Tribuna, aprilie 1899 (Anul 16, nr. 72-93)
1899-04-01 / nr. 72
Nr. 72 Sibiiu. Joi, întră încă de tiner în administraţie. Sub Sturdza-Vodă fu prefect la Iaşi şi Galaţi, în 1857 era membru al divanului ad-hoc din Iaşi; participă la răsturnarea lui Cuza-Vodă, la 11 Febr. 1866. Deveni apoi membru al locotenenţei domneşti. A fost primul ministru-president după sosirea principelui Carol. (10 Maiu 1866). La 1871, când în urma unei mișcări de stradă principele Carol voia să abzică, Las. Catargiu ’l-a determinat să abstee dela această hotărîre pripită. A presidat ministerul de durată mai lungă, Martie 1871 până la 3 Aprilie 1876. Camera următoare, în majoritate liberală, ’i-a fost pus sub acasă, dar’ în Ian. 1878 acasa s’a retras. în Nov. 1888 e ales president al camerei. La 29 Martie 1889 e prim-ministru, în decurs de 7 luni, apoi iarăși dela 27 Nov. 1891 până la 3 Oct. 1895, când a venit D. Sturdza la putere. Dela 1895 era senator. Din România. Lupta energică pornită în contra lui Sturdza a luat, cum era de prevăzut, proporţii mari şi grave. Acum Sturdza a demisionat şi un nou cabinet este în formare. Căderea lui Sturdza. Căderea lui Sturdza a fost asemenea domniei lui, urîtă. După întrunirile de Duminecă armata şi poliţia a voit să oprească cu forţa manifestaţiunile pacînice ale oposiţiei. Armata şi poliţia, după cum spun ziarele a operat brutal de tot. S’au întâmplat bătăi sângeroase. Sânt mulţime de răniţi, unii foarte grav, poate unii au şi murit. S’au făcut multe arestări, între cari şi senatorul Brabeţeanu. S’a procedat ilegal din partea autorităţilor faţă cu manifestanţii, şi asta a exasperat la extrem spiritele. încă Duminecă seara dl George Gr. Cantacuzino a fost primit la Regele în audienţă de peste o oră, arătându-’i ce s’a făcut. M. Sa Regele informat fals mai înainte, auzind cu mirare cele întâmplate, a promis cercetare severă şi dreptate. Luni, M. Sa a primit în audienţă pe dl Eugen Stătescu. în aceeaşi zi cluburile oposiţiei s’au întrunit şi au hotărît continuarea luptei, anunţând o nouă întrunire pe Mercuri, cum ar fi azi. Totodată s’a ales un »comitet de resistenţă« compus din: T. Ionescu, T. Maiorescu, Fleva, Filipescu, Marghiloman şi Scorţescu, cu scop de a interveni pentru cei arestaţi. Ce s’a mai întâmplat ieri. Marţi, nu ştim în detail. Destul că Sturdza ’şi-a dat demisia şi Regele ’i-a primit-o, într’aceea pe neaşteptate Lascar Catargiu a încetat din vieaţă. Formarea noului cabinet. După cum ni se telegrafează M. Sa Regele ar fi însărcinat pe dl George Cantacuzino, actualul şef al partidului conservator, ca împreună cu dl P. Carp, şeful junimiştilor, se formeze un cabinet. Dacă ştirea e adevărată probabil se va compune un cabinet de coloritul celui ce era înainte de venirea lui Sturdza, în 1895. George Gr. Cantacuzino e născut în Bucureşti, la 1837. A studiat jurisprudents în Paris. De tiner a intrat în magistratură. La 1869 deveni primar al oraşului Bucureşti. în 1870 fu ministru pe timp scurt. Apoi iarăşi ministru, 1873 1876, sub Lascar Catargiu. în sesiunea 1889 90 president al camerei, 1892—95 president al senatului. E dintre proprietarii cei mai bogaţi şi cei mai harnici ai României Petru Carp e născut la 29 iunie 1837, în Iaşi, prin urmare în vîrstă tot de 62 ani. A făcut studii juridice politice în Berlin şi Bonn. Membru al unei familii cu avere, a început cu o activitate literară, traducând din Shakespeare, apoi a intrat în politică, încă sub Cuza-Vodă. A fost în diplomaţie la Paris, Viena, Berlin şi Petersburg. La 1876 a fost ministru în cabinetul acum reposatului L. Catargiu. La 1882 devine ministru al României la Viena, unde mijloceşte întâlnirea lui Ioan Brătianu cu Bismarck, la Gastein. La 1888—9 ministru de externe în cabinetul junimist. A mai fost ministru de domenii de la 1891—95. De atunci e senator. Unul dintre fondatorii societăţei »Junimea«, este şeful »junimiştilor«, alăturea cu Maiorescu, Teodor Rosetti, etc. La 1888 a publicat Era nouă, un volum de discursuri politice. Exprica silii. Sibiiu, 12 Aprilie n. Din Bucureşti. Domnii profesori Caian, de la liceul din Focşani. I. Pop- Florantin, de la liceul naţional din Iaşi, au fost trecuţi la pensie cu 1 Aprilie. „ Planurile pentru construirea seminarului central au fost terminate. Construcţia noului local al seminarului va începe în vara aceasta. * Din Petroşeni ni se scrie: Dl Ioan Sîrbu, învăţător gr.-or. în Petroşeni, cunoscând musica vocală, a dat mai multe »Concerte* în favorul bisericei gr.-or. Acum car’ s’a pus pe lucru şi vopste ca să compună un cor bisericesc, care să laude pe Dumnezeu la învierea Domnului. Corul e compus din gr.-or. şi gr.-cat., cari au înaintat binişor în cântări. D-sa nu face deosebire între unit şi numit şi bine şi face, căci chiar aşa s’a exprimat I. P. S. Sa Metropoli-tul Meţianu cu ocasiunea instalărei, că ■ bisericile unite şi neunite sunt surori. I Atunci gr.-or. şi cu gr.-cat. sünt fraţi. Am înţeles, că la sfintele sărbători va cânta : corul ziua primă la greco-catolici, a doua i la greco-orientali aşa, că nici alii, nici alţii să nu rămână nemângăiaţi şi nedelectaţi de corul compus de bravul învăţător.* XX Ştefan Rădic, protopop gr.-catolic al Jiului, din Petroşeni, a trimis din opurile d-sale 10 exemplare pe seama bibliotecei şcoalei din I Lupeni. Deci şi pe această cale ni se aduce mnultumită publică. G. S. * Guvernul unguresc voeşte să pue taxe asupra mărfurilor, cari vor trece prin Porţile-de-fer. Această taxă va isbî în interesele comerciului român, fiind pusă cu scopul de a lovi în exportul român de cereale. ♦ Canibali, într’o comună ungurească Csetnek a isbucnit deunăzi mare incendiu, au ars 35 case, între cari şi spitalul comunei, în ziua următoare Ţigani vagabonzi au trecut pe acolo şi au găsit, în cenuşe, fript scrum o massă de carne. Credeau că-’i porc, care a ars, şi au mâncat din el. S’a văzut în urmă, că era trupul unui nenorocit bolnav, singurul care n’a fost mântuit din gura flăcărilor. Era un bătrân, fost honved în 48.* Foc în Sibiiu. Azi-noapte pe la unsprăzece ore coperișul caselor nr. 44 și 46 din strada Hecht era iluminat de o puternică bobotare. Se aprinsese hornul casei nr. 44 a văduvei Steiner, provocând mai mare spaimă, decât primejdie. Focul a fost observat din curtea nr. 46, de unde dându-se de ştire celor în primejdie, în curând focul a fost stîns. * Prima tipografie croată în provinţele ocupate s’a inaugurat zilele trecute în Mostar, capitala Herţegovinei. Din Croaţia s’au trimis din acest incident peste 300 telegrame de felicitare. * Banchet cu dinamită. Cu prilejul înaugurărei nouei linii ferate Ghimeş— Palanca (România) s’a pregătit, ca de obicei, banchet. Organisatorii banchetului au voit să surprindă pe invitaţi cu nişte detonaţiuni de dinamită. Dinamita însă era îngheţată şi nu luase foc. Atunci trei Italieni încercând s’o desgheţe, au căzut victimă unei teribile exprosiuni. Toţi au fost omorîţi, doi însă au fost distruşi în mii de bucăţi şi nu s’au găsit nici capetele lor. * Lapte ardelenesc în Orient. Luni s’a ţinut în Sighişoara adunarea de delegaţi ai mai multor comitate ardeleneşti, spre a se consulta asupra chestiei de a se pune în lucrare exportul de lapte în ţările estice, special în Constantinopol. La adunare a asistat din partea guvernului consilierul ministerial Pirkner. Pentru elaborarea planului s’au ales trei comisiuni. Luptă cu un urs a avut proprietarul Frideric Strasser din Valea-mare, alaltăieri, la vânătoarea de sitari. Stând la pândă, Strasser s’a văzut deodată faţă în faţă cu un urs, care năvălea spre el. A puşcat, ’l-a şi rănit, dar’ ursul nu a căzut, ci ridicându-se în două labe se pregătea să-’şi înhaţe contrarul. A doua puşcătură ’l-a nimerit însă în inimă şi ’l-a culcat la pământ. Strasser a dus pielea ursului la Arad spre a o da în lucrare.* Tulburârile studenţeşti din Rusia, în urma eliminărilor în masse nu numai că n’au încetat, ci au luat dimensiuni încă şi mai mari. Acum nu numai universităţile din Moscva, Chiev şi Tomsk sunt închise, ci şi cele din Cazan, Helsingfors şi Varşovia, cum şi academia de technologie şi cea de silvicultură din Petersburg. Probabil, că aceeaşi soarte o vor ave încă şi alte şcoale superioare şi nici greva generală studenţească, pusă în prospect, nu le va scăpa de închidere. Interesant e, că întreagă acţiunea decurge fără nici o conturbare a ordinei sau a liniştei publice, fără scandaluri şi fără demonstraţiuni sgomotoase, răstrîngându-se numai la necercetarea prelegerilor; un soiu deci de obstrucţie mută. Gazetele ruseşti au primit ordin să nu publice nimic despre acţiunea studenţească, afară de ceea ce vor reproduce din foaia oficială. Demn de remarcat este şi faptul, că elevii şcoalelor superioare, membrii societăţilor ştienţifice şi număroşi cetăţeni, cari nu sunt mulţumiţi cu atitudinea ce o luase faţă de mişcările studenţeşti ziarul »Nowojo Wremja«, boicotează în strict înţeles această foaie, ceea ce în Rusia este mare raritate* Marmură verde în Ardeal, în Petridul-de-mijloc, lângă Turda, s’au descoperit bogate băi de marmură verde. Marmura scoasă din aceste băi a fost examinată deja de autorităţi specialiste și s’a aflat a fi dintre cele mai scumpe soiuri de marmură.* TRIBUNA Pag. 287 1/13 Aprilie 1899 Conchemare. În puterea §lui 14, litera f., din statutele »Reuniunei a doua de înmormântare din Deva*, se concheamă adunarea generală pe Duminecă, la 11/23 Aprilie 1899, după ameazi la 2 ore, în sala primăriei. La ordinea zilei e: 1. Raportul general al direcţiunei despre mersul Reuniunei dela întemeierea ei, la anul 1885, şi mai vîrtos despre lucrarea ei sub decursul anului 1898 trecut. 2. Raportul comisiunei de trei,i aleasă din sînul adunărei generale ţinută la 6/18 Decemvrie anul trecut, pentru revisuirea din nou a socotelilor de pe anii 1895, 1896 şi 1897, revisuite şi primite de comitetul administrativ al Reuniunei. Primirea acelor socoteli prin votare nominală pe faţă: darea absolutorului, în legătură cu acea primire — darea de absolutor: directorului, cassarului, notarului şi comitetului trecut, pentru întreaga lor lucrare de pe timpul periodului de trei ani 1895, 1896 şi 1897 3. înaintarea socotelei de pe anul trecut 1898, revizuită şi primită de comitetul administrativ, pentru a fi primită şi din partea adunărei generale, prin votare nominală pe faţă 4. Propuneri şi întrebări, cari se vor înainta directorului cu cel puţin 48 de ore înainte de adunarea generală. 5. Concrederea întărirei protocolului luat în adunarea generală. Din şedinţa comitetului administrativ al »Reuniunei a doua de înmormântare din Deva«, ţinută la 28 Martie (9 Aprilie) 1899. Pedeapsa ucigaşului. Ţăranul Stojkovics Ghioko din Ardiut, înainte cu doi ani făcuse descoperirea, că nevastă-sa, floarea satului, a părăsit cuibul conjugal, dânduse în dragoste cu Mihajlovics Simo, tot Sârb din Ardiut. Stojkovics cunoscând poate firea frumoasei sale neveste, a dat lui Mihajlovics 650 fl. pentru ca să ţină nevasta la dînsul pentru totdeauna. Mihajlovics a luat banii, ’i-a şi cheltuit, dar’ după un anumit timp a trimis pe draga acasă la bărbatul ei. Pentru acest fapt Stojkovics a făcut seducătorului aspre imputări, ’l-a făcut atent la promisiunea de a ţine la dînsul nevasta şi fiindcă nu ’şi-a împlinit promisiunea, ’şi-a pretins înapoi banii. Mihajlovics, ca să scape de desele înfruntări, a pândit într'o noapte pe Stojkovics și l-a ucis. Tribunalul din Eszék pertractând în zilele trecute procesul, a osândit pe ucigașul Mihajlovics la moarte prin ştrangulare.* Știri mânuite. De şepte ori a încercat sinucidere lăcătarul Gosztonyi din Budapesta- Totdeauna a fost readus la vieaţă, car’ acum — a şeptea oară în anul acesta — s’a împuşcat. Trage de moarte în spitalul Rókus. — Scriitorul dramatic Dr. Wilhelm Wolf din Frankfurt s’a împuşcat. Avea în administrare 100.000 maree, pe cari le aţi defraudat şi de frica pedepsei ’şi-a făcut apoi moarte. Primarul Nekanovici din Nagyszombat s’a împuşcat. Se crede că a comis fapta într’un acces de nebunie. MAI NOU. Din Viena. Mai multe societăţi germane-naţionale, cari stau sub conducerea, lui Wolf, cum şi alte societăţi protestante, au fost desfiinţate de autorităţi. „Desarmare“. Din Haaga se telegrafează, că Anglia, Francia, America şi Turcia au declarat, că primesc invitarea la conferenţa desarmărei numai din politeţă cătră Ţarul. Bibliografie. „ENCICLOPEDIA ROMÂNA" editată sub auspiciile şi din însărcinarea ,Asociaţiunei pentru literatura română şi cultura poporulu român“, de Dr, Cornelia Diaconovicli, prim-secret. Asociaţiunei. A apărut fasc. XIII, al acestei mari publicaţiuni, cuprinzând articolele Docan-Emeri, laolaltă peste o mie. Şi de astă-dată putem remarca o lungă serie de articole de deosebit interes românesc. Amintim între altele biografiile : Doda, Dorici, Dora d’Istria, Dorobanţ, Dosofteiu, Drăgescu, Drăghiceanu, Drăghiescu, Drăgiei, Drogli, Duca, Dudescu, Dulfu, Dumba, Dumbrava, Dunea, Eliade (Evolceau), Elisabeta îneg. (T. Maiorescu); apoi art. istorice: Dorobanţi, Dózsa (Trăilă), Dragoş (D. Onciul), Egiptul archeol. (Antonescu T.), musica egipt. (T. Cerne); deasemenea găsim un bogat material de geografie: Dolj, Dorna, Dorohoiu, Drăgăşani, Dragomireşti, Dunărea (Iannescu). în fine mai amintim următoarele articole mai mari şi mai interesante: Doina (Bârseanu), Drama (Densuşan), Domeniul Coroanei (Robin), Durerea şi Embrion (Vaschîde), Educaţiune (Velovan), Electricitate (Gabreci), Emancipaţiune (Flora), etc. Atât apariţia regulată a fascicolelor, cât şi îngrijirea cu care este condusă această mare lucrare, ne îndreptăţeşte la speranţa, că prima „Enciclopedie Română“ va fi terminată de curând în condiţiuni pe deplin mulţumitoare. Abonamentele se fac la W. Krafft în Sibiiu (deposit general pentru România, E. Storck, Bucureşti) şi se primesc numai pentru publicaţiunea întreagă. Preţul de prenumârare: pentru un tom broşurat fl. 10.—, compactat fl. 11.60 (în România lei 25.—, resp. 28.50). ,,Libertatea“. Dl T. V. Păcăţian a îmbogăţit de nou literatura română cu o carte de mare valoare. Celebra scriere a lui John Stuart Mill, despre ,,Libertate“, publicată în coloanele foii noastre, a apărut acum şi în broşură separată. Ne place a crede, că cei ce au cetit în mici fragmente această admirabilă creaţiune a unei minţi adânc cugetătoare, se vor grăbi se-şi procura cartea, pentru a pute ceti de nou oricând măreţele idei ale lui Stuart Mill, acum în întregul lor. Exteriorul cărţei e foarte plăcut, tiparul frumos şi curat, ceea ce face onoare »Tipografiei«, societate pe acţiuni în Sibiiu. Cartea, compusă din 248 -1- XVI. pagine 8° — se vinde cu 1 fl. v. a. exemplarul (pentru România 3 lei) şi se poate comanda dela »Librăria Tipografiei, societate pe acţiuni în Sibiiu«, — strada Poplăcei 15. Manual complect de agricultură raţională. De lr. George Maior, profesor de agricultură la şcoala de la Ferestrou şi la seminarul Nifon Metropolitul, pentru usul şcoalelor speciale secundare şi superioare de agricultură, seminarii, şcoale normale, studiu particular şi de consultat pentru aplicatorii practici. Cartea a fost aprobată de ministerul agriculturei, comerciului, industriei şi domeniilor şi subvenţionată de »Asociaţiunea pentru literatura română şi cultura poporului român din Sibiiu«, de »Reuniunea agricolă a comitatului Făgăraş« şi numeroase alte societăţi ştienţifice şi economice. Lucrarea cuprinde 4 părţi: Partea I. AGROLOGIA sau agricultura generală — 33 coaie de tipar, având 217 figuri intercalate în text. Costă 5 coroane sau 7 lei. Partea II. FITOTECHNIA SAU CULTURA SPECIALĂ A PLANTELOR, dimpreună cu fânaţele şi păşunile — 38 coaie de tipar cu 202 figuri în text. Costă 10 lei sau 8 coroane. Partea III. ZOOTECHNIA SAU CULTURA VITELOR, dimpreună cu nutriţiunea vitelor, industria lăptăriilor şi cunoaşterea lânei, peste 30 coaje de tipar, cu vreo 200 figuri în text, diferite rasse şi specii de vite domestice, copiate după natură. (Se află sub tipar şi va apără până la finele lui Martie v.) Costă 10 lei sau 8 coroane. Partea IV. ECONOMIA RURALĂ. (Va apără mai târziu). Cartea este în 4 volume mari deosebite, formând însă un singur tom şi cuprinzând tot ceea ce priveşte agricultura, atât din punct de vedere ştienţific, cât şi practic, este scrisă într’un limbaj uşor, poporal, cu terminii culeşi din însuşi graiul poporului agricultor. Ea se deosebeşte în mod esenţial de produsele literare similare, apărute până acum în limba română, prin varietatea şi cuprinsul ei, căci este cea dintâiu carte de specialitate, care ia concurenţă cu cele mai bune lucrări germane şi franceze. Toate societăţile literare naţionale şi revistele de specialitate au recunoscut unanim valoarea ei. Ea umple un mare gol în literatura română de specialitate şi n’ar trebui se lipsească de pe masa nici unui agricultor practic, mare şi mic, cum nici din bibliotecile şcolare şi ale Reuniunilor culturale şi economice. Preţul, faţă cu sacrificiile făcute de autor în adunarea materialului şi munca depusă, este moderat.* Se află de vânzare la autor, Bucureşti, strada Tudor Mihu 25 şi la »Tipografia« noastră. Sosiţi în iSi latin. La 12 Aprilie n. 1899 Hotel »împăratul Romanilor: Hamzea, protopop din Lipova; Cordescu, proprietar din Fofeldea; Mandel, inginer din Budapesta; Dr. Suciu, advocat din Jibău; Iulian, antreprenor din Málnás; Szántó, fabricant din Seghedin; Dózsa, candidat de advocat din Făgăraş ; Tompor, Száva, din Făgăraş; Franki din Viena, Schön, Nagy, Blau, din Budapesta ; Halmi din Seghedin, Taub din Cluj, Simay din Braşov, Rilki din Sighişoara, Müller din Reichenberg, Gutmann din Deva, comercianţi. Hotel ‘Metzer*, Teodorescu, oficial de vamă din Riu-Vadului, Reiss din Viena, Gottlieb din Dobriţin, Maurer din Vurper, comercianţi. Bona da mărfuri din Budapesta dela 10 Aprilie n. 1899 Săminţe 11 1? Preţul per 100 chilogr.Si -3M a a« . a g Preţul per 100 chilogr. delapânS delapână Grâu Bănăţenesc nou Grâu de Tisa „ Grâu de Pesta „ Grâu de Alba-Reg. „ n n Badea „ Grâu ung. de Nord 75 75 75 75 75 75 966 9.8 9 75 9 7- 10.20 9.70 9.90 98 9.35 10 25 76 76 76 76 76 76 9.75 9.06 9 9.90 9 . 99 9 80 In.— 10.95 9.90 Semințe vechi ori nouo Soiul Cnalitatea per lifeet. rui 4IH) «! dela nl per îilogr. până Săcară Orz 1 11 Ovos Cucuruz (porumb) B Meiu Hrișcă prima de nutreț de vinars de bere bănit, de alt soiu 70—73 60—62 1;2—64 64 —66 38—41 '7.8 6.2 6.40 7.40 4 65 5.65 5.60 11 50 4.25 795 6.25 7.60 8.60 4.70 6.60 5.55 12 Sf 4 50 Grâu .3 f 9 « g Cucuruz „ ^ S. Ovos » Mart -Apr. Secct.-Oct. Maiu-Iun. lulie-Aug. Mart.-Apr. Oct. iO 32 uOc K» 10 8.48 5 5 '■ 5 80 a,’&O P SS g•rthCit ld.20 8.64 66 5.85 Product® divorae Soiu Curiela ■ml p Ană Sem. de trif. n Oleu de rap. j Uns. de porc J1 " 1 Slănină S n g 8eu “ Pruna f Lictar tt Miere ». Ceară Lucernă ungurească roșie rafinat dela Pesta dela țeară svfintată afumată 54.50 BL-55.52 — slavon, nou bănățenesc brută galbină străcuratâ de Rosenau — ’a“’’“ *1 17 Aprie a. j..»9. Hârtia-moartS română . Comp. 9.47 vflnd. 9 61 Lira turcești . . • » — .--2 Imperiali (15 R» aur) RudIc rusești 100 â . * 9 . * 1! 19 02 127.—0 19.10 128.— Galbeni................... 5.62 6 67 Napoleon d’ori . * « 9.50 966 100 Marca gara ana . • a 58 62 69 20 Livre starling . . . * « 11 921 12.02 Bura* de Budapeeta. Din 10 Aprilie n. 1899. Banta da me ung, VI,........................................... » » » » 4*/, ......... — » ung. val. cor. 6*/, ......................................100.26 împrumutul căilor ferata one. ...... 121.50 Rmsrusarea datoriei căilor »rata da Olt nrg. (I-a emisiuna) .....................................................122.60 Amortwarea datorid căilor furata da Olt ung. (Il-a emifiune) ............................ 102.— Bonuri rurala ung. . . . . , , ... 98.— a „ croate-slavone ...... 99.— Obligațiunile desp. regaliilor.............................101.60 împrumut cu pronia ung......................................166.— Rosuri pentru regulare* Tisei și Seghedis . 140 — Beata de hârtie austriacă.................................102.60 „ de argint austriacă.................................102.26 „ de aur austriacă................................. 128.60 Losuri austriace din 1880 ............................. 160.26 Acțiunile băncai austro-ungare ................... 966._ii „ de credit ung. ..... —,— ,* » de credit austr.......................— Scrisuri fondate al Istitutului de credit și economii „Albina“ ......... x02.— gXui writer : . . . Napaîeon d’ori............................ 9,60 Mărci 100 imp, ffcmsjh!69 — London 10 Livra» sterling ...... 120 60 Borsa da Viens» Din 10 Aprilie n. 1899. Renta 4« sar 6”/, » » »*%-....................122.20 Beata ung. v. «. 4%................................... IOo.— împrumutat căilor forate ua*....................... . 122.— Amortizarea datoriei căilor forat« d« 0»tung (I-a emisiune)....................................................101.7S Amortizarea datoriei căilor forate de net ung. (H-a emisiune)................................................121.60 Bonuri rurala ung.......................... . . . . 98._ În croate slavone ....... 199.— împrumut cu premiu ung...................................156.— Leșuri pentru regulareaTiaetei Seghedin . 160.— Ban** de hârtie austriacă..................................102.46 • » argint austriacă ....... 101.80 » * aar austriacă ... .... 126.30 Lanuri anafeiac» dl» 1880 160.S5 --«tihnii» t4w»er awdxa-ungare . . ... 955.— A » da credit m$. ..... — B « da erealt auaer. . . . . , — argintul...................................................... . 6.69 Orleni îjBpărâtsșți 6.67 Napoleon d’ori................................................. 9.66 Mărci 100 isap. germane ....... 69.— io Livra» sterling! . . ... . . 120.77 Borsa Sa Staot&resli. Oîn 29 Martie v. — 4 ora p. n. Cl Renta rom. per 1876 5"/» ........................................100 Santa română amort. 6•/* ........ 97 Renta (Schuldverschreib).................................. 09 Oblig, de stat C. F. R. ...................................... — Renta rom. Rural, conv.) 6%...............................100 împrumutul municipal 6«/«............................. 97 Scrisuri fuoc. rurala 6'/» ........ — » » p 7'/ .... ... . — la«ss arbsae 7*/............................................................— , 6*/............................................IM * , 5V, . •............................. 82 Banc* NatksnaîS (100 l«i v*ra late.) . . . .146 87 Soc. DadaiSoss. (250 l«j vini)..............................420 Soc. de Arig Nst. (2(V lai vărs)..............................467 80c. com. de resarg, . .............................................118 Soc. ros. de con. (250 ki vers.) . . . . . 106 Oblig. Chîsov Pinsiinitar ........ 280 Abis ...... ......... iv-Pentru redacție și editură responsabil: Andreiu Balteş Proprietar: Pentru ,Tipografia“, societate pe acțiuni,: V. H. Dremandt. Schimb: îjondra 8 ian...................................... . — / cah . . ............................. — Borin 8 tens — „ oafe...................... — Vîstss . . . % . .. — »» *. « *. .. « * c . . V » « t e « a **’ Agio ............................................................... .