Tribuna, noiembrie 1899 (Anul 16, nr. 241-264)

1899-11-02 / nr. 241

Pag. 964 Sibiiu, Marţi, TRIBUNA 2/14 Noem­vrie 1899 Este însă în voea lor ca sistemul de doi să-­l părăsească, spre a paralisa ori­ce pericol din partea Românilor. Nu tot aşa stă lucrul cu maghiari­zarea, căci aceasta nu depinde de Saşi, ci de tendenţele şoviniste şi aci zace pericolul pentru naţiunea săsească. E de observat apoi, zice oratorul, că Sasul nici nu e atât de energic contra asupririlor, după­ cum e Românul, deşi de altfel Românii sunt cu mult mai asupriţi. La banchet am şezut, zise mai de­parte prof. Harnack, lângă »rumänischer Erzbischof«,*) un bărbat foarte inteligent şi am conversat mult cu el. »Wir sind nicht niederzukämpfen« zise »der ru­mänische Erzbischof«, căci pe lângă energia noastră, mai avem şi o reli­­giune deosebită de a Maghiarilor. Şi în adevăr, continuă prof. Harnack, e ui­mitor cu ce energie luptă Românii tran­silvăneni pentru drepturile lor; departe de a crede afirmaţiile inimicilor lor, acest popor trebue stimat. Un pericol pentru Saşi mai esistă şi în faptul, că o mulţime din ei emi­grează în România, care actualminte îşi ia un avânt industrial din ce în ce mai mare. Saşii prin desteritatea lor contribue la bunăstarea acelei ţări, care odată va fi rivala lor. Ce a voit să zică prof. Harnack prin această profeţie, e treaba Ungurilor să ghicească. Saşii n'au intenţiuni rele contra guvernului maghiar, ei nu voesc decât a li­ se respecta drepturile lor, pentru cari trebue să lupte. Şi în adevăr e o ironie a forţei când vedem 7 milioane de locuitori guvernând toate naţionali­tăţile în număr de peste 10 mii. In Transilvania Românii formează o majo­ritate copleşitoare, pe când Saşii nu sunt mai mulţi de 210.000 locuitori. Ne întrebăm acum, zise mai de­parte profesorul Harnack, ce putem face pentru Saşii noştri ? Direct, nimic, indi­rect, foarte mult, încurajări prin presă, prin vizite repetate în Transilvania, căci ele for­mează un impuls de luptă pentru ei, şi prin bani. Cum trimitem sume considerabile coloniştilor germani din Africa etc., o putem face şi pentru Saşii noştri, cari vorbesc nemţeşte, dar­ pe cari tot nu-­i putem înţelege. Cam aceste au fost punctele prin­cipale din discursul profesorului Har­nack, care a fost ascultat de cel mai mare număr de profesori universitari şi de alte personalităţi remarcabile din Berlin, de o cunună splendidă de doamne şi de un buchet drăgălaş de d-şoare. E de remarcat, că profesorul Harnack s’a silit pe cât a putut a evita cuvântul de »guvernul maghiar* şi el a fost înlocuit aproape pretutindenea cu cuvântul »Ma­ghiari*. Rolul al 2-lea ’l-a avut domnişoara Regina Ziegler, o amasoană cu vocea de ânger şi cu ochii de demon. A cân­tat 4 bucăţi, una în dialect săsesc şi a fost aplaudată cu frenesie de cătră publicul present. Punctul al 3-lea a fost un raport al activităţei societăţei, care cred că e mai bine a nu-­l publica; o parte nu oferă de altfel decât puţin interes. Pe urmă a urmat cină comună, unde Transilvania prin fel de fel de descrieri a fost transplantată în Berlin la hotelul »Vier Jahreszeiten«, unde am avut şi eu onoarea de a participa. G. D. C. Revistă esternă. Res­boiul in A­fr­ica­ Hudică. Ieri şi azi nu se semnalează vre-un eveniment de mai mare importanţă pe câmpul de răsboiu. Se crede că co­mandantul englez suprem Buller proiec­tează a ataca pe Buri sau în sud, la Orange, sau în partea vestică, unde Burii nu au forţe mai mari, în Natal deci Englezii s’ar restrînge tot numai la defensivă până­ ce forţele Burilor nu vor fi silite a se îndrepta în alte părţi. Se vede că din cauza acestei schimbări de tactică, Burii, după­ cum anunţă o depeşă, concentrează forţă armată în partea sudică a statului Orange şi atacă tot mai cu putere oraşul Ladysmith. Din partea vestică se anunţă, că Burii bombardează Kimberley. Ordinele de mobilisare ale guver­nului englez urmează unul după altul. In unul să dispune, că reserviştii che­maţi sub arme, trebue să între încă înainte de 20­­. c. Un alt ordin dis­pune mobilisarea repentină a secţiei 50-a pedestră, pentru servicii în Africa­­sudică. In 11 i. c. regina Victoria a trecut în revistă în parcul castelului din Lon­dra un regiment de gardă, care pleacă în Africa. Regina le-a adresat câteva cuvinte de încurajare. Ziarul „Argus* din Birmingham zice, că mobilisările Angliei nu sânt toate pentru Africa­ sudică. Aceasta e alusiune la conflictul dintre Rusia și Japonia, în Corea, de care Englezii se bucură mult *) Ni­ se pare că aci se face o confusie de termini; la serbările din Brașov n’a fost nici un archiepiscop român. Red. Din toată lumea, K­upfiratul Wilhelm în Anglia. — Consulat nou turcesc. — Din Francia. — Chestia Samoa. împăratul Wilhelm în visita ce o face în Anglia, va petrece în diferite locuri, în Windsor, la prinţul de Walles, la prinţul de Devonshire etc. împăratul va fi însoţit în Anglia de Billow, care a fost invitat de către regina Victoria. De aci se conchide, că vi­sita împăratului are scop politic. * Din Berna se anunţă, că consiliul fede­ral al Elveţiei ’şi-a dat învoirea pentru înfiin­ţarea unui consulat turcesc în Berna. Sultanul voeşte să înfiinţeze acest consulat, ca Turcii tineri din Berna şi Elveţia se poată fi supra­veghiaţi şi planurile lor spionate. * în Paris s’a început la senat pertrac­tarea procesului conjuraţilor contra republicei Deroulede, Guerin şi soţii. De present decurge ascultarea marto­rilor, cari sânt la 500- Zilnic se întâmplă scene agitate şi turbulente. * Anglia şi Germania au ajuns la o în­ţelegere în chestia Samoa, încheiând o con­venţie. In înţelesul acesteia insulele Samoa se împart între Anglia, Germania şi America­­de­ Nord. O comisie a celor două puteri va împărţi zona neutră între posesiunile Angliei şi Germaniei, în convenţie se observă, că consimţământul Statelor-Unite pare a fi asigurat. Din tradul Sebeşului­ săsesc. — 10 Noemvrie n. Preoţimea gr.-cat. din districtul pro­­topopesc al Sebeşului întrunită în sinod tractual în Sebeş, la 9­­. c., cu mare în­sufleţire, în unanimitate a primit urmă­toarele cond­use protocolare: Susţinerea în întregimea ei a au­tonomiei bisericei gr.-cat. decretată prin bule papale, înarticulată în legile terei şi definită prin canoanele concil. prov. I. Neacceptarea a nici un fel de sub­sidiu, congruă ori — şi ori­ şi­ce soiu de ajut oferit din partea stăpânirei în con­­diţiuni umilitoare ca în trecut, ori dacă împărţirea s’ar face pe altă cale, decât prin competenta autoritate bisericească. Concursul moral şi material al cle­rului — la serbarea cu demnitate a jubireului bicentenar a unirei cu bi­serica Romei. Ear’ spre vecinica amin­tire a acelui act epocal, înfiinţarea unui fond de salarisare a preoţimei cu numi­rea »Fondul Atanasiut — întru amin­tirea şi a piului archiereu, sub guverna­rea căruia s’a săvîrşit acum 200 ani ac­tul fericitor al unirei cu biserica Romei. S’au indicat şi isvoarele, din cari ar fi a se înfiinţa şi ameliora cu timpul acel fond. După desbaterea şi asupra altor agende administrative , s’a ales dele­gatul tractual în persoana on. N. Mun­tean, preot în Henig. Vă mărturisesc din inimă, că aduc publicului cetitor al »Tribuneii cu în­doită bucurie aceste cond­use, de oare­ce înainte eram de opiniunea pesimistă, că doar’ preoţimea ar adera aşa de cu inimă la concluderea atăror hotărîri. Astăzi m’am înveselit, văzând pe confraţi cu seriositate cuvenită apreciând situaţiunea critică, nu numai a bisericei, încât priveşte autonomia ei, ci dând cu­venită satisfacţie şi reputaţiunei archie­­reilor noştri alterată —­ ba nesocotită chiar, prin procedura din trecut a gu­vernului practicată la împărţirea ajuto­rului de stat. Toţi erau de un cuget şi simţire întru a esclama: »Mai bine săraci cu onoare, decât ajutoraţi şi supuşi odiului posterităţei«. Raportorul. Din tractul D.-Sân-Mărtinului. In 30 Octomvrie 1899 s’a ţinut în D.-Sân-Mărtin sinodul protopopesc. Preo­ţii s’au presentat toţi şi conştii de în­semnătatea obiectelor, cari au fost puse la ordinea zilei s’au purtat solidari. De representant al clerului tractual la sinodul archidiecesan au ales pe vred­nicul şi simpaticul preot din Buziaş Ba­­siliu B. Muntenescu, care era să fie aclamat, numai după sfătuirea unui preot, a fost ales prin votisare secretă, întrunind majoritate absolută de voturi. 1. La propunerea preotului Ba­­siliu B. Muntenescu sinodul a primit, că: a) autonomia sf. biserici gr.-cat. să se susţină şi să se apere la tot caşul şi din toate puterile contra încercărilor de contopire a congresului catolic, să se protesteze, la cas de lipsă să se ceară întervenirea Sfântului Scaun apostolic al Romei şi al Maiestăţei Sale prea bu­nului nostru Monarch, şi dacă cumva pe lângă toate protestările, totuşi congre­sul ar decide înghiţirea bisericei noastre in vâltoarea catolicismului, atunci deci­sul acela să se considere de nul,­care mandatelor, impunerilor şi amestecului străin în afacerile noastre bisericeşti, să nu li­ se dee ascultare şi nici supu­nere din partea nici unui preot român gr.­cat; b) bicentenarul sf. uniri să se săr­­beze cu toată demnitatea, cu ocasiunea celebrărei festivităţilor, cari se vor face, să se dispună preoţilor a esplica mai de-amăruntul însemnătatea sf. uniri, ca să ştie şi să cunoască şi poporul nostru că, precum ne tragem originea dela Roma, tot de acolo dela Roma, mama noastră, ca efecte a sf. uniri avem şi cultura noastră bisericească şi naţională; totodată dorinţa preoţilor tractuali este, că din incidentul acesta să se înfiinţeze un fond general, la care să contribue întreg poporul rom. gr.-cat., care întru aducerea aminte de sf. unire, să fruc­tifice d. e. întru ajutorarea biserici­lor şi a şcoalelor, ori pentru înfrumse­­ţarea bisericilor, prin ce să documentăm şi în faptă, că sân­tem adevăraţi urmaşi ai moşilor şi strămoşilor, cari s’au jertfit pentru apărarea şi susţinerea bisericei noastre şi prin urmare şi a esistenţei noastre naţionale; c) încât pentru ameliorarea stărei preoţilor gr.-cat., nefiind alte isvoare reale (? Red.) decât ajutorarea şi salari­­sarea din partea statului, sinodul decide ca acelea să se ceară şi chiar pretinde să ni­ se dee, cu atât mai vîrtos, că şi clerul şi poporul român gr.-cat. anual varsă în visteria statului sume conside­rabile de bani, şi aşa cu drept cuvânt cerem şi pretindem să ni­ se dee din al nostru, însă cu acea reservă, că superio­ritatea noastră bisericească să fie întoc­mai considerată şi respectată ca a ev.­­reformaţilor şi unitarilor, şi sumele de bani ce se vor vota pentru preoţii gr.­­catolici din archidiecesa de Alba-Iulia şi Făgăraş, acelea anticipative să se stră­­pună Prea Veneratului consistor archi­diecesan, care distribuirea acelora să se lase la libera disposiţiune a Escelenţei Sale şi a Prea Venerabililor consistoria­­lişti ca singuri competenţi şi îndreptăţiţi în astă privinţă şi cari ca atari cuno­scuţi ştiu mai deaproape starea preo­ţilor inchidiecesari, cari sânt avisaţi şi trebuesc a fi ajutaţi şi salarisaţi; asta e voinţa sinodului, ca condiţiune­a sine qua nont. 2. S’a decis, tot la propunerea numitului preot, că: »Fondul Vancean« al preoţilor deficienţi să se augmenteze, cu ridicarea pe viitor a taxelor dela minimul de 5 fl. pentru preoţi, şi din cassele bisericilor noastre încă să se con­tribue cu această sumă de 5 fl., car’ filiele să plătească câte 2 fl. 50 cr. S’au censurat statutele fondului preoţilor tractuali, cari acceptându-se s’a decis, ca alăturate la protocol să se în­ainteze la Prea Veneratul consistor. Moştenitorul de tron despre jocurile româneşti. — Scrisoare particulară a »Tribunei«. — Ec­ea­ română, 9 Nov. n. în 3 Noemvrie n. a sosit Alteţa Sa moştenitorul de tron Francisc Ferdinand de Este în Ecica, găzduit fiind tot la contele, de origine francez, Harnonsourt Felix, la care a fost şi anul trecut tot în luna Noemvrie. Cât a sosit la noi în Ecica, pe la 12 ore din zi, după dejun, a şi plecat la vânat însoţit de sora şi nepoata contelui, contesele Hardegg şi în ziua aceea a vânat foarte multe vulpi. A doua zi car’ a mers la vânătoarea de vulpi, dar’ nu în acelaşi loc, ci mai de­parte cătră comuna Botoş. A treia zi asemenea a fost la vânătoare, dar’ atunci a participat şi prefectul comitatului Ró­nay, subprefectul Dr. Delimanics, pro­­topretorul Daniel şi deputatul cel mai mic al dietei din Pesta Dr. Pap Géza. Duminecă fiind în ziua a treia, au fost pof­tite pe seară toate naţionalităţile să se presente şi să-­şi arete fiecare naţionali­tate portul şi felul de jocuri, ca să le poată vedea încă odată moştenitorul de tron. Anul trecut s’a delectat asemenea în jocul diferitelor popoare de sub stă­pânirea casei de Habsburg. Foarte bine au succes şi acum jocurile acestea va­riate. Anul trecut jocul Românilor a fost primul şi singurul care a satisfăcut pe deplin pe Alteţa Sa imperială-regală. După el a urmat al celorlalte naţiona­lităţi. Dar, cu totul a lipsit al ţărănimei ungureşti. Anul acesta, ca să nu se desconsi­dere şi să nu fie de nimic poporul ma­ghiar, s-a început cu jocul unguresc, cu un csárdás de tot prost. Perondându-se după Unguri Nemţii, Bulgarii (ăştia au jucat o »Ardeleană«), Sârbii, pe Români i-a pus dl protopretor mai la urmă ca să fie, vezi Doamne, uitaţi de Alteţa Sa Regală. Dar’ Alteţa Sa a ştiut din anul trecut, că Românii sânt popor brav şi mândru în pitorescul lor port şi nu­­i-a uitat. Din contră, de jocul Românilor şi de aceşti Români s’a bucurat mai mult, esprimându-se într’una cu cuvântul ro­mânesc: »frumost, »frumost. După jocurile naţionalităţilor, 5 la număr, s’a retras Alteţa Sa la cină. A mai urmat în 3 zile vânătoare, în decursul alor 5 — 6 zile a puşcat peste 100 vulpi, puţini iepuri şi nişte paseri sălbatice. Mercuri la 11 ore a plecat Alteţa Sa din Ecica. La plecare nu a mai fost aşa singur, ca la sosire. Atunci venise incognito. Acum la plecare ,l-au petrecut, ca şi anul trecut, 40 călăreţi români, sprinteni ca şoimii, şi afară de oraşul Becicherec ’i-a stat trenul separat la disposiţie, unde s'au presentat toţi ono­­raţiorii comitatului, dela cari ’şi-a luat rămas bun între uralele de se trăească, cari au amuţit pe răguşitele găljeni-uri. Chestiuni şcolare, Reuniunea „Mariana“ în Distriţa. — Raport special. — — 10 Noemvrie n. După­ cum s'a fost anunţat la tim­pul seu şi în »Tribuna«, în zilele de 5 şi 6 Noemvrie a. c. s’a ţinut în Bistriţa adunarea generală a reuniunei »Ma­­riana« cu sediul în Năsăud. Pentru prima­ dată dela înfiinţarea sa, a trecut această Reuniune peste marginile vica­riatului Rodnei, ţinându-­şi de astă-dată şedinţa generală în Bistriţa. Şi aceasta s’a întâmplat în urma­rea încorporărei la această Reuniune şi a învăţătorilor gr.-cat. din protopo­piatul Bistriţei şi al Budacului. Peste o sută de învăţători din co­mitat, profesori dela gimnasiul din Nă­săud, preoţi, advocaţi şi alţi cărturari sânt membri ai acestei distinse Reu­niuni, de la care mult se poate aştepta intru promovarea învăţământului nostru poporul naţional. O mândrie naţională te cuprinde, văzând un număr atât de frumos de muncitori în ogorul deştep­­tărei poporului nostru întruniţi într’un mănunchiu, pentru­ ca împreună să chib­­zuiască, reciproc să se lumineze şi po­­văţuiască, asupra celei celei mai bune, mai scurte şi mai curând ducătoare la ţintă. Conform programului, în 5 Noem­vrie, la orele 8 a. m. membrii Reuniu­nei in corpore au asistat la serviciul dumnezeesc oficiat în biserica parochială din loc, de protopopul Bistriţei dl Silaşi, asistat de un preot nou ordinar, care-­şi făcuse săptămâna de probă în Bistriţa. Mai erau de faţă şi alţi 2 preoţi din vicariatul Rodnei, membri ai reu­niunei »Mariana«. Cântările în decursul sfintei liturgii au fost esecutate de corul Reuniunei de cântări din Bistriţa şi de corul pluga­rilor din Şoimuş, sub conducerea magi­strului T. Brătescu. Numai laude pot aduce atât coriştilor, cât şi conducăto­rului lor pentru acurateţa şi armonia, in care au fost esecutate cântările în decursul misei. Sfîrşindu-se slujba d-zeească pe la orele 10 şi jumătate s’au întrunit mem­brii Reuniunei şi ceialalţi oaspeţi, în mare parte inteligenţă din Bistriţa în şcoala confes. gr.-cat. din Bistriţa, pentru­ ca să asculte prelegerea practică din învăţă­mântul intuitiv a dlui învăţător Bogdan: »Tractarea mărului«. Dacă purcedea dl Bogdan în predarea prelegerei sale pe lângă puţin sânge rece, cu mai multă atenţiune şi într’un mod mai sistematic şi cu un ton mai domol, ţinând cont şi de acustica sălei, se putea zice că prelegerea a fost pe deplin suc­­ceasă. De altcum dl Bogdan e un învă­ţător tinăr, zelos şi rîvnitor de a se per­fecţiona şi ceea­ ce acuma nu­­i-a suces pe deplin, îi va succede în viitor, după­ ce va fi făcut mai multă pradă. Terminându-se prelegerea practică la orele 11 a. m­., să esmite din corpul învăţătorilor o deputăţie de trei, care să invite pe preşedintele reuniunei »Ma­riana«, pe rev. domn vicar de la Năsăud Dr. Ioan Pop să deschidă şedinţa. Mergând cu toţii în frumoasa şi spa­ţioasa biserică românească din loc, unde sosit şi rev. domn vicar şi ocupând locul presidial încunjurat de biroul Reuniu­nei, în presenţa număroşilor membri ai Reuniunei şi a unui distins public de domni şi doamne din loc, prin o cuvântare măduoasă predată cu mult tact şi vervă oratorică declară şedinţa de deschisă. Se ceteşte apoi apelul nominal. Se alege comisiunea verificătoare, comisiunea cri­­ticătoare, comisiunea pentru înscrierea de membri noi. Se ceteşte prin secretarul Reuniu­nei, dl Grivase, director la şcoala fun­­daţională din Năsăud, raportul anual despre activitatea Reuniunei »Mariana«. Din raport s’a putut vedea, cum Reuniu­nea pe zi ce merge dă tot înainte. Urmează după acestea raportul cassarului prin dl Seni, învăţător la şcoala fundaţională din Năsăud. Din acest raport m­-am putut iarăşi convinge, cum şi în cele materiale Reuniunea mereu progresează sub conducerea înţeleaptă a biroului ei, ceea­ ce numai spre laudă îi poate servi. La propunerea biroului şi în vede­­rea meritelor câştigate pe terenul învă­ţământului, Reuniunea între sgomotoase urări do­r să trăească* proclamă de mem­bri onorari ai sei pe domnii Ioan Pa­­piu, canonic şi preposit capitular în Gherla şi pe G. Muntean, profesor pre­­parandial în Blaj, ceea­ ce prin telegrame trimise li­ se face cunoscut. Urm­ează apoi în conformitate cu programul zilei cetirea disertaţiunilor anunţate. Se ceteşte mai întâiu diserta­ţia dlui Chita, învăţ. în Bistriţa: »Cul­tura şi moralitatea“, care din partea membrilor Reuniunei şi a oaspeţilor de faţă a fost cu interes ascultată şi bine primită. Cu acestea fiind timpul înaintat şe­dinţa se ridică, anunţându-se continua­rea ei pe a doua zi, 6 Nov., la 8 ore a. m­. Prânzul. Pe la orele 1 p. m. ne-am întrunit cu toţii la prânzul comun aranjat în sala spaţioasă de la­­Geiverbe-Verein“, situată pe promenada oraşului. Mese întinse şi cu belşug încărcate ne aşteptau, pentru­ ca după o oboseală mentală de o jumătate de zi să ne re­staurăm. O tarafă de lăutari bine aran­jată ne-a delectat în decursul prânzului cu cele mai frumoase cântece naţionale. Aproape 109 de inşi au luat parte la acest prânz comun. Membrii reuniunei »Mariana« în frunte cu preşedintele ei rev. domn vicar Dr. Ioan Pop, toţi ad­vocaţii români din loc şi alţi distinşi onoraţiori, cari cu o rară bunăvoinţă ne-au primit şi însoţit în decursul celor două zile petrecute în Bistriţa. N’au lip­sit nici toastele dela această masă, fiind care de care mai frumoase şi mai mă­­ciuoase. Singur toastul dlui Todoran, învă­ţător în Monor, prin o întorsătură ne­potrivită ne-a făcut puţin sânge rău, lău­dând mai mult de cum ar fi trebuit me­ritele dlui inspector regesc com­i­tatens de şcoale Csernátony Gyula pentru în­aintarea învăţământului poporal din co­mitat, »merite«, cari pe noi de multe­ ori ne pun pe gânduri de soartea şcoalelor noastre confesionale. Sfîrşindu-se prân­zul cătră orele 3 p. m., cu toţii ne-am fotografat, ca să putem ave o suvenire de la această frumoasă adunare. Concertul. Pe orele 8 seara eram invitaţi la concertul urmat de joc, ce »Reuniu­nea română de cântări din Bistriţa« îl aranjase întru onoarea şi sărbătorirea zilei. Erau aproape 8 ore când intrai în sala concertului de la hotelul central (oră­şenesc) din Bistriţa. Sala era tixită de public. Dame distinse din Bistriţa şi domni, măiestri şi plugari, oar’ ca oas­peţi membrii reuniunei »Mariana«. — După orele 8 îndată se începe concertul, esecutându-se următorul program: »Cucuie cu peană sură«, cuartet, cor mixt de G. Dima. — »Zis-a badea«, sextet, cor mixt de G. Musicescu. — »Spiritul«, cuartet, cor mixt de B. Severin. — »Străinul«, duet, cor mixt de T. Doinescu. — »Breul popilor«, sextet cu solo, cor mixt de G. Musicescu.­­ »Copila la Român«, poesie de I. Vulcan, declamată de Maria Rus. — »Nu-’i dreptate«, opt voci, cor mixt de G. Dima. — »Vino cu mine«, terţet, cor femeiesc de T. Doinescu. — »Junimea parisiană«, cvartet, cor mixt de G. Adam. — »Iri, călare«, anecdotă de Th. Speranţă, predată de T. A. Bogdan, învăţă­tor. — »Fântână cu trei isvoare«, cuartet, cor femeiesc de T. Doinescu. — »Bagă Doamne luna ’n nor«, sextet cu soli, cor mixt de T. Popovici. Având în vedere, că corul »Reu­­niunei române de musică din Bistriţa« e un cor tinăr, compus de present nu­mai din ţărani, ţărance şi măiestri, con­certul a reuşit peste aşteptare de bine. Ceea­ ce numai spre laudă le poate fi atât coriştilor, cât şi magistrului, dlui T. Brătescu. O singură observare aş ară de fă­cut la acest loc şi aceea ar fi: Ca dl Brătescu pe viitor piesele compuse de T. Doinescu, cari atât ca composiţii, cât şi ca armonie s’au documentat a fi de tot slăbuţe, să le eschidă din repertoriul d-sale şi atunci sânt sigur, că concertele ce le va aranja vor reuşî şi mai bine. — Bine a fost declamată şi poesia »Co­pila de Român«, de I. Vulcan, din par­tea copilei ţărance Maria Rus. Nu puţin haz şi rîs ni-a causat şi dl Bogdan, în­văţător în Bistriţa, prin predarea anec­dotei de Th. Speranţă »Iţig călare«. Finindu-se concertul cătină orele 10 s’a început jocul, care a durat până în ziuă. A doua zi. Nr. 241 A doua zi, 6 Noemvrie, s’a conti­nuat şedinţa reuniunei »Mariana«, fă­­cându-se rapoartele diverselor comisiuni alese în ziua trecută, cetindu-se mai multe disertaţiuni, cari toate au fost bine primite şi alegându-se vicepreşedintele Reuniunei. Cătră orele 12. a. m. sfîr­şindu-se şedinţa şi mulţămiţi de cele­ ce am văzut şi isprăvit ne-am depărtat din Bistriţa, ducând cu noi o frumoasă su­venire din acest oraş şi dela Românii ce locuesc într’însul.­ ­ — v. «BSiawc~ Cfcsaioa ai!«I. Sibiiu, 13 Nov. n. Memento. 15 Noemvrie. Concurs de comptabil la »cassa de răstrare« în Selişte. — Concurs de veterinar în Cristian şi Vulcan, co­mitatul Braşov. 16 Noemvrie: Damele române din Timi­şoara, petrecere în favorul şcolarilor săraci. — Desp. Caransebeş al rem­. înv. din diecesa Ca­ransebeş, adunare în Caransebeş. — Aleg. dep. cler. congresuali în diecesa Caransebeşului. Comitetul desp. Sătmar al »Astrei«, şedinţă în­ Seini. 17 Noemvrie: Concurs de notar comunal în Vlah­ovăţ, pretura Verşeţ. 18 Noemvrie: Desp. Bila al reun. învăţ. gr -cat., adun. în Alocuş. — Desp Alba-Iulia al reun. înv. gr.-cat., adun. în Oiejdea. — Desp. Reghin al reun. înv. gr.-cat., adun. în Chilieriul­­inferior. 19 Noemvrie: Adun. gen. a Rem­. femeilor rom. din Braşov. — Concertul Rem­. de cântări din Selişte. — Petrecere în Borgo-Prund în fa­vorul casinei. — Aleg. de deputaţi congresual mireni în diecesa Caransebeş. *

Next