand a răspuns în aceiaşi termini, dorind să trăească dinastia română şi poporul român. Azi au loc representaţia de gală şi alte sărbări. Presa a salutat în termeni simpatici visita Principelui, dar o bucurie mare nu să vede nicairi. Din contră, comentează în defavoarea Principelui faptul semnificativ, că și aceasta a doua visită Regele Carol a primit-o la Sinaia, car’ nu în capitală. Se conchide de aici că visitele dese ale Principelui-călitor nu-’s văzute cu ochi simpatici în cercurile conducătoare ale ţărei. Şi cu drept cuvânt nu-’s văzute cu ochi simpatici, pentru că Principele însuşi, nu-’i chiar simpatic oamenilor de ordine... E interesant articolul ziarului Adevărul la adresa Principelui. „Asasinul la Sinaia acesta e titlul articolului de bineventare, în care ziarul independent acasă pe Principe de asasinarea lui Stambulos... ♦ La 15 iulie, Regele Carol va pleca la Petersburg. Se dă ca sigur, că Maiestatea Sa va fi însoţit şi de primul ministru domnul Sturdza. Visita e considerată pretutindeni ca un remarcabil eveniment politic. * Zilele trecute a avut loc la curtea de apel a tribunalului Ilfov procesul martorilor fatalului duel Filipescu-Lahovary. Procesul a ţinut, cu aminări, vre-o câteva zile. Au pledat unii dintre cei mai distinşi advocaţi ai ţărei, domnii: Mişu Cornea, Tache Ionescu, B. Delavrancea (advocaţi ai apărărei) şi B. Missir (advocat al părţei civile). Se ştie, că tribunalul a achitat pe martori, dar, atât prim-procurorul, dl Caracaş, cât şi partea civilă, representată prin doamna M. Lahovary, mama răposatului, au făcut apel. Curtea de apel a confirmat ieri sentenţa achitând pe toţi patru martorii: domnii N. Seulescu, V. Ionescu, I. Isvoranu şi N. Drosu ceşti doi din urmă martori ai defunctului. Un judecător, dl Budişteanu, a înaintat opinie separată, cerând pedepsirea martorilor dlui Filipescu la 15 zile şi amendarea dlui Isvoranu cu 100 lei. In contra sentenţei curţei de apel s’a dat recurs la curtea de casaţie. In legătură cu achitarea martorilor circulă cu insistenţă svonul, că dl Filipescu va fi graţiat azi mâne de M. S. Regele. * Din cercurile Ligei aflu cu bucurie, că pentru ideea milionului Ligei se lucră febril din partea comitetului central. S’au tipărit mii de liste, cari se vor lansa de înşişi membrii comitetului în toată ţeara, pentru subscriere. Se crede, că deja în cursul verei se vor aduna pe la băi sume mari, care la toamnă încassările vor curge strună, pentru adunarea milionului. Listele de subscriere sunt artistic lucrate, în frunte cu un vultur falnic, fluturând mândrul nostru tricolor. • In săptămâna trecută, o dramă familiară a emoţionat întreaga capitală. Soţia tânărului poet Radu Rosetti, o frumoasă şi instruită copilă de abia 20 ani, s’a împuşcat de desperare, că soţul seu a intentat proces de divorţ, car’ ea îl iubeşte , nebunie. Din norocire, rana n’a fost mortală şi nefericita victimă a dragostei şi a desiinşiei e salvată de moartea fisică. Dar’ de moartea sufletească ?...* De câteva zile se află în capitală dl de Podbielski, secretarul de stat al departamentului poştelor german, împreună cu doi funcţionari superiori ai sei, în scop de a trata cu guvernul român în chestia infiinţărei unui fir telegrafic direct între Berlin şi Bucureşti, instalaţia acestei linii telegrafice va necesita 6000 stîlpi, a căror aşezare se va începe îndată ce convenţia între direcţiile poştelor române şi germane va fi semnată. Cheltuelile se vor avea suma de 160.000 lei. înalţii funcţionari germani au sosit în ţeară deodată cu dl Sturdza, care se reîntortorcea de la Carlsbad. ♦ Teribilele furtuni din Ungaria au alarmat şi spiritele de la noi. Până acum sămănaturile promit o recoltă excelentă. Dacă însă fatalitatea ar repeţi şi la noi inundaţiile de acum un an, miseria ce ar urma ar fi desastroasă ţărei întregi. Ferească D-zeu de o aşa calamitate!