Tribuna, noiembrie 1901 (Anul 18, nr. 202-221)

1901-11-25 / nr. 218

Nr. 218 Necrolog. Subscrişii cu inima In­­frîntă de durere aducem la cunoştinţă încetarea din vieaţă a prea iubitei noastre mame, soacre, surori, bune şi străbune Maria Hossu d. Mateiu, protopopeasă văduvă, carea după împărtăşirea cu SS Sacramente ale muribunzilor a adormit în Domnul în 5 Dec. n. la 5 ore d. p. în al 731ea an al vieţii şi al 4-lea al văduviei sale. Rămăşiţele pământeşti ale scumpei şi neuitatei defuncte s’au aşezat spre repaus întru sperarea în­vierii în cimiterul comun din Blaj. Sâm­bătă în 7 d. c. la 1 ore d. n. Fie-mi somnul lin şi amintirea binecuvântată! Iosif, Pompeiu, Elena, m. Nestor, loan, Iu­­liana m. Lazar ca fii şi fice. Sofia m. Muntean, ca soră şi număroase ru­denii.„ Succesorul în scaunul papal »Alig. Ztg.c scrie, că în Londra circulă vestea, că de succesor în scaunul papal ar fi designat Vaughan, cardinalul en­glez. Corporaţiunea cardinalilor să zice că e contrară acestei candidări, Papa însă stăruieşte sperând să căştige astfel ca­tolicismul în fluinţă în Anglia. # Demonstraţii la consulat Alal­tăieri mai mulţi studenţi din Varşovia demonstrând cu vehemenţă s’au dus la consulatul german, au rupt emblema con­sulatului şi au aruncat cu piatrii atât în localul oficios, cât şi în locuinţa pri­vată a consulului. Atacul a durat un sfert de cras. Consulatul este păzit acum de poliţie. • Bună stabilă. Românii din Şom­­cula-mare, înţelegând pe deplin misiu­nea lor culturală şi socială, ce li­ se im­pune prin faptul că ei formează modes­tul popular al vieţii româneşti din Chior,­­şi-au aranjat în sala cea mare a nou­lui edificiu şcolar o bind stabilă. Reu­niunea de cântări a plugarilor din Şom­­cuta, pusă sub conducerea inteligentă a câtorva fruntaşi din loc, a anticipat din modestul său fond spesele trebuincioase pentru instalarea binei şi astfel au creat pentru viitor un puternic stimulent pen­tru o vieaţă socială mai roditoare şi mai bogată în manifestaţii vrednice şi mult promiţătoare. Deie D­ zeu, ca de pe bina din Şom­­outa să se audă în viitor tot mai des şi mai puternic glasul deşteptării poporu­lui nostru!* Ştiri din România. Comânduirea pieţei Bucureşti a dat un ordin, prin care se interzice ofiţerilor de a ceti ziare pe stradă sau prin cafenele. Curios ordin ! — E vorba să se înfiinţeze în Bu­cureşti un sindicat al unei burse a­gri­­cole. Până acum s’au subscris 30 mii lei In acest scop.­­ După lungi cercetări s’a aflat autorul furtului grupului de 30000 lei, furt de care am amintit şi noi şi care a dat de lucru parchetului şi poliţiei Bu­cureşti. Furtul s’a comis chiar la poşta cen­trală, înainte de a pleca cariera, în­drăzneţul hoţ e un anume Radu Pătu­­lescu, de loc din comuna Domneşti, din apropiere din Bucureşti, visitiu la poştă. Banii s’au găsit toţi, băgaţi în nişte iesle. Nu lipsesc decât 480 lei.­­ Biblioteca fundaţiunii universi­tare Carol din Bucureşti a fost frecven­­tată în luna octomvrie de 8702 cetitori, cari au consultat 11282 volume şi 1686 reviste.­­ Intr’una din sălile trecute a avut loc la universitatea din Bucureşti şe­dinţa anuală de deschidere a societăţii istorice, al cărei preşedinte e dl Gr. Tocilescu. Dl Pătraşcu Dîmboviţă, care a presidat această şedinţă, a ţinut un discurs, în care a arătat activitatea so­cietăţii pe anul trecut, care se resumă în conferenţe cu subiecte istorice, lin­­guistice şi filosofice, solemnitatea de la Ateneu în onoarea dlui V. A. Urechiă, când ’i­ s’a oferit bustul în bronz, es­­cursiunea la Curtea-de-Argeş, pelerina­­giul la mănăstirea Dealului şi solemni­tatea dela 8 Noemvrie, când s’a depus coroana de stejar la statua marelui voevod Mihaiu. D. Buricescu a vorbit apoi despre „Neocreştinismul” lui Tol­stoi. La urmă s’a trimis o telegramă de felicitare dlui Gr. Tocilescu. • Lupi, încă nu a intrat iarna în toiul ei şi lupii încep a înainta din pă­duri. Ieri un cioban din Şura-mare adu­cea legat de l­itra trăsurii un lup­i mort, a cărui istorie îl spunea astfel: Mai mulţi ciobani mânau o turmă dă oi prin pădurea Şurei-mari. Un câr­lan bolnav nu să puna ţină de turmă şi rămânea mereu îndărăt. Văzând un cio­ban că aşa nu înaintează bine,­­l-a luat în spinare. Deodată apare un lup ţinând calea spre cioban. Acesta în frică aruncă cârlanul înaintea lupului flămând, care imediat s’a năpustit asupra pradei. In acelaş timp s’a folosit şiret de moment şi cu ciomagul a tocat în cap fiara. De o aventură cu lupi să scrie şi din Petroşeni. Un luprător mergea pe muchea dealului din Aninosa spre Petroşeni. Deodată să vede în faţa a doi lupi edra- Veni. Omul nu avea nimic la sine cu ce sa ne apară Desperaţia apucându-­l­a început să strige din răsputeri. Doi oameni, cari mergeau pe dealul din faţă, au văzut primejdia, dar­ neavând nici o armă nu îi puteau fi de ajutor. în ultimul mo­ment lucrătorul îşi recâştigă presenţa de spirit şi începe a cânta. Bestiile au ascultat puţin moaiea şi unul din ei s’a întins la pământ lângă lucrător. Scoto­cind cu manile prin buzunar omul dă de un fluier şi începe a fluiera din răspu­teri. Lupii auzind,sunetul acesta s’au re­tras puţin şi la o distanţă s’au culcat ascultând. Oamenii de pe dealul celalalt văzând scena au început să cânte şi ei. Cu o săritură un lup sare spre ei, ear’ celalalt spre lucrător. Acesta a aprins o cutie de chibrite şi aruncându o în ca­pul lupului s’a întors şi ’l-a plins de gât. S'a născut o luptă teribilă. Lucrătorul în estremă desperaţie sa culcat pe lup şi i a muşcat grumazul. Cu urlet înfiorător lupul s’a dat învins. Celalalt lup au­zind urletul a fugit.9 Nona. Din Botoşani se semnalează un cas de nonă în comuna Deleni. O fată din acea comună s’a culcat Sâm­bătă seara pe la 9 ore, a doua zi, cu toate sforţările familiei, fata nu s’a mai sculat. Preotul şi locuitorii, veniţi la faţa locului, au zis, că fata trebue dusă la biserică, spre a ’i­ se alunga duhul rău. Acolo sărmana fată a zăcut 52 de cia­­suri, fiind într’o puternică somnolenţă, asemănătoare cu moartea. Marţi seara s’a deşteptat, cu totul slăbită, şi nedându-’şi seamă de cele în­tâmplate cu ea. • Dela Românii din America. Din Măgăreiu ni­ se scrie: învăţând copiii noştri să scrie şi epistole, au trimis unii dintre ei scrisori şi la părinţii lor din America. Aceştia mult s’au bucurat de sporul, ce-’l fac în şcoală, şi într’o bună zi preotul nostru primeşte o sumă de bani şi o epistolă, în care între altele se zice: ».. .am mai cetit în scrisorile băeţilor noştri, că în zilele acelea a fost o furtună mare pe acolo, încât a rupt şi crucea de pe turnul bisericei, şi fiind biserica săracă, după-cum ştim şi noi, n’are de unde-’şi acoperi această pa­gubă. Deci noi pentru iubirea ce o avem faţă de sf. noastră biserică şi faţă de şcoala noastră unde aşa de bine ni se luminează mintea copiilor noştrii, trimi­tem această sumă de bani, din care să se cumpere crucea, care restul ce priso­seşte, să se folosească unde comitetul parochial află de bine. Numele sub­­scrişilor, care au trimis epistola şi cin- stea la sfânta biserică, sunt urmă­torii : N. Solomon 5 c.; I. Caroula 12 c.; Sonu Blotor 5 cor.; N. Dănilă 5 c. 50 b; I. Creţu 2 c. 50 b.; N. Blaga 2 c. 50 b.; Somica Stoica 1 cor. 20 bani; A. Albu 1 cor. 24 bani;­­ Solomon 2 p. 50 b ; N. Z. Solomon 2 o. 50 b.; A. Boariu 2 cor. 50 b.; I. Oniţiu 5 cor.; Iosif Cur­­cule 2 cor. 50 b.; Ios. Blaga 2 o. 50 b.; Chir. Roman 2 p. 50 b.; I. N. Holerga 5 c.; S. Blaga 4 c.; I. Holerga şi fiiul meu Naftanail 12 cor. 50 bani; Silv. Suciu 5 cor.; Ioachim Puşcaş 5 cor.. Tuturor acestora le esprimăm din partea creştinilor noştri ferbinte mulţu­mită. 7. Solomon ep. I, Vasile Hlinza, ep. II.9 Cununia Archiducesei Elisabeta. Fiica decedatului Rudolf să va cununa cu principele Windischgrătz după­ cum scrie »N. W. T.« în 7 Ian. la Viena în biserica Augustinilor. Din prilejul ace­sta nu vor fi mari sărbări, decât o se­rată în apartamentele archiducesei Maria Valeria.V­aleul de peşte al lui Zoltán e foarte apreciat de cei mai vestiţi medici, fiind de toţi recunoscut ca mijloc de întărire şi de apărare îndeosebi contra scrofulosei. El e fără gust și miros, de aceea se consumă cu plăcere nu numai de oameni mari, nu și de copii. Deposi­­tul principal la farmacia Zoltán Bé­dín B.-Pesta.* Avis. Publicând scrierea episco­pului francez, Emil Bougaud, tradusă de Salba și întitulată »Mama satului Augustin* eu n’am rîvnit la nici un câştig material, de aceea am şi statorit preţul cel mai mic posibil pentru o carte aşa de voluminoasă, 8° 494 pag. — adecă 2 coroane. Acum însă, după­ ce socoteala definitivă a tipografiei a în­trecut cu mult suma prevăzută de mine, aşa cât din preţul statorit nici în caşul cel mai bun nu aş pută acoperi toate îndatoririle luate, mă văd necesitat să mai ridic preţul cărţii cu 1 coroană. Anunţ deci şi pe aceasta cale, că dela 1 Ianuarie n. 1902, »Mama satului Augustin«, de Em. Bougaud, va costa broşurată: 3 coroane­, legată elegant în pauză 4 coroane, plus porto postal 30 bani. Ca să se ştie. — Blaj, 3 Dec n. 1901. Dr. E. Duianu, profesor. Insula s. Margareta, din Buda­pest­a va fi in timpul de iarnă locul de întâlnire al bolnavilor şi reconvalescen­­ţiior. Din causa aceasta s’au renovat sanc­­torul, s’au făcut coridoare acoperite, scalde nouă etc. Toate soiurile de scalde de mare eficacitate contra nervosităţii, boaiele de inimă, reumatismului etc. Prospecte trimite inspectoratul scaldelor de pe această insulă,­ Sib­iu, Dumineea, I Avis. Atragem atenţiunea ştim, ce­titoare asupra inseratului din numărul de astăzi al parfumeriei Meitzer. Boaiele de stomach se presentă în diferite forme neplăcute, mai ales dacă nu căutăm să le curăm de la început. Contra durerilor de stomach totdeauna e bine, dacă omul are la îndemână vre­o bună medicină de casă. Un efect admi­rabil are balsamul Drului Rosu, care se află în apoteca lui B. Fragner în Praga 203—III, precum şi în toate apo­­tecele. (Vezi inseratul din unul de azi). * Ştiri încrunte. De Crăciun vor întră în circulaţie ţigarete nou« numite »Nilus« Un carton cu 20 de ţigarete va costa 1 cor. şi 20 bani. — Directorul de poştă Zunici, care după­­ce a delapidat 40 000 de por­­fugile, a fost arestat la Plevlje în cangiacul Novibazar.­­ Studenţii Sloveni de la universitatea din Graz au ţinut alaltăieri o adunare, în care­­şi-au esprimat neîncrederea în deputaţii sloveni pen­tru ţinuta lor în chestia universităţii Slavilor sudici. — în Neapole a fost deţinută o societate de civili şi militari, cari se ocupau sistematic cu eliberarea soldaţilor, adunându-­şi avere de­­ peste 2 milioane de lire. — Directorul penitenciarului din Lemberg s’a sinucis. Causa nervositate. TRIBUNA Raportul general al „Reuniunii române de agricultu­r din comitatul Sibiiului“ pe­­ anul 1001. — Onorată adunare generală! Comitetul D-Voastră, reales pe un nou period statutar de 6 ani în adunarea generală, ţinută la 30 Decemvrie n. a. tr. în comuna Sadu, îşi ţine de plăcută da­­torinţă a se raporta despre activitatea Reuniunii noastre din anul 1900, care este al 13-lea an de esistenţă, urmă­­oarele: Prelegeri economice poporale şi întruniri agricole. Viul interes, ce-­l arată poporaţiunea noastră din comitat faţă de Reuniunea noastră şi prin aceasta faţă de lucrările folositoare, ce ea le pune în favorul bine priceput al înşişi agricultorilor la care­­ s’a manifestat cu deosebire la cele 8 prelegeri poporale economice, ţi­nute de noi în comuna Silişte, cum şi la întrunirea agricolă din comuna Ilimbav şi Deal, cele dintâiu subvenţionate de stat. Mai înainte de­ a întră în amănun­tele acestor întruniri, ţinem să amintim, că înaltul minister r. u. de agricultură, mânecând dela adevărul constatat pe basa esperienţelor, că prelegerile eco­nomice numai acolo au avut resultate bune şi durabile, unde prelegerile s’au ţinut în mod sistematic în tot cursul, sau în 1—­2 luni de iarnă, şi unde anumiţi romi de economie au fost tractaţi în 5—10 prelegeri — a pus la cale ţinerea în lungul şi latul ţării a câte unui curs de prelegeri poporale economice mai lung şi sistematic. Organizarea prelegerilor poporale economice din cercul de acti­vitate al Reuniunii noastre pentru a­ tr. a concrezut-o Reuniunii noastre. In acest respect, subsemnatul co­mitet central, în conțelegere cu onora­­bila comisiune economică comitatensă, stabilind programul (planul) detailat al prelegerilor,­­ a ales pentru ţinerea prelegerilor comuna Silişte şi a desemnat ca prelegători pe subscrisul president, pe membrul comitetului, dl Romul Simu şi pe membrul comisiunii economice comi­­tatense, totodată membru pe vieaţă al Reuniunii noastre, dl Ioan de Preda, advocat Vrednicii fruntaşi din Sălişte, cari nici­când nu ne-au lipsit de valorosul lor sprijin, când vorba a fost de afacerile Reuniunii noastre, acceptând şi ei pro­gramul nostru, au pus cu multă pre­venire la dispoziţia prelegătorilor sala festivă a şcoalei capitale de acolo şi în acelaşi timp au îndemnat poporaţiu­­nea din localitate şi din comunele înve­cinate la participare. Presidentul nostru a ţinut în total 4 prelegeri şi anume la 28 Ianuarie, la 4, 14 şi 25 Februarie n. a. tr. Seria prelegerilor începute prin dl president cu tractarea temei »Despre prăsirea pomilor«, a complectat-o cu prelegeri despre re Cultura pomilor«, despre »Cu­lesul şi păstratul poamelor«, şi-a în­­cheiat-o cu tractarea obiectului despre »întrebuinţarea poamelor«. Colegul nostru, dl Romul Simţi, a întreţinut nort­orosul auditor în două prelegeri poporale du subiecte din stu­­pârit. Prelegerile sale dl Simu abe­ ţinut la 4 şi 11 Martie n. In prima a vorbit despre »Rentabilitatea stupări­­tului. Regina. Albinele lucrătoare şi trântorii. Nutrirea şi activitatea al­binelor (faguri — miere). Coşniţele obicinuite (imobile). Stupina«. In a 2-a despre »Coşniţele mobile. Coşniţele mixte. Morburile şi inimicii albinelor. Recursite de stupărit. Lucrări de primă­vară în stupină. Din acest prilegiu, dl Simu a presentat şi în practică pe lângă alte recursite maşina de stors miere. Membrul pe vieaţă al Reuniunii noastre, dl­­. de Preda a ţinut din cele 3 prelegeri cuprinse în program numai 2, împedecat prin morb de la ţinerea prelegerii a 3-a. D-sa a ţinut prelege­rile la 1 şi 7 Aprilie­­. In prima a tractat despre »Cultura sparangelului şi a ciupercilor«, care în a 2-a, refe­­rindu-se la afaceri juridice, a tractat despre » Testamente şi donaţiuni în cas de moarte«. Este de prisos a aminti, că toate prelegerile au fost urmărite cu încordat interes şi că ele îşi vor arăta mai cu­rând sau mai târziu efectul lor asupra poporaţiunii din partea locului. La pre­legerile acestea au asistat în total cam 1669 persoane de ambele sexe. Diurnele și spesele de călătorie ale d-lor prelegători, cu 112 cor., s’au solvit din suma de 126 cor., ce ni­ s’au pus din partea înaltului minister prin co­­misiunea economică comitatensă la dis­­posiție, căruia ’i-am remis 14 cor., menite pentru prelegerea a 9-a, ce nu s’a ţinut. Obicinuitele noastre întruniri agri­cole, precum am amintit mai sus, le-am ţinut în comuna Ilimbav şi Deal, în­trunirea din Ilimbav, ţinută la 24 Apri­lie n. (a 3-a zi de Sfintele Paşti), sub conducerea secretarului Reuniunii noa­stre, — prilegiu a dat poporaţiunii din comună şi din jur, de-a se întreţine cu anumite întrebări economice de actua­litate. Aici s’a vorbit despre nutreţurile măestrite, despre cultura vitelor şi s’a insistat cu deosebire asupra înfiinţării unei însoţiri de credit săteşti, sistem Raiffeisen, a cărei necesitate e adânc simţită. Drept resultat practic al întru­­nirei noastre semnalăm, că mulţumită zelului desvoltat de parochul loan Ale­xandru de acolo, însoţirea s’a înfiinţat şi în a­ c­­ea ’şi-a început activitatea, rod­nică şi binefăcătoare. La a 2-a întrunire, ţinută în co­­muna Deal, la 3 iunie n., sub condu­cerea presidentului nostru, au participat pe lângă totalitatea locuitorilor de acolo, un număr însemnat de fruntaşi din co­munele Răhău, Reciu, Câlnic, Sâsciori, Cut etc. Instructiva prelegere a president­­ului nostru despre cultura fenaţelor de munte a fost urmărită de asistenţi cu mult şi viu interes. S’a mai vorbit de­spre foloasele şi însemnătatea tovără­şiilor în genere şi a tovărăşiilor agricole în deosebi. Fruntaşii corrtinei sub con­ducerea harnicului paroch Nicolae Dura de acolo, hotărîre au luat de a pune te­­meiu unei tovărăşii agricole în comuna Deal. (Va urma). 1. Descrierea tuturor întrunirilor adunărilor şi conferenţelor noastre po­­litice­ naţionale din trecut, împreună cu soluţiunile votate din partea lor şi cu vorbirile mai remarcabile, rostite cu ace­ste opasiuni. 2 Toate memorandele, petiţiunile şi repreeentaţiunile, adresate din partea naţiunii române şi din partea represen­­tanţilor ei Monarchului şi guvernelor de pe vremuri. 3. Toate vorbirile autentice ale de­putaţilor noştri naţionali, rostite in dieta ţârii, atât din Ungaria, cât şi din Ar­deal, împreună cu vorbirile prelaţilor noştri, rostite în casa magnaţilor, şi cu vorbi­rile senatorilor români, ţinute în sena­tul imperial de la Viena. 4. Descrierea tuturor evenimente­lor, cari deşi nu se refer la vieaţa noa­stră publică, au putut să aibă totuşi in­fluenţă directă sau indirectă asupra de­terminării atitudinei noastre politice din trecut, şi au putut să contribue la pre­­cisarea liniei noastre de conduită po­litică. Vorbirile deputaţilor români, ro­stite în dietă, sunt traduse din textul original, publicat în analele dietale, pe basa notelor stenografice. 25 Noemvrie (8 Decemvrie) 1901 Pag. 871 Bi­olig­grafie* „Cartea de aur“. Anunțăm cu plăcere, că primul vo­lum din opul dlui T. V. Păcălian, înti­tulat Cartea de aur“, e pus deja sub tipar și va apără în curând, în tipogra­fia noastră. Atragem din vreme atenţiunea pu­­blicului român asupra acestei lucrări, în care vor fi espuse, în mod amănunţit, toate evenimentele politice­ naţionale, prin cari am trecut, noi Românii din patria aceasta, cu începere din vremile cele mai îndepărtate până la procesul Me­morandului, — dându-ni de astfel o icoană fidelă despre toate făptuirile noastre din trecut, săvîrşite pe terenul politic­­naţional, — în scopul, ca din faptele tre­cutului să ne însufleţim pentru luptele viitoare şi să ne croim linia de conduită politică pentru viitor. Modul de scriere al dlui Păcăţian ne îndreptăţeşte a spera, că lucrarea­­ sale va corăspunde aşteptărilor. Astfel credem, că nu va lipsi nici sprijinul oamenilor de bine, pentru-ca importanta carte, — care va da opt volume, — te poată fi dată cât mai curând, întreagă, celor­ ce necesitate arzătoare au de ea: actuali­­lor şi viitorilor educatori ai poporului nostru. După-cum se ştie, „Car­tea de aur“ va conţine, în ordine crono­­logică: • „Versuri“ de Demetrius. Un dră­gălaş volum de poesii a apărut în ediţia asociaţiunii »Arta« din Buccu, cu titlul simplu de mai sus, autorul anonim De­metrius este un tinăr originar din Tran­silvania. Volumul acesta este începutul publicării unui şir de lucrări ale scriito­­rilor noştri tineri. Preţul volumului de 160 pag., hârtie fină, 40 este numai 2 lei. Se află de vânzare la tipografia »Crucea« în Buzău, precum şi la libră­ria noastră. Soliţi in Mihiu. La Decemvrie n. 1901. Hotel »Împăratul Romanilor«.• Sperling «i fam, căpit. din Făgăraş; Jozsa, it. Olariu, preot, Orăştie ; Haltrich, fabr. B.­Prund ; Ger­­ber, com. Teplitz; Hatszegi, com. Lugoj; Gân­dea, Banei­u, econom Boiţa. Hotel »Meitzer*: Hiou şi soţia, not. Poiana; Indrieş şi fiica, not., Gopa, ec. Boiţa; Jug», not. Rod. d-na Axente din Cornet­­Galgoczy, It. Bra­şov ; Bălan şi soţia, Nicolau şi soţia funcţ. Ca­­neni; Szekely, aubl. Abrud; Şursan, praot Ruscior. Hotel »Mihaiu*: Galea şi familia, Gc. Fră­­ţilă, Moscovite, corn. Fleşchin, not., Bata,­­cas­­sar, Simon, prim., Porceşti, Antonescu, Bucureşti. [Teatru orăşenesc 81 Direcţiunea„ Leo Bauer. Duminecă, 8 Decemvrie, după ameazi „WALDMEISTER“» Operetă în 3 acte de I Strauss. Seara. „Lum­paciu• Vagabundu»i­. Pusă feerică în 5 acte de I. Neutroy. Luni, 9 Dec. „ Die drei Wrtnche“ Operetă cu un preludiu şi 2. acta de C. M. Ziehrer. Începutul la 7 ore aeara. Pentru redacţie şi editură responsabil: George Mohan. Proprietar: Pentru »Tipografia», socie­tate pe acţiuni: Iosif MarschalL xxxccoccooocoooc BIUROUL ADVOCAŢILOR ASOCIAŢI C. Rădulescu, fost procuror şi judecător de tribunal şi Nicolae Andrei Popovici, doctor in drept, fost magistrat, se angajează a pleda înaintea tuturor instanţelor judecătoreşti din România, procese de ori­ce natură, execu­­tări de hotărîri și creanțe. Bucur­ești, [324] 27 -48 Strada Română nr. 81 socococoooooocooc pap"* Apa amară Yi • Y « p este unicul mijloc Francisc losifer^ ]93] 24—28

Next