Tribuna, noiembrie 1898 (Anul 15, nr. 238-261)

1898-11-25 / nr. 257

Nr. 257 Dl Ioan Ciocan, după­ cum scrie »Magyarország« — s’a hotărît în sfîrşit să-’şi înceapă prelegerile la catedra re­gretatului Alexandru Roman, pe care o ocupă din graţia lui Bănffy. Dar’ deşi atâta s’a umilit înaintea Ungurilor, totuşi îl ciocănesc ziarele lor din acest prilej, pentru­ că dl Ciocan nu prea ştie ungu­reşte şi astfel a preles româneşte. »Meg« spune, că mai ântâiu a cetit de pe o­­ hârtie câteva cuvinte într'o ungurească­­ chinuită, apoi a început româneşte —­­ spre scandalisarea patrioţilor. Se zice, că între studenţii maghiari s’a pornit mişcare de a împedeca prelegerile lui Ciocan, în ochii şoviniştilor nici Ciocan, care la noi e atât de urgisit, nu e de­stul de patriot. Amnestie. Foaia oficială publică autograful prea înalt, prin care din pri­lejul jubileului se amnestiază toţi, cari au fost condamnaţi pentru lesa maie­state sau lesa membrilor casei domni­toare. Acelaşi autograf mai conţine şi amnestiarea a 349 delicvenţi din puş­cării şi 199 din temniţele tribunalelor. * Pentru Enciclopedie. Cetim în »Patria«: Dl Dr. Cornel Diaconovich, prim-secretar al »Asociaţiunei« şi direc­torul »Enciclopediei Române« va între­prinde o călătorie prin părţile locuite de Români, în scop de a câştiga cola­boratori şi abonenţi pentru »Enciclo­pedia Română«, ale cărei cheltueli se urcă la 100.000 coroane. * Scalde în Făgăraş. La iniţiativa silvicultorului Emil Aladies în curând se va conchema o adunare în Făgăraş în scopul de a se înfiinţa o societate pe acţii, care să deschidă acolo scalde răci şi calde şi baie de aburi. Capitalul so­cial se proiectează în sumă de 25.000 fl. împărţit în 1000 acţii a 25 fl. * Difterie în comitatul Hunedoa­rei. M­ se scrie, că vicecomitele comita­tului Hunedoara în urma ivirei mai mul­tor caşuri de difterie a dat ordin ca să se închidă şcoalele din comunele Goagiul­­ini­, Băieşdi şi Boşorod. Şcoala elemen­tară de stat din Deva încă s’a închis de câteva zile, pentru­ că şi aici s’a ivit un caş de difterie.♦ Internat sârbesc pentru fete în Budapesta. Damele sârbe cari locuesc în Budapesta au ţinut Duminecă o adu­nare în scopul înfiinţărei unei reuniuni de femei, care apoi să susţină un in­ternat, în care să fie educate fetele sârbe. Ziarele ungureşti, din cari luăm această ştire spun, că scopul ce-’l ur­măresc damele sârbe cu înfiinţarea in­ternatului ar fi ca să-’şi prepare fiicele pentru şcoalele superioare ungureşti şi să le dee ocasie ca să-’şi câştige cultura ungurească şi să-’şi însuşească pe de­plin limba ungurească. Să fie atât de »patriotice« damele sârbe din Budapesta? * Conferenţa contra anarchismului. Deja de o săptămână s’a deschis în Roma conferenţa contra anarchismului. Şi dacă nici până acum nu au sosit veşti despre lucrările conferenţei causa este, că delegaţii puterilor conferează cu uşile încuiate, păstrând în cel mai mare se­cret hotărîrile conferenţei. Soldaţi şi gardişti înarmaţi păzesc intrările salei unde se ţine conferenţa şi numai cei invitaţi sunt lăsaţi să între. Se afirmă, că resultatul conferen­­ţei de acum nu va fi mare. Cel mult după discutarea chestiei se vor lua dis­­poziţii pentru o nouă conferenţă. * »»muia femeiască. Aproape in fiecare zi se aud plângeri din partea femeilor, că pe ele bărbaţii nu le lasă să-­şi ocupe locul cuvenit cu vieaţa politică şi economică. Aceste plângeri însă sunt neîntemeiate, de­oare­ce 2 treimi din omenime şi jumătate din întreg rotogolul pă­mântului se află sub domnia femeilor. Aşa avem pe regina Angliei Victoria, care dela 1889 dom­neşte peste naţiunea cea mai puternică din lume. Wilhelmina numai de curând a fost încoronată ca regină a Olandei. Ce-’i drept, aci, ţeara-mamă nu e mare, dar’ sunt multe coloniile, care îi ţin şi ei un loc de frunte între celelalte naţiuni. Cârma Spaniei, fiind regele încă mic, o are în mână regina-regentă Cristina. Peste cele 400 milioane de locuitori ai Chinei domneşte de­­asemenea Tsi An, văduva împărăteasă. Ţarul Rusiei Nicolae sta sub influenţa soţiei sale Ţarina Alix, care prin frumseţa şi cultura ei stăpâneşte asupra inimei Ţarului. Se zice, că ea este care ar fi dat Ţarului şi ideea desarmărei generale. Regina Italiei Margareta, fiind şi ea de o frumseţă rară, cultă şi de spirit, are deaseme­­nea mare influenţă asupra soţului seu Umberto. Acesta are deplină încredere în judecata reginei şi se zice, că miniştrii ştiu foarte bine, că con­sensul reginei e neapărat de lipsă spre a pute dobândi ceva de la regele. Regina României, cunoscută în toată lumea ca scriitoare şi poetă sub numele de Carmen Sylva, încă trece ca o femeie foarte pricepută în ale politicei și se zice, că sfatul seu înțelept a contribuit mult la prosperarea României. * Știri mărunte. Fabrica de spirt a firmei Engel Bernat & Co. din Budapesta a fost mi­stuită de flăcări. Paguba e de vre­o 20.000 fl. — Baroneasa Hirsch, la propunerea mini­strului a latere Br. Bănffy, a fost distinsă cu ordul »Elisabeta cl. I.« pentru faptele sale filantropice, Sib­ii­u, Mercuri, TRIBUNA 1 25 Noemvrie (7 Decemvrie) 1898 Pag. 1031 — Din închisoarea cetăței din Arad a de­șertat fostul voluntar Jidanul Braun Miksa, care era condamnat la 12 ani închisoare, pentru o mulţime de pungăşii. — Din Londra se anunţă interesanta ştire, că prinţul George, noul guvernor al Cretei în curen­t se va finanţa cu princesa Victoria, fiica prinţului de Walles. — La poşta din Valasud (com. Cojocnei) s’a instalat o linie telegrafică. — Un soldat dela artilerie s’a aruncat din fereastra etajului II. al casarmei de artilerie din Sibiiu. Nenorocitul a murit momentan. La Abonament lunar pentru Decemvrie st. vechii» invită Administraţia ziarului „TRIBUNA“, triburţa u­srară. Dl Réthy pus la locul seu. Iarăşi a păţit-o ţanţoşul istoriograf crăesc-maghiar şi tricolor Dr. Réthy, ma­rele istoric de contrabandă, omul de »şti­inţă« care caută a face politică de ma­­ghiarizare în istoriografie. Cetitorii noştri ştiu, că el a scos acum câteva luni o broşură în care arată, că noi am venit din Romagna ca nişte păstori italieni, în ori­ce cas după sta­bilirea Maghiarilor în Europa. Iată acum ce scrie celebrul filolog Meyer- Lu­bke despre năzdrăvăniile dlui Réthy, într’un articol critic apărut în Literatur­blatt für germanische und romanische Philologie. »Argumentele limbistice ale dlui Réthy sunt absolut fără nici o valoare. El se sprijinește: 1. pe românescul apă, sardinul abba, latinește însă aqua; 2. latinul­­ se schimbă în româna, în neapo­­litana și în »dialectul româno-umbro-ma­­cerato« în r; 3. rom. iarbă, piele, moarte, poartă, bătrân corăspund cu friaulicul: iarbe, piei, muart, puart, vedran. în ceea­ ce priveşte punctul al 2-lea lu­crurile stau astfel, că în România­­ numai între vocale să preface în r, pe când în dialectele italiene citate­­ să preface în r înaintea consoanelor şi în ca­şuri numai anumite; e vorba deci de două fenomene absolut deosebite. Dacă considerăm mai deaproape particularită­ţile limbistice ale românei, ne loveşte mai ântâiu schimbarea lui ct în pt, care schimbare până acuma nu s’a întâlnit în nici o altă limbă şi care arată, că des­părţirea Românilor de Italieni s’a făcut într’un timp, când et încă nu devenea tt. Lângă multe asemănări, se întâlnesc şi deosebiri însemnate. Schimbarea neo­greacă şi albaneză a lui nt, nk, mp în ng şi mb, care este aşa de răspândită în dialectele sud-italice, este cu totul străină de limba română. Raportul lui file şi ipse, ca pronume personal este în româneşte cu totul altul decât în Ita­lia şi a. m. d. întrebarea este afară din cale­a grea. Aici, ca şi pretutindenea, e vorba de a cerceta cu deamăruntul puterea doveditoare a materialului întrebuinţat. Va trebui să se cerce a se hotărî vîrsta relativă a fenomenelor singuratice, şi să se cerceteze până la ce punct mai multe schimbări fonetice au fost aduse­­ prin una şi aceeaşi îmboldire; va tre-­­ bui să se aducă dovezi că asemănările nu sunt întâmplătoare, din care pricină şi răsar deosebiri, şi a. m. d. Cine procedează ca dl Réthy, ar pute tot aşa de bine aduce pe Românii din Alpele Cortice, unde n a avut în­tocmai aceiaşi soarte ca şi în româna, sau în nordul Spaniei, unde e s’a pre­făcut din ie aproape în aceeaşi întindere ca şi în limba română, în deosebire de autor, cred eu că deslegarea chestiunei române, prin bro­şurică de faţă, nu numai că nu a fost dată, dar’ că nu a fost înaintată nici cu un singur pas. W. Meyer Lu­bker, pute vorbi altfel. Preţul volumului e 4 fl. sau 10 lei. Se poate procura de la li­brăria noastră.* 2. A doua lucrare preţioasă, eşită chiar acum de sub presă, poartă titlul : Acţiunile posesorii în dreptul ro­man şi român, — studiu presentat pen­tru obţinerea licenţei în drept de Va­sile C. Popovici, Bucureşti, tipografia curţei regale F. Gobi fii, 1898. — Este deasemenea un volum considerabil, de peste 150 pag. în format octav mare. Dl Vasile C. Popovici este cunos­cut personal cercurilor din Sibiiu din­­tr-un prilej fericit, când dimpreună cu alţi distinşi studenţi din Bucureşti a pe­trecut câteva zile în mijlocul nostru. Inte­ligenţa şi seriositatea d-sale garantează pentru aprofundarea studiului său, pe care îl vedem aprobat de comisiunea univer­sitară din Bucureşti, ce numără autori­tăţi ca domnii: Crătunescu, Tocilescu, Ursianu, Stelian şi Antonescu. Recomandăm cu căldură mai ales ju­riştilor noştri aceste două opuri. * »Gazeta Săteanului«, revistă ilustrată enciclopedică. Apare în Rîmnicul-Sărat la 5 şi­­ 20 a fiecărei luni. Abonamentul 10 lei pe an.­­ Anul al XV-lea, nr. 16 şi 17 din 20 Septemvrie­­ v. 1898 are următorul cuprins: împrejurul po­lului Sudic, de „*, — »Tristei« necunoscute, de A. Vlăhuţă. — Jocul actorilor, de S. N. — Reichenhall, de I. St. Furtună. — Hora, de Va­­sile­ Pop. — Despre efectele fisiologice și tera­peutice ale băilor de mare (urmare), de Dr. Al. Tărăşescu. — Șerpii în India, de Compilator. — Catastrofa lipsei de grâu. William Crookes despre producerea panei, după W. Crookes. — Cronica ştientifică: De ce se văd chipurile cine­matografului, de Georges Brunell. — Tabloul- Barem arătând în centimetri şi pentru un an numărul plantelor necesare, după depărtarea observată între ele în plantaţiune, de Vilmorin. — Tabloul-Călăuză, arătând numărul plantelor ne­cesare pentru a se garnisi un hectar. — Dinţii şi higiena gurei, de Doctorul fără arg. — Marea manifestaţie pacînică din 1900, de Reporter. — Miragiul ouălor, de Polina C. Concită. — Clima lunei Iunie 1898 st. n., de St. C. Hepites. — Re­­creaţiuni ştientifice: Focul în apă. Asupra ela­­sticităţei lichidelor, de Georges Brunell. — Cro­nică agricolă, de D. — Ce este mana Ovreilor? de Compilator. — A sosit vremea îngrăşărei râmătorilor. Bibliografie. Lustraţiuni. Şerpii în India. — Zootro­­pul. — Specimen a unei părţi de bandă de Zotrop. — Fenakisticopul. — Praxinoscopul. Diferite fase ale mișcărilor unei pisice ce cade (3 gravuri). — Scenă de box jucată înaintea Kineto­­grafului Edison, pentru a se căpăta probele servind laKinetoscop. Madagascar. Vederea palatului primului ministru. — Experiența cu focul în apă. — Experienţe arătătoare a elasti­­cităţei lichidelor. INFORMAŢIUNI. Done opun juridice. Au apărut două preţioase opuri din resortul drep­tului : 1. Dr. Rudolf de Ihering: »Sco­pul în, drept«, traducere de Teodor V. Păcăţian. Vol. I. Editura traducăto­rului. Bucureşti—Sibiiu, »Tipografia« so­cietate pe acţiuni. Un volum mare, de 368 pag., tipar elegant şi ceteţ. Despre valoarea internă garantează numele celebrului Ihering. Traducătorul deasemenea este cunoscut şi apreciat. Nu demult a apărut tot în traducerea d-sale alt op important al lui Ihering: Lupta pentru drept. Toată presa a menţionat cu laude la timpul seu despre lucrarea dlui Păcăţian, şi suntem convinşi, că nici acum nu va Bibliografie. „Liga Română“ despre „Zarand şi Munţii-Apuseni“. Liga Montană scrie: »Zarandul şi Munţii-Apuseni ai Transilvaniei«. Descriere de Silvestru Moldovan, cu 9 ilustraţiuni şi o schiţă. Sibiiu, 1898. Dl Silvestru Moldovan este cuno­scut publicului iubitor de literatură geo­­şi etnografică, prin scrierea sa: Ţeara­ Noastră, precum şi prin alte lucrări literare. Cartea anunţată aici cuprinde pe 303 pagini ,o plastică şi atractivă de­scrierea pitoreştilor Munţi-Apuseni, pa­­tria Moţilor şi tărîmul revoluţiunilor române ale lui Horia, Cloşca şi Cri­­şan, şi Iancu, precum şi a întinsului judeţ al Zarandului. Autorul a călătorit însuşi prin mai toate numeroasele regiuni şi localităţi pe cari le descrie, aşa că cetitorul se alege din această lectură nu numai cu folositoare cunoştinţe de orografie, topo­­şi etnografie, ci şi cu impresiuni de că­lătorie. Limba e pretutindenea o româ­nească impecablă, uşoară, curgătoare. Ilustraţiunile sunt bine alese şi bine executate; ele contribuesc foarte mult a da vieaţă scrierei. Până astăzi n’a existat în limba română o descripţie a acestor regiuni atât de interesante, din mai multe puncte de vedere. Dl Silvestru Moldovan a răspuns deci prin această publicaţiune unei trebuinţe ce într’adever se simţea la noi. Sperăm, că publicul cetitor va face acestei scrieri primirea amabilă pe care o merită. Koi »lin parte-ne, « recomandăm cu căldură tuturor celor­ ce vor se cunoască acea ţeară, In care se petrece ch­estiunea naţională, acea ţeară, spre care mii »le priviri sunt îndreptate în zare, spre care zeci şi zeci de m­ii de inimi româneşti bat cu atâta dor, cu atâta nerăbdare... Până una alta, s- o studiem serios, căci ea merită atâta atenţiune din par­tea noastră. Ea ar merita mai mult chiar . Cetind cartea dlui Moldovan, stai şi admiri mereu rara frumseţă naturală a Ardealului, şi te miri, că se găsesc atât de puţini Români la noi, cari se înţeleagă, câte plăceri şi învăţăminte ar ave pentru ei câte o excursiune în acele fermecătoare regiuni locuite de fraţi de ai noştri. Se sperăm, că această scriere va ave darul să îndemne pe mulţi dintre noi a visita în mod sistematic mândra Transilvanie. „Călindarul Poporului“ — Voci de presă. — »EPOCA«. »Nici un călindar n’a apărut în ţeara noastră, care se fie cu adevărat pentru popor, cum este »Călindar­ul« societăţei din Sibiiu«. »TRANSILVANIA«. „ Călindarul Poporului“ şi de altă-dată ocupă locul cel mai de frunte între călindarele ro­mâneşti. Nici-cănd până astăzi nu s’a oferit la noi publicului cetitor pentru preţul bogatei de 20 cr. o lectură mai bogată, mai folositoare şi mai adequată tre­buinţelor poporului nostru. Iată cuprinsul părţei literare, care şi cu privire la extensiune e cu o întreagă coală mai voluminos decât în anul trecut“. «LIGA ROMÂNĂ« DESPRE »LUPTELE ROMÂNILOR«. Liga Română scrie următoarele despre broşura noastră »Luptele Ro­mânilor« . »Tribuna« din Sibiiu a avut buna idee de a scoate în broşură »Luptele Românilor«, o serie de articole publi­cate în numerele sale de toamnă de dl Doctor Romanus. Alte cărţi, apărute până acum în chestia naţională privesc mai mult ac­tualitatea, pe când lucrarea dlui Ro­manus îmbrăţişează într’un breviar tre­cutul acestor lupte combinându-’l cu ac­tualitatea. Sub raportul acesta, ea vine oare­cum să complinească tot ce s’a scris în chestia naţională de vre-o 7—8 ani în­coace. în aceasta residă nota cea mai bună şi mai înaltă a cărţei. Deosebit autorul, pentru a o face pe cât se poate mai accesibilă a avut­­ grije de a o feri de ori­ce balast plicti­sitor şi a-­i da o limbă aleasă. Aşa, că expunerea întreagă nu e numai succintă, fidelă şi clară, dar­ ea devine şi atrac­tivă. Aceste calităţi noue vor face de si­gur ca lucrarea dlui Romanus să fie preţuită pretutindenea. Mai ales în d­in România, unde trecutul chestiei trasni­silvane e foarte puţin cunoscut. De aceea o şi recomandăm cu toată convin­­derea şi căldura, ca pe unica carte cu garul de a introduce pe cetitor mai comod în deplina cunoaştere a chestiei naţionale. Teatru orâş­neac în Sibiiu. Mercuri, 7 Decemvrie n. Das Modell. Operetă în 3 acte, de Fr. de Supée. începutul la 7 ore seara. Sosiţi în Sibiiu, în 6 Decemvrie n. 1898. Hotel »împăratul Romanilor«: Swistel­­nitzky, Péterny, căpitani, Baron Jósika, cadet, din Mediaş; Dr. Kovács, medic de regiment din Braşov; Wagner din Şeica-mică, Thullner din Dobârca, preoţi; Göncsy, oficial din Făgăraş; Dr. Isac, advocat din Sebeşul-săsesc; Porr, di­rector din Braşov; Mátyás din Braşov, Deutsch, Lustig, din Alba-Iulia, Dragan, Schlesinger, Bachrach, din Budapesta, comercianţi; Hotel »Neufihrer«, Serbu, privatier din Selişte; Széllő, secretar din Cluj; Rabatz, preot din Blaj. Hotel »Meitzer«: Popp, notar din Săsăuş; Binder, econom din Făgăraș ; Karácsony, oficial din Budapesta; Paulini, ospătar din Râmnic; Gondos, administrator, Schivszky, privatier din Mediaș. „Calindorul Poporului“ se poate procur­a mai uşor trimi­ţând înainte prin mandat poştal, ori în maree poştale, suma, de 25 oi. Atunci »Călindarul« se trimite francat acasă. Nu e de loc practică coman­darea prin ram­bursă (Post­­nachnahme), fiindcă înmulţeşte foarte mult spesele. LIBRĂRIA „TIPOGRAFIEI», SOC. PE ACŢIUNI, SIBIIU, STRADA POPUAUEI 15. Bursa de martori din Budapesta dela 3 Dec. n. 13 Seminţe Grâu Bănăţenesc nou Grâu de Tisa „ Grâu de Pesta „ Grâu de Alba-Reg. „ „ ,, Baclea ,, Grâu ung. de Nord ,, Sl 2« 5 a» 7« 75 78 75 75 75 Preţul per 100 chilogr. dela până 10.— 10.10 10.20 10.3­0 10.16 10 20 10.30 102 10.25 10 3» gc T» cu Preţul per 100 chilogr. dela până Seminţe vechi ori noue Soiul Secară Orz Ovăs Cucuruz (porumb) Mein Hrişcă Grâu prima de nutreţ de vinars de bere bănăţ. de abtsoiu Cualitatea per hect. 10.15 10.35 10 35 10.85 1040 10.20 10.40 10.45 104 10 45 1*reul per 100 chilogr, dela până 10—11 60—62 «2—IM, 64-66 39—41 Cucuruz Oves '­roducte diverse Sem. de trif. 1) Oleu de rap. Un», de porc' n Slănină n Său Prune Lictar *7 Miere o Ceară Mart -Apr. Sept.-Oct. Maiu-IuD. Iulie-Ang. Mart.-Apr. Oct. & O li Mg 9.71 4.82 5 96 Soiu 8. 0 5.20 8.80 7.80 5.75 5 50 4 45 8.55 6 50 7 60 8.70 6.10 5.56 5.50 4.50 4.­0 9.7 4.8­' 6 98 Cursul Lucernă ungurească roșie rafinat dela Pesta dela țeară avântată afumată slavon, nou bănățenesc brută galbină străcuratâ de Rosenau dela 1 până —— 1 1 1 1 6.—56 50 65 -66 — 1 1 Ij J | | i --,__e-­ îî-arsvd rHtll til» IUMSs». Din 6 Decemvrie n. 1898 h­ârtifî­ ia o notă română Lire turcești . . Imperiali (15 R* aur) Ruble ruROȘti 100 & , Galbeni................... Napoleon­­d’ori . "W Marc« gemen» . Lin* «teriâag , , , Oussp. 9.50 vând 1905 * 127.— 6.64 9.51 58.60 11.93 9.54 1912 128 — 5.68 9­ 55 68.90 12 06 Bursa da Budapesta Din 3 Dec. n. 1898 Rent» de sar ing. 6®/.................... . , fl 1 B » 4 9/( ........ —,— « ing. val. col. 4*/0 ........ 100.25 împrumutul căilor ferata ing. ...... 131.50 Amortizarea datoriei căilor ferata de Ost ing. G a emisiune)......................................122.50 Amortizarea datoriei căilor ferate da Ost ing. (II­* aadsiune) .......................................... 102.— Bonuri rurale ung. .......................................98.____ î­n croate-slavone........................99.— Obligațiunile desp. regaliilor........................101.50 împrumut cu premiu ing. . ........................156. -Losuri pentru regularea Tisei şi Seghedin . 140.— Renta de hârtie austriacă ....... 102.50 , de argint austriacă , 102.25 , du­bur austriacă........................................128.50 Locurî austriace din 1860 ................................ 160.26 Acțiuni­!­, băncai austro-ungare ................... 955.— „ n de credit ung. ..... —.— .. „ de credit austr........................ — Scrinuri funerare aia institutului da credit și economii „Albina“ .......................................102.— Argint«! ........................................... 670 Galbeni împărătești 666 Napoleon­ d’ori \ \ 9^5 Mărci 100 msp. german* ....... 68.9­ London 10 Livres sterling! 120 55 Bur«« de Vidua. Din 3 Dec. n. 1898. Renta do sar 83/........................ . , , , _ » p . * 4*/j 122.26 Betrt» on*. J*. s. 4*/» ......... 100.— l­prdiaintal căilor ierni* aag................................122.— Aaaritatea datoriei căilor ferate d® Ost mg d­a «sisiune)............................ lol.75 Amortisrea datoriei căilor ferate de Ost nag. (II-s eaasinne)................................. 121.60 Bonuri rurale ung....................................................98.— a n croate-siavone............................199.— issprussnt ca premiu ung.....................................156.— Losuri pentru regularea Tizei și Seghedin ! 150.— Baats d®, hârtie austriacă ....... 102.40 , „ argint austriacă . .............................101.80 ■ * »or »oitriaca ... .... 128.30 Lepari wwtriace dfo i860 ...... 160.25 Aețiun băneai apatre-sogare ..... 866.— s r de credit uag. ..... —.— * B de credit aast*. . . . . , — 4-rgiclal.......................................................... 6.71 Galbeni îsapSrâiești 6.69 v».no!«i5o­ d’eri ........... 9.66 Mărci 100 is&p. germana....................... 69 — London 10 Livres Sterling­ ....... 120.45 3tmi& »ie Bitmistti. Pentru redacţie şi editură responsabil: Andreiu Balteş. Proprietar: Pentru „Tipografia“, societate pe acţiuni: V. H. Dressnandt, Din 2 Nov. v. — 4 »re p. bs. Caau Renta rom. per 1876 5% ........ 100 Ront» roîRânS amort. 5*/................................... 97 Renta (Schuldverschreib) ................................... 09 Oblig, de stat C. F. R. 6»/, ....... — Renta rom. Rural, conv.) 6% ...... 100 împrumutul municipal 5°/0. ....... 97 Scrisori feac. rurale 6«/0.................................. — * p * 7®/t.................. — idea» urbana 7*/» .................... ... » » «V................................... 186 * 3­­*0­­ . 82 Banca Nationals (100 isi vér?. Intr.) , . . . 146 87 Şoc. Dada-RoH. (260 lei vére.)...............................420 Bac de Asig. Naţ- (200 lei vtoe). ..... 467 Soc. «tm. ds reesig, 158 Soc. row, da con. (250 isi vére.) ..... 106 CMf*. fSwrm­ Pensiunilor........................ 280 Agio . ................................. — Schimb: londra 3 Luni .... ........................................ — * ceh .... . ....... — Berlin 3 luni >................................................... _ , «eh .... ............................. — »ions ....... i , — Agio . ............................ —

Next