Tribuna, noiembrie 1898 (Anul 15, nr. 238-261)
1898-11-26 / nr. 258
Nr. 258 Se caută medic român. Se atrage atenţiunea medicilor români, că postul de medic în comuna curat română Torontal-Petrovoselo (Romăn-Petre) cerc. Alibunar, este vacant. Doritorii să competeze îndată. Salarul este 1000 fl. cortel și taxele de visită. * Convocare. Pe baza condusului comitetului central din 24 Noemvrie n. 1898 și în conformitate cu §-ul 20 din statute, am onoare a convoca a X-a adunare generală ordinară a »Reuniunei române de agricultură din comit. Sibiiului« în Racoviţa, pe Duminecă, în 25 Decemvrie n. a. c., la 11 ore a. m. Program : 1. Presentarea raportului general al comitetului central, a raţiociunilor pe anul 1897 şi proiectul de budget pe 1898. 2. Propuneri eventuale din partea membrilor. 3. Discurs despre cultura fenaţelor şi despre prăsirea vitelor. 4. Despre însemnătatea »tovărăşiilor agricole« şi a băncilor săteşti sistem »Reiffeisen«. 5. Autenticarea protocolului şedinţei. Sibiiu, 7 Decemvrie n. 1898. Demetriu Cornja, preşedinte. Afacerea lui Krivâny. Din Arad se scrie, că judecătoria disciplinară a terminat cercetările în chestia lui Krivâny şi a propus ca vicecomitele Szathmăry, prim-procurorul Vörös și presidentul sedinei orfanale Alexandru Pecican să fie repuși în oficiu și cercetarea disciplinară ridicată în contra lor să se sisteze. Din contră apoi prim-comptabilul Schweger să fie pedepsit cu 100 fl. și controlorul Barbu și comptabilul Hamacsek să fie pedepsiţi cu câte 50 fl., dar şi aceştia toţi trei să fie repuşi în oficiile lor.* Maghiarii şi jubileul. Completăm dosarul loialităței maghiare cu următoarele date, ce le primim din Odorheiu: în Odorheiu (Székely-Udvarhey) tinerimea maghiară de la liceul de acolo la 2 Decemvrie a ţinut o şedinţă demonstrativă trimiţând lui Kossuth Ferencz o telegramă omagială. După închiderea şedinţei au parcurs toate stradele cântând »Kossuth-nota«. Un student mergea înainte purtând un steag negru. O mulţime de lume s’a alăturat la convoiul studenţilor, până ce în fine gendarmeriai-a împrăştiat, după ce a rănit vreo 10 studenţi, cari în patriotismul lor nu mai voiau să se supună nici forţei gendarmilor, în ziua următoare studenţii maghiari au continuat demonstraţiile. Monarchul şi fiicele Sale, îndureratul nostru Monarch s’a retras în castelul din Wallsee lângă Dunăre, ca în cea mai mare tăcere şi în linişte deplină să petreacă însemnata ziuă de 2 Decemvrie. După cum anunţă o scrisoare din Wallsee, Monarchul a petrecut ziua întreagă în cel mai intim cerc familiar, împreună cu cele două fiice, Gizela şi Maria Valeria a făcut plimbări până la Miihlau. în decursul plimbărei Monarchul de mai multe ori a zis că mişcarea aceasta ’l-a recreat mult şi apoi blând a agrăit pe mai mulţi oameni cu cari s’a întâlnit. Alaltăieri Monarchul s’a reîntors la Viena. * Știri mărunte. Kállay Béni, ministrul comun de finanțe a fost decorat de Maiestatea Sa cu marea cruce a ordului »Sfântul Ștefan«. — Alfred Schnierer, prof. univ. din Budapesta a murit ieri. — Kossuth Ferencz a încetat de a mai fi prim-colaborator al ziarului »Egyetértés«, nu se poate face pe altă cale, decât pe calea lui Koller, a representantului împărătesc austriac«. (Függ. II. pag. 52). Praga, 7 Decemvrie. Reuniunea Slovansca liga a hotărît se apeleze la Slavii-de-sud, ca să se întrepună pe lângă împăratul in interesul ruperei ținuturilor din Ungaria, care nu sânt locuite de Maghiari. în cașul acesta Ungaria s’ar reduce la o Maghiarie de vre-o 2500 miluri pătrate. (S. B. nr. 146). Pesta, 7 Decemvrie. Dieta auzind despre schimbarea de tron întâmplată în 2 Decemvrie, la propunerea lui Kossuth declară, că »cu posesiunea scaunului regal fără ştirea şi convoirea dietei unilateral nimenea n’are drept să dispună«, deci dară »convenirea familiară« din Olmütz nu poate obliga Ungaria. Până când Regele nu va pune jurământ pe constituţia ţărei, până nu se va încorona, până atunci nu-i iertat a se supune ordinaţiunilor lui, căci vor fi trădători de patrie. Decisiunea aceasta încă azi la 1 oră o primeşte şi casa de sus. De altmintrelea decisiunea a produs mult resens. Chiar şi Batthyányi a început acţiune pentru retragerea ei. în Pesta s’au ridicat două fabrici de tunuri şi una de puşti. (Közi, nr. 182; P. H. nr. 336; Fagg. II, pag. 170; A. P. nr. 25). Sebeşul-mare, 7 Decemvrie. Bănffy a atacat armata prefectului Iancu şi-a împrăştiat-o urmărindu-o până seara târziu. (P. H. nr. 245). Sibiiu, Joi, La Abonament lunar pentru Decemvrie st. vechi o învită Administraţia ziarului „TRIBUNA“. Mai nou, Crişa din Budapesta. Ştirile despre abzicerea lui Szilágyi se confirmă. Vicepresidentul Láng s’a declarat solidar cu Szilágyi şi’şi va da şi el demisia. Se svoneşte apoi, că şi celalalt vicepresident, Kardoss, care e în concediu, va demisiona în curând. Bânffy a convocat consiliul ministerial pe azi. »Meg« află, că Bânffy va propune ca guvernul să ceară de la Maiestatea Sa carta bianca pentru ce are să urmeze după Anul Nou. Dacă aceasta nu li se va da, cabinetul își va presenta demisia, în cercurile politice retragerea lui Bánffy se consideră ca fapt împlinit. Se vorbeşte apoi, că va urma un minister de amploiaţi, în frunte cu ministrul Lukács. Din public.*) Declaraţiune: în afacerea de onoare ivită între d-nii Dem. Lascu şi Iustin Ardelean, d-nul Iustin Ardelean a revocat mandatul dat secundanţilor sei, şi nu a numit alţi secundanţi; încetând astfel de a sta la disposiţia noastră, tr’ebue să considerăm de denegată satisfacţia, ce ’i s’a cerut. Cu aceasta declarăm afacerea terminată în mod cavaleresc din partea d-nului Demetriu Lascu. Oradea-mare, 5 Decemvrie n. 1898. Lucian Bolcaş, Iustin Harşeu. *) Pentru cele cuprinse în rubrica aceasta redacţiunea nu e responsabilă. Red. tribuita literară. Cărţi dela fraţi. ♦ Sub acest titlu găsim în Epoca din Bucureşti un articol literar, scris de dl Al. Antimireanu, redactorul nouei reviste literare „Floare- Albastru», pe care îl vom reproduce în întregime, fiindcă tratează, cu competenţă clar, şi cu multă bunăvoinţă despre două cărţi apărute la noi: Călindarul Poporului pe 1899 şi Cronica anului 1848. Fără a vătăma modestia putem mărturisi că simţim o firească mulţumire, când vedem pe fraţii noştri liberi că apreciază modestele noastre silinţe pe terenul literaturei. Nu-i vorbă, dl Antimireanu nu are decât cuvinte de laudă, dar’ tocmai de aceea am dori ca şi alţi confraţi să dee cărţilor ce apar la noi niţică atenţiune, fie măcar de critică, dacă nu de apreciare. Manifestarea interesărei lor pentru lucrările noastre nu poate decât să ne mângăie. Iată articolul: * Am pe masă două publicații venite de peste munți, două publicații excelente, a căror apariție se datorește numai dragostei de neam, dorului pe care autorii lor l-au avut în suflet, pentru cultivarea poporului român. De câtva timp se poate observa, că tot ce se scrie bun pentru şi despre poporul român, ne vine din Transilvania ; acolo e patriotismul cald încă, e desinteresarea, sunt toate pornirile nobile, vii şi entusiaste. Călindarul Poporului. Una din aceste publicaţii este admirabilul »Călindar al Poporului pe anul comun 1899«. Publicaţia aceasta periodică poartă un titlu cu desăvîrşire compromis, la noi, de aceia cari au făcut dintr’însa un obiect de speculă ordinară, un mijloc de câştig, şi numai atât. Călindarul Poporului, apărut anul acesta în Sibiiu, în editura societăţei pe acţiuni Tipografia, poate să slujească drept pildă plină de folos, tuturor celor cari vor mai ave de gând să scoată pe viitor asemenea pu- I blicaţii. E modelul adevăratului I călindar popular; e singurul , dintre căte am văzut până acum, ! care ’şi-a înţeles menirea şi a ’ căutat să ’şi-o îndeplinească în ' . conştienţă, în afară de materia călindaristică, ! I neapărat trebuincioasă oricărei bune I publicaţii de felul acesta. »Călindarul I Poporului« cuprinde o bogată materie « TRIBUNA literară şi număroase ilustraţii excelente, toate luate din vieaţa poporului românesc. «Limba, portul şi moşia sunt cele trei comori pe cari cu iubire le-am păstrat de la moşi-strămoşii noştri«. Cultivarea lor, o mai mare adâncire a iubirei lor de poporul românesc, acestea au fost marile şi înălţătoarele cuvinte cari au determinat apariţia acestei publicaţii. Tot ce e scris, pentru popor e scris, pentru cunoaşterea comorilor lui e scris, şi în graiul lui dulce şi curgător. Cea mai importantă rubrică fuse din această publicaţie, şi cea mai utilă pentru neamul românesc, este Răvaşul nostru, care dă călindarului aparenţa unei cronice naţionale, anuală, în acest Răvaş sunt consemnate toate faptele, mari şi mici, toate bucuriile şi toate întristările, prin cari a trecut poporul român de la Septemvrie 1897 până la Septemvrie 1898. Este afară din cale însemnată rubrica aceasta, atât pentru istoriografia noastră, cât şi pentru tot poporul îndeobşte. Ideea, cu desăvîrşire originală, pe care o vedem pentru ântâia oară răsărită şi cultivată cu îngrijire în »Călindarul Poporului«, merită să atragă asupra redactorilor publicaţiei elogiile cele mai calde şi felicitările cele mai vii. Repetăm: »Călindarul Poporului« e singura publicaţie de acest fel, apărută în limba românească, care ’şi-a înţeles frumoasa’i menire culturală. (Va urma). INFORMAŢIUNI. »Familia«. Apare în Oradea-mare în fiecare Duminecă. Abonament: pe an 8 fl., an 4 fl., pe 3 luni 2 fl. Pentru România pe an 20 lei. Anul XXXIV., nr. 47 are următorul cuprins: Ştefan Velovan (cu portret). Mireasa leului, după Chamisso, (poesie), de Maria Dunţan. — De la mănăstire, de Septimiu. — în pădure (strofe), de loan Maior. — Palatele Sultanilor, de Iosif Vulcan. — Versuri, de Vi—Ni. — Bibliografie. — În »Salon«: Bărbierul din Sevila. — Modă. — Teatru. — Musică. — Biserică şi şcoală. — Ce e nou? — Din lume. — Posta redacţiunei. — Ilustraţii: Ştefan Velovan. — Distracţie în harem. Bibliografie. „Călindarul Poporului“ — Voci de presă. — »REVISTA ORAŞTIEI«. ■»Are o înfăţişare elegantă, tipar curat şi ceteţ. Extinderea e de 9 coaie. Fiind acest călindar cel mai ieftin şi totodată cel mai folositor pentru poporul nostru, îl recomandăm cu căldură tuturor economilor noştri«. »LIGA ROMÂNĂ. »Dintre multele călindare ce se publică pe fiecare an în Transilvania, acesta este de astă-dată, fără îndoială, cel mai bine întocmit. »Acest călindar poate fi privit ca un »Almanach« al relaţiunilor culturale româneşti de peste munţi şi este indispensabil pentru toţi cei ce urmăresc cu interes desvoltarea Românilor din Transilvania«. »EPOCA«. »Nici un călindar n’a apărut în ţeara noastră, care să fie cu adevărat pentru popor, cum este »Călindarul« societăţei din Sibiiu«. Zarandul şi Munţii-Apuseni. Descriere de Silvestru Moldovan. — Voci de presă. — Gazeta Transilvaniei scrie: »Dl Silvestru Moldovan a scos în editura proprie şi cu tiparul »Tipografiei«, societate pe acţiuni în Sibiiu, o foarte preţioasă descriere a Zarandului şi a Munţilor - Apuseni. Lucrarea dlui Silv. Moldovan se extinde pe 303 pag. în 8°, tipar ceteţ, curat şi condesat. Preţul 1 fl. v. a. Pentru România 3 lei. Lucrarea este de o deosebită valoare mai ales din punct de vedere topografic special românesc. E scrisă pe basa de experienţă proprie câştigată prin călătorii şi excursiuni, folosindu-se şi de datele scrierilor referitoare la munţi, precum şi de împărtăşiri private de la prieteni şi cunoscuţi ai autorului. Dl Silv. Moldovan face prin scrierea sa de faţă un foarte bun serviciu monografiei române de la noi. Recomandăm scrierea d-sale tuturor iubitorilor noştri de literatura naţională. Limbajul scrierei este fluent şi verde românesc«. 26 Noemvrie (8 Decemvrie) 1898 Pag. 1035 La »Tipografia«, societate pe acţiuni în Sibiiu, se află de vânzare următoarele noutăţi musicale: Les beaux yeux. Valse pentru piano de Mathilde Mironescu . . . . fl. 1.— Ţărăncuţa. Cântec poporal pentru voce şi piano de Costache Moinaru . . . —.50 Hora înfrăţirei pentru piano de P. G. Niţescu.......................................................... —.75 La tine copiliţă dragă. Romanţă de Dorianu....................................................„ —.50 Toujours avec argent. Polca franceză pentru piano de Sig. Paulmann . „ —.50 La blondine. Polca mazurca pentru piano de Sigismund Paulmann . „ —.50 Turda. Marș patriotic de Paulmann „ —.50 Hora reginei. De Sig. Paulmann . „ —.25 Serba păpușelor. De Sig. Paulmann . „ —.25 Marș turcesc. De Sig. Paulmann . „ —.25 Intermezzo pentru piano de M. Capsa „ —.50 Les fleurs de Main. Valse de Ant. Ci rillo . . ..................................... 1.— Serba oficerilor. De C. Dimitrescu „ —.50 La fille du Marin Vals de Ivanovici „ 1.— Daisy Bell. Valse (All Right) de C. Kaps „ —.75 Linişte. Vals pentru piano de Dimitrie St. Cristide................................................„ l.— Am plâns. Romanţă pentru voce şi piano de Alphonse Chirillo . . . „ —.75 Singurâtatea. Romanţă pentru voce şi piano de Alphonse Cirille . „ —.75 Claire. Polca pentru piano de Alph. N. Ochialbi...........................................„ —.25 ’ Institutele Unite. Vals pentru piano de Carol Decker...............................— Serba Bucureştilor, pentru piano de Const.Dimitrescu . ... „ 50.— Sârba mirilor. De Const. Dimitrescu „ 50.— Jubileul. Marș de Gh. Fontino . . „ 75.— Surorile. Horă de Gh. Fontino . . „ 50.— Elisa. Polca franceză de G. Ionescu . „ .50 Zéphir. Polca mazurca de G. Ionescu „ —.75 Souvenir de Zürich. Polca mazurca de Anton Kneisel......................................... —.50 Pas de quarte original. De Mayer Lutz „ —.50 Gavotte de la Princese »Marie« de Michel Margaritescu . ... „ —.75 Ai plâns şi tu vr’odată? Romanţă pentru voce şi piano de Ernest I. Alexandrescu...........................................„ —.50 Nu înțeleg. De E I. Alexandrescu . „ —.50 Pictorilor! De E. I. Alexandrescu . „ —.50 Un fir electric. De E. I. Alexandrescu „ —.75 L’Affection. Polca franceză pentru piano de C. D. Belortu . . . „ .40 De Brăila . Genes. Galop pentru piano de C. D. Beloriu . . . . » .50 Serba Bucureştilor, pentru voce şi piano loan D. Burlan . . . . » 50.— Sârba Bucureştilor, pentru voce şi piano de loan D. Bulan . . . . „ —.50 I. Villacrose. De ce ’mi-ai zis odinioară, romanţă...........................................„ —.75 Radu D. Rosetti. E vreun loc uitat de oameni, reverie pentru voce și piano I. Paschiil. L’Amitié, vals . R. van Saanen, cuvinte de M. Eminescu Doina codrului................................... loan D. Burlan. Amintiri din Breasta, serbă pentru piano .... I. Braunstein. Rêve du Matlot, vals pentru piano................................... G. Vasiliu. Freamătul Zăvoiului, horă C. Felix. Cuvinte de I. Dorianu. Vals conjugal pentru voce şi piano . I. Paschiil. Cuvinte de I. Dorianu. Aşami-e scris, romanţă pentru voce şi piano.................................................... F. Dometer, Soirées de Bucarest, vals A. Cirillo, Emilie, polca mazur pentru piano...................................................... D. D. Voreas, Mignon, polca mazur . „ * La comandele din afară se se adaugă pentru porto postal încă 5 cr., care pentru expediţie recomandată 20 cr. v. a. Pentru siguranţa expediţiei recomandăm modalitatea din urmă. ___ 50.-1.50 —.50 .50 » » -.50 1.— —.75 —.50 1.— —.75 —.50 Teatru orăşenesc în Sibiiu. Joi, 8 Dec. n. Der Alpenkönig und der Menschenfeind. Legendă romantică comică în 3 acte, de F. Raimund, începutul la 7 ore seara. Sosiţi în Sibiiu, în 7 Decemvrie n. 1898. Hotel »împăratul Romanilor« : Mohaupt, proprietar din Sân-Micleuş; Stefanescu, Savulescu, din Argeş, economi; Fuchsburg, notar din Agârbiciu; Hirsch, disponent din Budapesta; Ruh, Weiss, din Budapesta, Osterwald din Berlin, Poliak din Cluj, Lämmer din Praga, Steiner, Tschepper, Freundl, Nathan, din Viena, comercianţi. Hotel »Neurihrer«: D-na Lanner cu fiica din Braşov, Dr. Popp din Blaj, voiajori. Hotel »Meitzer«: Padevit, căpitan din Abrud, Desalescu, inginer din România; Maurer din Vulper, Macrovitz din Radna, comercianţi. ATIS , în institutul de arte grafice şi editură Minerva din Bucureşti, va apare peste câteva zile un Călindar enciclopedic bogat ilustrat, unic în felul său până astăzi în România. [2233] 215 El va cuprinde peste o sută de articole, din cele mai interesante şi mai instructive, şi tot atâtea ilustraţiuni, în diverse colori artistic executate, acomodat pentru masa oricărei familii inteligente. Se va pută procura dela librăriile româneşti din Braşov, Sibiiu, Arad, Gherla, Caransebeş, Oraviţa şi din alte locuri, care se vor anunţa la timp. Preţul unui exemplar va fi 80 cr. Bursa de mărfuri din Budapesta dela 5 Dec. n. 1Wtml din Siria. Din 7 Decemvrie n. 1898 Seminţe Cualitatea per Hect. Preţul per 100 chilogr. Calitatea per Hect. Preţul per 100 chilogr. dela până dela până Grâu Bănăţenesc nou Grâu de Tisa „ Grâu de Pesta „ Grâu de Alba-Reg.,, „ „ Badea „ Grâu ung. de Nord „ 75 75 75 75 75 75 1o.— 10.2c 10. l1 10.20 10.30 10.10 10.31 102 10.25 10 3* 76 76 76 76 76 76 10.16 10.85 10 35 10.8* 1040 10.20 10.40 10.45 10 40 10 45 Seminţe vechi ori noue Soiul Cualitatea per hect. trire.ul per 100 chilogr. dela 1 până Secară Orz Oves Cucuruz (porumb) n Meiu Hrișcă prima de nutreț de vinars de bere bănăț. deausoiu 70—li 60—62 62—64 64-66 39—41 8. 0 5.20 8.80 7.80 5.75 5 60 4 45 4.30 8.61 6 50 7 60 8 70 6.10 6.66 5.60 4.’"0 *6 l! |f a Grâu » Cucuruz » Oves rt Mart -Apr. Sept.-Oct. Maiu-Iun. ulie-Aug. Mart.-Apr. Oct. £ ll Mg a 9.74 4.82 6 96 & O i 1 ha 9.7 4.8 5 98 Producte diverse S 0 i u Cure dela ul până t Sfim. de inf. n Oleu de rap. Uns. de porc Slănină Său Prune Liefar V Miere it Ceară Lucernă ungurească roșie rafinat dela Pesta dela ţeară avântată afumată slavon, nou bănățenesc brută galbină străcurată de Rosenau 55 86 50 66.— '•“I Cârtie saonată roacă , CuESp. 9.no voad 9.54 Lire turcești . . .n —.—9 Imperiali (15 R* au?) Rable rusești 100 â . .n n 19.05 127.—n 1912 128 — Galbeni........................ tr 5.64p 6.68 Napoleon d’ori . . .n 9.51 fi 956 iOO Maree gemsne . .n 58.60 68.90 livre rterling .... ft 11.93r 12 06 Bursa de Budapesta. Din 5 Dec. n. 1898 Renta da aur ung. 6'/» . . . a n » B 4*/1 . . ■ „ ung. val. col. 48/0 . . . împrumutul căilor furate ung. . Amortisirea datoriei căilor ferata (I a emisiune)................... Amortizarea datoria căilor furate (Il-a emisiune)................... Bonuri rurale ung. .... „ „ croate-Blavone . Obligaţiunile desp. regaliilor împrumut cu premiu ung. . . Losuri pentru regularea Tisei şi Banta de hârtie austriacă . . a de argint austriacă . . „ de aur austriacă . . . Losuri austriaca din 1860 . . Acţiunile băneai austro-ungare îs » de credit ung. ■1 „ de credit austr. Scrisuri funciare ale institutului de credit economii „Albina“ . . . .Argintul ....... Galbeni împărăteşti . . . Napoleon d’ori ..... Mărci 100 iaj,. garasa« Landes 10 Livrea «terliagi . Seghedin 100.25 121.50 122.60 102.— 98. — 99. — 101.50 166. 140.— 102.50 102.26 128.60 160.26 966.— 102.— 6.70 5.66 9.55 58.97 120.55 d» Ost aug de Q«t aug Bursa de Vima. Din 5 Dec. n. 18S8. Beat* de ssr 6°/, uns 4 •/» ...... Senta «sg,s. 4*/» împrumutul căilor ferate Aatortwaraa dat (l-a assisiano) tat« ung............. căilor ferate de Ostrng Amortisarea datoriei căilor ferate de Ostuns (II-a emisiune).................................. Bonuri rural» png...................... , „ ft croate-slavone .... împrumut cu premiu ung........................ Losuri pentru regulares Tisei și Seghedîn Beute de hârtie austriacă.................... ■ » argint austriacă ..... s 9 aur austriacă ... . . Losuri teAriMs» di» 1860 .... Acţiunile băneai austro-nogar* . . . s * de cradit ssg. . . . * » de credit austr. . . . Argintul dalbeni Împărătești Napoleon d’ori Mărci 100 imp. german« . London 10 Uttortterlingi Berttfc ng București. Din 23 Nov. v. — 4 er« p. ss. Renta rom. per 1875 e°/8 . . Renta română amort. 5s/8 . . Renta (Schuldverschreib) . . Oblig. de stat C. F. R. 6°/» . Renta rom. Rural, conv.) 6 “/p împrumutul municipal 5«/0 . Scrisuri fanc. rurale 5°/0 . . . O K 7«/. . . Idem urbana 7*1, ..... ft , ««/, .... * , 5% . . . • . Banca Națională (100 Sr vărs, retr.) Soc. Dacia-Ro». (250 1«! vărs.) Soc. de Arig. Naț. (200 1st vărs. Soc. rom. de reasig. .... Foc rom. de con. (850 tei vărs.) Oblig. Caasei Pensiunilor . , Agio ......... 122.20 ICO.— 132.— 101.75 121.60 98.— 199.— 158. 160.— 102.45 101.80 121.80 160 26 965.— 6.71 5.69 9.66 69.— 120.46 Cana 100 97 09 100 97 116 82 146 87 420 487 118 106 280 Pentru redacție și editură responsabil: Andreiu Babteş. Proprietar: Pentru aTipografia, societate pe acţiuni: V. H. Dressnandt* Londra 8 inni ft cek , Berlin 8 fct. Deesk . Vieas . . . Agio 8 c h î m b