Tribuna, octombrie 1901 (Anul 18, nr. 181-201)

1901-10-14 / nr. 190

Anul XVIII Sibiiu, Duminecă 14/27 Octomvrie 1901A Nr. 190 ABONAMENTELE Pentru Nibilu: 1 lună 1 por. 70 bani, V* an 5 cor., «/. an 10 oor., 1 an 20 oor. Pentru ducerea la casă cu 30 bani pe luni mai mult Pentru monarchie­­ 1 lună 2 oor. 40 bani, */» an 7 oor. ‘|« an 14 oor, 1 an 28 oor Pentru România și «triunitate: */1 an 10 franoi, •/, an 20 frânai, 1 an 40 franoi. Abonamentele se fac numai plătindu-se înainte. INSERŢIUNILE Un şir garmond prima­ dati 14 bani, a doua­ oară 12 bani a treia-oară 10 bani. Redacţia şi administraţia: strada Poplocei Nr. 15. ' '• ’ V'‘ S' ‘ «* *■* Se prenumără la punte St libr&rU. Epintele nefrancate se refuză. — Manuscripte nu se Înapoia ! Numeri singuratici . 10 bani se vând în Sibiiu, la librăria »Ti­pografiei«, societate pe acțiuni și la librăria L. Michaelis, strada Cisnădiei, 27. — In Alba-Iulia la librăria Weisz Bernat »la loter­e* Impertinenţă. De când cu alegerea celor câţiva deputaţi naţionalişti, în cercurile şovi­­niste maghiare se continuă o fierbere nebună, îndeosebi cei patru aleşi Slovaci sunt ţinta injuriilor zilnice, ne­fiind slăbiţi din panslavism. Pentru­ ca să dovedim loialitatea şi stima cetăţenească, arătată din partea jidano-maghiară faţă de naţionalităţi şi în caşul acesta faţă de Slovaci, vom relata la alt loc unele scrise ale foilor maghiare, cari în modul cel mai plastic confirmă desechilibrarea psihică, ce-­i stăpâneşte pe esclusiviştii noştri eghemoni in che­stiunea de naţionalitate. Gama obrăzniciei mai pronunţată este în tonul organului jidano-maghiar »Budapesti Napló«, angajat al prim-mi­nistrului Széll Kálmán. In acest ziar, cu titlul »Slovacii«, obraznicul Evreu Weiss- Vészi József, atribuindu-şi un fel de superioritate olimpică, se întreabă cine sânt cei patru deputaţi Slovaci, apăruţi numai aşa din neantul necuno­scutului ? Lumea n’a auzit de ei, pe neaşteptate au eşit la lumina zilei din cuibul lor obscur. Nici pe departe n’au trebuinţă re­­presentanţii poporului slovac să-’şi le­gitimeze personalitatea şi trecutul în faţa unui Evreu neruşinat ca Vészi Jó­zsef, îi vom oferi însă noi o paralelă lui Vészi, dacă tocmai voeşte, între ro­lul seu de lacheu şi nobila menire a de­putaţilor Slovaci, să apere interesele na­ţionale a împilatului popor, din a cărui a în au eşit. Cei patru fruntaşi Slovaci nu s’au făcut cunoscuţi publicului jidano - ma­ghiar, pentru-că sânt lipsiţi de acel spi­rit pervers şi egoist, care face din om unealtă ordinară, slugă a unor inte­rese străine şi dăunătoare neamului seu. Vieaţa lor din trecut a fost pusă in serviciul naţional al poporului slovac, care a răsplătit acest serviciu cu încre­derea sa, dovedită la alegerile trecute. Cei patru deputaţi Slovaci Vor re­­presenta in parlamentul ungar un po­por de peste doue milioane, vor lupta pentru interese nobile naţionale, care nu pentru graţii personale şi avantagii materiale. Puterea lor e morală, se ba­­sează pe simpatia, iubirea şi devota­mentul unei naţiuni; aceasta va fi is­­vorul, din care se vor adăpa ei de câte­­ori sufletul lor obosit va fi de lupta ine­gală contra duşmanilor încâniţi. Pe 06 se razima obraznicul Weiss- Vészi József, când într’un ton atât de îngâmfat cere personalul deputaţilor Slovaci? Pe cine are la spatele sale? Are pe Széil Kálmán şi garda şo­­viniştilor jidano-maghiari. Adecă nu, Széll Kálmán şi garda şoviniştilor ji­dano maghiari, îl au pe indolentul Weiss- Vészi József. Venit cu spincle în spate, pe rol putea să aibă Vészi József în Țeara­ Ungurească, decât acela de slugă al unui curent rentabil din punct de vedere egoist. Dacă din întemplare, calea lui Vészi- Weiss ar fi dus în Boemia, cine ar fi azi mai boem, ca Weiss-Vészi József? Tot astfel pută el deveni alldeutsch, ori revanșist francez, cum a devenit un turbat șovinist ungur. Ramificarea dru­mului a decis la el. Ajutat de un talent de speculă, ca slugă s’a ridicat mult. Dar’ numai ca slugă. Dacă nu era sprijinit de stă­­pânul seu premierul Széll, oare ar re­­presenta ei pe cineva în parlamentul ungar ? Nici un raport moral nu există în­tre el şi mandatul, care­ l-a primit numai ca o remuneraţie de slugă credin­cioasă. Şi un astfel de om, o fiinţă sim­­briaşă, un spirit servil, condus de un egoism jidovesc, mai are impertinenţa să pretindă legitimare dela luptătorii unei naţiuni ?! Să le arunce în faţă cuvintele de trădători de patrie, de con­spiratori panslavi ? Strămoşii celor patru represen­­tanţi ai poporului slovac n’au făcut ne­goţ cu piei de iepuri, n’au venit cu »pincii d­in spate, ca d’al­de Vészi József, d­ ’şi-au vărsat sângele pentru patria comună şi totuşi parveniţii fii ai lui Israil au cutezanţa să le delege pa­triotismul­­ ! Vészi este prototipul jidanului-jur­nalist din capitală. Atâta zizanie, atâta ură contra naţionalităţilor nemaghiare din patrie, câtă propagă condeiele sim­­briaşe din capitala Ungariei, nu s’a mai pomenit nicăiri. Evreii ortodoxi Sug sângele ţărănimii, car’ neofiţii »publi­cişti* atrofiază opinia publică. Bage bine de seamă Israil. Aşa de mult au amărît Jidanii vieaţa popoarelor din Un­garia, — şi a celui maghiar, — încât dacă se va întâmpla să isbucnească o con­­flagraţiune europeană, care să schimbe sistemul dominant astăzi in Ungaria — şi care nu va dura cât vecinicia — ei vor plăti nechibzuit de scump ticăloşiile săvirşite atâtea decenii de-a rîndul. Căci ce fac la noi Jidanii, nu s’a mai pomenit nicăiri pe faţa pământului. Aceste puţine la adresa lui Vészi- Weiss József, francmason şi Jidan libe­ral- şovinist-maghiar. —1% FOIŢA „TRIBUNEI“. «• Ar fi: Drepturile şi datorinţele învăţătorilor. — Câteva observări la opul »Drepturile şi da­torinţele învăţătorilor confesionali români«, de Petru Conda, învăţător. • 60 . De Ioan Stoia, înv. în Orlat. jjgggn „(Urmare). Cetească autorul mai cu atenţiune acei §­i ai legii şi va veda, că numai atunci are ministrul dreptul a denumi pe învăţător, când respectiva autoritate şcolară ’i-a substernut spre aprobare şi a doua­ oară an astfel de individ, pe care deasemen­ea îl excepţionează tot din motivele ivite la neaprobarea celui substernut spre aprobare prima dată. La pag.1­9 ,p. 4 tratează despre suspendarea învăţătorului şi între al­tele zice..... »De la exero­area oficiului însă poate fi suspendat învăţătorul şi prin directorul districtual (protopresbi­­ter), atunci, când acesta va primi avizul demn de prezământ­ul senatului şcolar, că învăţătorul a comis neglijenţă grea şi nejustificată*. Aci se provoacă la ord. minister, nr. 30.311/1876 şi la regu­lamentul şcol. gr.-cat. § 25. Rog să ci­teze ad literam ordinele amintite Şi va veda, că nu e aşa. Învăţătorul nu poate fi suspendat numai în urma judecăţii aduse pe baza cercetării disciplinare aprobate atât de consistor, cât şi de mi­nistru. Ce ar fi atunci, când aşa uşor­­i­ s'ar pute da drumul bietului de învă­țător ! La pag. 55 p. 9 tratează despre alte motive, pentru cari docentul poate fi luat la cercetare disciplinară și ziu­e... »E de observat, că o cercetare discipli­nară, chiar de ar fi avut un resultat fa­vorabil docentului — afară de caşul când însuşi docentul o cere — totuşi are urmări funeste asupra lui, de oare­ce, după-cum s’a amintit şi la alt loc al ace­stui op, acei docenţi, cari au fost sus­pendaţi dela eserotarea oficiului lor pe basa cercetării, fie şi numai pentru un moment, perol continuitatea timpului ce serveşte ca basă la aplaoidarea cuinoue­­nalului, adecă timpul pentru aservirea cuinouenalului în ori­ce pas sa computâ numai dela data, când docentul i fost repus in oficiul seu, ear’ timpul servit înaintea unei cercetări disciplinare nu­mai atunci poate fi luat de cinosură, când docentul va proba cu acte, că fiind suspendat ori calumniat cu un fapt, pe care el nu ’l-a făcut, ca să se desvino­­văţească a cerut însuşi aceea cercetară, car’ resultatul pentru el a fost favora­bil (vezi ord. nr. 10.000)*. Câte aserţiuni, atâtea neadevăruri. Cum se poate cercetare disciplinară fa­vorabilă învăţătorului şi totuşi cu ur­mări funeste pentru el? După ord. nr. 10.000/1894 e drept, că învăţătorul care a fost amorat in­­ urma sentenţei aduse pe basa cercetării disciplinare, îşi perde continuitatea tim­pului pentru aplacidarea coviptienarului. Toate celelalte afirmări ale dînsu­­lui rămân neadevăruri. Cetească numai cu atenţiune ordinul numit şi se va con- j vinge. Dacă cineva e tras în cercetare dis- j ciplinară și e aflat nevinovat, nu ii scur­tează în nici un drepți fie aceea cerce­tare disciplinară cerută din partea ori- ; şi-oui. 1 La pag. 57 p. 10 al. 2 susţine, că pe un învăţător confesional de la o şcoală ajutorată de stat, când e învi­nuit cu transgresiune contra statului, in­spectorul şcolar îl suspendă din propria sa autoritate. Ori­cine va cedi ordinul, la care se provoacă dinsul când susţine cele de mai sus, va vede, că inspectorul şcolar n’are drept a suspenda pe învăţător, ci numai comisiunea administrativă comi­­tatensă. La pag. 58 p. 11 al. 1. Dl Conda Ichie : »Prin articolul de lege XXVI. din 1893 şi îndrumarea dată cu esplicarea aceluia toate disposiţiunile legii din 1868, 1876 şi 1879, referitoare la afacerile şco­­lare de stat şi comunale, se estind cu valoare de drept şi asupra şc­oalelor sus­ţinute de confesiuni, precum şi asupra tuturor şcoalelor cu drept de publici­tate din patrie (art. XXVI./1893 §. 1. în­drum §. 1)«. Aci încă greşeşte dl Conda foarte mult, când afirmă astfel de lucruri. După §. 1 al legii numite — nu-­l citez ad literam, fiind ceva cam lung — s’a estins asupra şcoalelor confesionale — numai §. 142 al art de lege XXXVIII, din 1868, referitor la minimul de salar de 300 fl. al învăţătorului ord. şi 200 fl al învăţ. adj., precum şi §. 139 şi 140 al art. XXXVIII, din 1868, referitor la dreptul văduvei de învăţ, de a folosi în­treg salarul şi cuartirul învăţătorului răposat în timp de o jumătate de an dela moartea lui, precum şi aceea, că staţiunile învăţ, devenite vacante sânt de a să umple cu învăţ, ordinar cel mult în timp de zi de an, dar’ în timpul ace­­sta trebue aplicat învăţător adjunct Atâta tot şi altceva nimic. Cum vine dl Conda şi numai aşa din sănin, estiude toate disposarile legii din 1868, 1876, 1879 asupra tuturor şcoalelor? La pag. 60 p. 13 scrie dl Coada că învăţătorul solveşte dare de venit deci* IV. după salarul seu. E foarte adevă­rat ; până aci e bine. scrie mai departe, oft după un salar până la 1000 cor. se solveşte ca dare, 1®/# dela 1000—3000 cor. 2°/#, dela 8000 in sus 3%. (Va urma). Sibiiu, 26 Oct. 1901. Ministru de résboiu. Ziarele din Bucureşti anunţă, că domnul Di­mitrie A. Sturdza, va trece zilele ace­stea portofoliul răsboiului domnului Vasiliu Năsturel, comandantul di­­visiei active din Dobrogea. Dl general Năsturel va sosi peste câteva zile în capitală. CE-­I RUŞINEA? Un cores­pondent din Neutra al ziarului „Magyarország“ scrie, că acest comitet­­şi-a făcut de ruşine numele prin alegerea celor doi deputaţi slovaci O luăm spre ştire, că după concepţie ungurească a trimite pe altcineva un dietă, decât in­divizi cu mintea sârbezită de şo­vinismul unguresc, însemnează a-­ţi nimici numele. Naţionalităţile nu caută renume în faţa şovi­niştilor. Treaba lor ce părere au despre Slovaci, Români, Sârbi ori Nemţi. Totuşi e caracteri­stică pentru patrioţii noştri acest fel de concepţiune a cu­vântului „ruşine“. Jurământ patriotic. Dascălii din Budapesta, ocupându-se cu hotărî­­rea luată de învăţătorimea din Sabaria, au decis să-ş i feliciteze pentru eschide­­rea »panslavilor« din sînul asociaţiunii lor şi au primit un proiect de condlus, în sensul căruia au să înainteze guver­nului un memorand, cerând, ca pe vii­tor in Ungaria nimenea să nu poată câ­ştiga diplomă de învăţător, până când nu va pune jurământ, că-­şi va împlini datorinţele patriotice, înţelegând sub patriotism instinţa pentru maghiariza­­rea copiilor încredinţaţi pe mâna lor. Datorinţa învăţătorilor este să se ocupe de instrucţiune, car’ nu să se în­deletnicească cu veleități '’’şoviniste. Unde-’i. Wlassics? A, el se bucură, ofi are o astfel de dăscălime »patriotică*. Vom vedea unde vor ajunge. Anexarea Cretei. Din Berlin Se anunţă, că Ţarul aproabă ideea, ca Grecia să anexeze Creta. Pentru a aplana calea aceatei acţiuni, prin­ţul George va cerceta în curând curţile euro­pene. Ştirea are lipsă de confirmare. Ea s’a născut poate în urma faptului, ca consulii Rusiei şi Franciei din Greta, cari stăteau în raporturi încordate cu prinţul George, au fost rechemaţi. Marele duce Michael Nico­­laievici, unchiul Ţarului şi membrul cel mai bătrân al casei imperiale ru­seşti, după­ cum anunţă :«Pol» Corr soseşte azi în Budapesta, pentru a face o visită M. Sale Monarchului nostru. în cercurile diplomatice din Viena se consideră visita aceasta ca Urn sim­plu act de curioasie, dar’ de altă parte se presupune, că marele duce are o misiune în chestia anexării Cretei cu Grecia» Și crede, că visita acea­stă stă în legătură cu apropiata între­­vedere dintre Monarchul nostru și re­gele Geciei la Vienft. Fiume și dieta croată.­­Agr. Tgbb­.­ e avisat din Fiume, că din in­cidentul alegerilor pentru dieta croată, în cercurile croate de acolo se agită ideea, ca oraşul Fiume­se se folosească de dreptul ce-­i compete, de-a trimite în dieta din Zagreb doi deputaţi. Din Austria. Mersul vieţii politice din Austria, care se credea, că va întră pe o cale normală, se turbură de nou. In parla­ment să petrec scene turbulente, în urma cărora activitatea parlamentară e împedecată. Se vorbeşte şi de abzice­­rea lui Körber. Din parlament. In şedinţa din 24 i. c. s’au petre­cut iarăşi scene furtunoase. Pacik re­­vine asupra atacului de ieri, îndreptat contra lui Stransky şi zice, că partidul lui nu va mai suferi astfel de atacuri mârşave şi dacă ele se vor repeta, acea­sta va ave urmări triate. Vorbirea lui Paljak a fost întreruptă adese cu stri­găte. După aceasta a urmat o scenă furtunoasă între Cehii tineri şi panger­­mani, cari s’au înjurat reciproc. Deputaţii presentă neîntrerupt pro­puneri urgente, aşa că din cauza ace­­stora nu se poate lua la desbatere pro­iectul de budget. Această împrejurare a pus pe gânduri guvernul şi pe pre­­sidenţii partidelor. Abiliere» Int Körber. Din Viena se anunţă, că Körber are intenţia să abzică din postul de prim ministru. Causa este cele ce se petrec în reipharath, în special nesfir­­şitele propuneri de urgenţă, prin care diferitele partide împodecă desbaterea proiectului de budget. Körber soseşte azi la Budapesta, ca să raporteze M. Sale asupra situaţiei. Dacă nu-şi va succede a delătura pede­­cile, ce stau în calea activităţii normale a parlamentului, Körber a declarat mai multor deputaţi, că va abzice­ întrebare că în acest caz nu va fi disolvat parlamentul, ca neapt de lucru ? PARTIDEIG ArmiAC«. Partidul progresist german a ales de president pe Funke, iar’ fostului president Dr. Vogler *l-a votat mulțumită. Partidul poporal german asemenea ’si-a ales de president, in locul lui Kaiser, pe Derschatta. Românii in municipii, în Selagiu. Din comitatul Selagiului ni­ se co­munică, că alegerea membrilor munici­pii a'a făcut în 1?­1. c. Fruntaşii au luat de cu vremea disposiţii, ca să fie aleşi şi Români. Alegătorii români s’au purtat în mod vrednic. I! ' în comitatul Sibiiului. Din publicaţiunea vicecomitelui din co- I mitatul Sibiiului, referitoare la alegerile muni­cipale, estragem următoarele: Comitetul municipal al comitatului Sibiiu a decis în adunarea sa generală din 7 Octomvrie a. c. sub nr. 388, pe­­ basa alineii a 2-a a­­­lui 34 al art. de I. XXI. din anul 1886, că locurile acelor membri aleși ai comitetului municipal, cari prin moarte sau abzicere­ au eşit din comitet şi al căror mandat eipirfi cu finea anului 1901, să se întregească prin alegere, care se va efectui in 6 Noemvrie 1901 st. n. Ales are să fie în diferitele cerouri următorul număr de membri : In ceroul electoral I. al oraşului Sibiiu sânt de a se alege 9 membri, şi asume 8 pe 6 ani, 1 pe 3 ani. In cercul electoral al II-lea al ora­şului Sibiiu sfint de a se alege 7 membri. . în cercul electoral al IlI-lea al ora­şului Sibiiu sânt de a se alege 7 membri. In cercul electoral I. al oraşului Sas-Sebeş sânt de a se alege 4 membri. In cercul electoral al II-lea al ora­şului Sas-Sebeş sânt de a se alege 3 membri. In cercul eleotoral cercul pre­torial Sebeş sânt de a se alege 3 membri. In cercul eleotoral Mercuirea sânt de a se alege 6 membri, şi anume 6 pe 6 ani, 1 pe 3 ani. In cercul eleotoral Sălişte sânt de a se alege 4 membri. In cercul electoral Cristian sânt de a se alege 4 membri. In cercul electoral Glanădie sânt de a se alege 6 membri, şi anume 4 pe 6 ani, 1 pe 3 ani. In cercul electoral Slimnic sânt de a se alege 6 membri. In cercul electoral Guşteriţa sânt de a se alege 5 membri. In cercul electoral Bradu sânt de a se alege 6 membri, şi anume 6 pe 6 ani, 1 pe 3 ani. In cercul electoral Noorich sânt de a se alege 7 membri, şi anume 6 pe 8 ani, 1 pe 3 ani. In sensul­­lui 39. XXI. din 1886, alegerea se va începe în ziua mai sus amintită la 9 ore dimineaţa şi se va fini tot în aceea zi la 4 ore după ameazi. Spre orientare se mai aduce la cu­noştinţă, că se ţin : a) de peroul electoral Sas-Sebeş comunele : Deal, Capoliţa, Căpâlna, Căm­­nie, Lancrăm, Laz, Loman, Pianul-supe­­rior, Petrifalău, R­ihău, Rechiţa, Sebeşel, Şugag, Săsciori, Pianul-inferior, Strun­gări, Jina, Reciu .

Next