Tribuna, noiembrie 1901 (Anul 18, nr. 202-221)
1901-11-25 / nr. 218
Nr. 218 Necrolog. Subscrişii cu inima Infrîntă de durere aducem la cunoştinţă încetarea din vieaţă a prea iubitei noastre mame, soacre, surori, bune şi străbune Maria Hossu d. Mateiu, protopopeasă văduvă, carea după împărtăşirea cu SS Sacramente ale muribunzilor a adormit în Domnul în 5 Dec. n. la 5 ore d. p. în al 731ea an al vieţii şi al 4-lea al văduviei sale. Rămăşiţele pământeşti ale scumpei şi neuitatei defuncte s’au aşezat spre repaus întru sperarea învierii în cimiterul comun din Blaj. Sâmbătă în 7 d. c. la 1 ore d. n. Fie-mi somnul lin şi amintirea binecuvântată! Iosif, Pompeiu, Elena, m. Nestor, loan, Iuliana m. Lazar ca fii şi fice. Sofia m. Muntean, ca soră şi număroase rudenii.„ Succesorul în scaunul papal »Alig. Ztg.c scrie, că în Londra circulă vestea, că de succesor în scaunul papal ar fi designat Vaughan, cardinalul englez. Corporaţiunea cardinalilor să zice că e contrară acestei candidări, Papa însă stăruieşte sperând să căştige astfel catolicismul în fluinţă în Anglia. # Demonstraţii la consulat Alaltăieri mai mulţi studenţi din Varşovia demonstrând cu vehemenţă s’au dus la consulatul german, au rupt emblema consulatului şi au aruncat cu piatrii atât în localul oficios, cât şi în locuinţa privată a consulului. Atacul a durat un sfert de cras. Consulatul este păzit acum de poliţie. • Bună stabilă. Românii din Şomcula-mare, înţelegând pe deplin misiunea lor culturală şi socială, ce li se impune prin faptul că ei formează modestul popular al vieţii româneşti din Chior,şi-au aranjat în sala cea mare a noului edificiu şcolar o bind stabilă. Reuniunea de cântări a plugarilor din Şomcuta, pusă sub conducerea inteligentă a câtorva fruntaşi din loc, a anticipat din modestul său fond spesele trebuincioase pentru instalarea binei şi astfel au creat pentru viitor un puternic stimulent pentru o vieaţă socială mai roditoare şi mai bogată în manifestaţii vrednice şi mult promiţătoare. Deie D zeu, ca de pe bina din Şomouta să se audă în viitor tot mai des şi mai puternic glasul deşteptării poporului nostru!* Ştiri din România. Comânduirea pieţei Bucureşti a dat un ordin, prin care se interzice ofiţerilor de a ceti ziare pe stradă sau prin cafenele. Curios ordin ! — E vorba să se înfiinţeze în Bucureşti un sindicat al unei burse agricole. Până acum s’au subscris 30 mii lei In acest scop. După lungi cercetări s’a aflat autorul furtului grupului de 30000 lei, furt de care am amintit şi noi şi care a dat de lucru parchetului şi poliţiei Bucureşti. Furtul s’a comis chiar la poşta centrală, înainte de a pleca cariera, îndrăzneţul hoţ e un anume Radu Pătulescu, de loc din comuna Domneşti, din apropiere din Bucureşti, visitiu la poştă. Banii s’au găsit toţi, băgaţi în nişte iesle. Nu lipsesc decât 480 lei. Biblioteca fundaţiunii universitare Carol din Bucureşti a fost frecventată în luna octomvrie de 8702 cetitori, cari au consultat 11282 volume şi 1686 reviste. Intr’una din sălile trecute a avut loc la universitatea din Bucureşti şedinţa anuală de deschidere a societăţii istorice, al cărei preşedinte e dl Gr. Tocilescu. Dl Pătraşcu Dîmboviţă, care a presidat această şedinţă, a ţinut un discurs, în care a arătat activitatea societăţii pe anul trecut, care se resumă în conferenţe cu subiecte istorice, linguistice şi filosofice, solemnitatea de la Ateneu în onoarea dlui V. A. Urechiă, când ’i s’a oferit bustul în bronz, escursiunea la Curtea-de-Argeş, pelerinagiul la mănăstirea Dealului şi solemnitatea dela 8 Noemvrie, când s’a depus coroana de stejar la statua marelui voevod Mihaiu. D. Buricescu a vorbit apoi despre „Neocreştinismul” lui Tolstoi. La urmă s’a trimis o telegramă de felicitare dlui Gr. Tocilescu. • Lupi, încă nu a intrat iarna în toiul ei şi lupii încep a înainta din păduri. Ieri un cioban din Şura-mare aducea legat de litra trăsurii un lupi mort, a cărui istorie îl spunea astfel: Mai mulţi ciobani mânau o turmă dă oi prin pădurea Şurei-mari. Un cârlan bolnav nu să puna ţină de turmă şi rămânea mereu îndărăt. Văzând un cioban că aşa nu înaintează bine,l-a luat în spinare. Deodată apare un lup ţinând calea spre cioban. Acesta în frică aruncă cârlanul înaintea lupului flămând, care imediat s’a năpustit asupra pradei. In acelaş timp s’a folosit şiret de moment şi cu ciomagul a tocat în cap fiara. De o aventură cu lupi să scrie şi din Petroşeni. Un luprător mergea pe muchea dealului din Aninosa spre Petroşeni. Deodată să vede în faţa a doi lupi edra- Veni. Omul nu avea nimic la sine cu ce sa ne apară Desperaţia apucându-la început să strige din răsputeri. Doi oameni, cari mergeau pe dealul din faţă, au văzut primejdia, dar neavând nici o armă nu îi puteau fi de ajutor. în ultimul moment lucrătorul îşi recâştigă presenţa de spirit şi începe a cânta. Bestiile au ascultat puţin moaiea şi unul din ei s’a întins la pământ lângă lucrător. Scotocind cu manile prin buzunar omul dă de un fluier şi începe a fluiera din răsputeri. Lupii auzind,sunetul acesta s’au retras puţin şi la o distanţă s’au culcat ascultând. Oamenii de pe dealul celalalt văzând scena au început să cânte şi ei. Cu o săritură un lup sare spre ei, ear’ celalalt spre lucrător. Acesta a aprins o cutie de chibrite şi aruncându o în capul lupului s’a întors şi ’l-a plins de gât. S'a născut o luptă teribilă. Lucrătorul în estremă desperaţie sa culcat pe lup şi i a muşcat grumazul. Cu urlet înfiorător lupul s’a dat învins. Celalalt lup auzind urletul a fugit.9 Nona. Din Botoşani se semnalează un cas de nonă în comuna Deleni. O fată din acea comună s’a culcat Sâmbătă seara pe la 9 ore, a doua zi, cu toate sforţările familiei, fata nu s’a mai sculat. Preotul şi locuitorii, veniţi la faţa locului, au zis, că fata trebue dusă la biserică, spre a ’i se alunga duhul rău. Acolo sărmana fată a zăcut 52 de ciasuri, fiind într’o puternică somnolenţă, asemănătoare cu moartea. Marţi seara s’a deşteptat, cu totul slăbită, şi nedându-’şi seamă de cele întâmplate cu ea. • Dela Românii din America. Din Măgăreiu ni se scrie: învăţând copiii noştri să scrie şi epistole, au trimis unii dintre ei scrisori şi la părinţii lor din America. Aceştia mult s’au bucurat de sporul, ce-’l fac în şcoală, şi într’o bună zi preotul nostru primeşte o sumă de bani şi o epistolă, în care între altele se zice: ».. .am mai cetit în scrisorile băeţilor noştri, că în zilele acelea a fost o furtună mare pe acolo, încât a rupt şi crucea de pe turnul bisericei, şi fiind biserica săracă, după-cum ştim şi noi, n’are de unde-’şi acoperi această pagubă. Deci noi pentru iubirea ce o avem faţă de sf. noastră biserică şi faţă de şcoala noastră unde aşa de bine ni se luminează mintea copiilor noştrii, trimitem această sumă de bani, din care să se cumpere crucea, care restul ce prisoseşte, să se folosească unde comitetul parochial află de bine. Numele subscrişilor, care au trimis epistola şi cin- stea la sfânta biserică, sunt următorii : N. Solomon 5 c.; I. Caroula 12 c.; Sonu Blotor 5 cor.; N. Dănilă 5 c. 50 b; I. Creţu 2 c. 50 b.; N. Blaga 2 c. 50 b.; Somica Stoica 1 cor. 20 bani; A. Albu 1 cor. 24 bani; Solomon 2 p. 50 b ; N. Z. Solomon 2 o. 50 b.; A. Boariu 2 cor. 50 b.; I. Oniţiu 5 cor.; Iosif Curcule 2 cor. 50 b.; Ios. Blaga 2 o. 50 b.; Chir. Roman 2 p. 50 b.; I. N. Holerga 5 c.; S. Blaga 4 c.; I. Holerga şi fiiul meu Naftanail 12 cor. 50 bani; Silv. Suciu 5 cor.; Ioachim Puşcaş 5 cor.. Tuturor acestora le esprimăm din partea creştinilor noştri ferbinte mulţumită. 7. Solomon ep. I, Vasile Hlinza, ep. II.9 Cununia Archiducesei Elisabeta. Fiica decedatului Rudolf să va cununa cu principele Windischgrătz după cum scrie »N. W. T.« în 7 Ian. la Viena în biserica Augustinilor. Din prilejul acesta nu vor fi mari sărbări, decât o serată în apartamentele archiducesei Maria Valeria.Valeul de peşte al lui Zoltán e foarte apreciat de cei mai vestiţi medici, fiind de toţi recunoscut ca mijloc de întărire şi de apărare îndeosebi contra scrofulosei. El e fără gust și miros, de aceea se consumă cu plăcere nu numai de oameni mari, nu și de copii. Depositul principal la farmacia Zoltán Bédín B.-Pesta.* Avis. Publicând scrierea episcopului francez, Emil Bougaud, tradusă de Salba și întitulată »Mama satului Augustin* eu n’am rîvnit la nici un câştig material, de aceea am şi statorit preţul cel mai mic posibil pentru o carte aşa de voluminoasă, 8° 494 pag. — adecă 2 coroane. Acum însă, după ce socoteala definitivă a tipografiei a întrecut cu mult suma prevăzută de mine, aşa cât din preţul statorit nici în caşul cel mai bun nu aş pută acoperi toate îndatoririle luate, mă văd necesitat să mai ridic preţul cărţii cu 1 coroană. Anunţ deci şi pe aceasta cale, că dela 1 Ianuarie n. 1902, »Mama satului Augustin«, de Em. Bougaud, va costa broşurată: 3 coroane, legată elegant în pauză 4 coroane, plus porto postal 30 bani. Ca să se ştie. — Blaj, 3 Dec n. 1901. Dr. E. Duianu, profesor. Insula s. Margareta, din Budapesta va fi in timpul de iarnă locul de întâlnire al bolnavilor şi reconvalescenţiior. Din causa aceasta s’au renovat sanctorul, s’au făcut coridoare acoperite, scalde nouă etc. Toate soiurile de scalde de mare eficacitate contra nervosităţii, boaiele de inimă, reumatismului etc. Prospecte trimite inspectoratul scaldelor de pe această insulă, Sibiu, Dumineea, I Avis. Atragem atenţiunea ştim, cetitoare asupra inseratului din numărul de astăzi al parfumeriei Meitzer. Boaiele de stomach se presentă în diferite forme neplăcute, mai ales dacă nu căutăm să le curăm de la început. Contra durerilor de stomach totdeauna e bine, dacă omul are la îndemână vreo bună medicină de casă. Un efect admirabil are balsamul Drului Rosu, care se află în apoteca lui B. Fragner în Praga 203—III, precum şi în toate apotecele. (Vezi inseratul din unul de azi). * Ştiri încrunte. De Crăciun vor întră în circulaţie ţigarete nou« numite »Nilus« Un carton cu 20 de ţigarete va costa 1 cor. şi 20 bani. — Directorul de poştă Zunici, care dupăce a delapidat 40 000 de porfugile, a fost arestat la Plevlje în cangiacul Novibazar. Studenţii Sloveni de la universitatea din Graz au ţinut alaltăieri o adunare, în careşi-au esprimat neîncrederea în deputaţii sloveni pentru ţinuta lor în chestia universităţii Slavilor sudici. — în Neapole a fost deţinută o societate de civili şi militari, cari se ocupau sistematic cu eliberarea soldaţilor, adunându-şi avere de peste 2 milioane de lire. — Directorul penitenciarului din Lemberg s’a sinucis. Causa nervositate. TRIBUNA Raportul general al „Reuniunii române de agricultur din comitatul Sibiiului“ pe anul 1001. — Onorată adunare generală! Comitetul D-Voastră, reales pe un nou period statutar de 6 ani în adunarea generală, ţinută la 30 Decemvrie n. a. tr. în comuna Sadu, îşi ţine de plăcută datorinţă a se raporta despre activitatea Reuniunii noastre din anul 1900, care este al 13-lea an de esistenţă, urmăoarele: Prelegeri economice poporale şi întruniri agricole. Viul interes, ce-l arată poporaţiunea noastră din comitat faţă de Reuniunea noastră şi prin aceasta faţă de lucrările folositoare, ce ea le pune în favorul bine priceput al înşişi agricultorilor la care s’a manifestat cu deosebire la cele 8 prelegeri poporale economice, ţinute de noi în comuna Silişte, cum şi la întrunirea agricolă din comuna Ilimbav şi Deal, cele dintâiu subvenţionate de stat. Mai înainte de a întră în amănuntele acestor întruniri, ţinem să amintim, că înaltul minister r. u. de agricultură, mânecând dela adevărul constatat pe basa esperienţelor, că prelegerile economice numai acolo au avut resultate bune şi durabile, unde prelegerile s’au ţinut în mod sistematic în tot cursul, sau în 1—2 luni de iarnă, şi unde anumiţi romi de economie au fost tractaţi în 5—10 prelegeri — a pus la cale ţinerea în lungul şi latul ţării a câte unui curs de prelegeri poporale economice mai lung şi sistematic. Organizarea prelegerilor poporale economice din cercul de activitate al Reuniunii noastre pentru a tr. a concrezut-o Reuniunii noastre. In acest respect, subsemnatul comitet central, în conțelegere cu onorabila comisiune economică comitatensă, stabilind programul (planul) detailat al prelegerilor, a ales pentru ţinerea prelegerilor comuna Silişte şi a desemnat ca prelegători pe subscrisul president, pe membrul comitetului, dl Romul Simu şi pe membrul comisiunii economice comitatense, totodată membru pe vieaţă al Reuniunii noastre, dl Ioan de Preda, advocat Vrednicii fruntaşi din Sălişte, cari nicicând nu ne-au lipsit de valorosul lor sprijin, când vorba a fost de afacerile Reuniunii noastre, acceptând şi ei programul nostru, au pus cu multă prevenire la dispoziţia prelegătorilor sala festivă a şcoalei capitale de acolo şi în acelaşi timp au îndemnat poporaţiunea din localitate şi din comunele învecinate la participare. Presidentul nostru a ţinut în total 4 prelegeri şi anume la 28 Ianuarie, la 4, 14 şi 25 Februarie n. a. tr. Seria prelegerilor începute prin dl president cu tractarea temei »Despre prăsirea pomilor«, a complectat-o cu prelegeri despre re Cultura pomilor«, despre »Culesul şi păstratul poamelor«, şi-a încheiat-o cu tractarea obiectului despre »întrebuinţarea poamelor«. Colegul nostru, dl Romul Simţi, a întreţinut nortorosul auditor în două prelegeri poporale du subiecte din stupârit. Prelegerile sale dl Simu abe ţinut la 4 şi 11 Martie n. In prima a vorbit despre »Rentabilitatea stupăritului. Regina. Albinele lucrătoare şi trântorii. Nutrirea şi activitatea albinelor (faguri — miere). Coşniţele obicinuite (imobile). Stupina«. In a 2-a despre »Coşniţele mobile. Coşniţele mixte. Morburile şi inimicii albinelor. Recursite de stupărit. Lucrări de primăvară în stupină. Din acest prilegiu, dl Simu a presentat şi în practică pe lângă alte recursite maşina de stors miere. Membrul pe vieaţă al Reuniunii noastre, dl. de Preda a ţinut din cele 3 prelegeri cuprinse în program numai 2, împedecat prin morb de la ţinerea prelegerii a 3-a. D-sa a ţinut prelegerile la 1 şi 7 Aprilie. In prima a tractat despre »Cultura sparangelului şi a ciupercilor«, care în a 2-a, referindu-se la afaceri juridice, a tractat despre » Testamente şi donaţiuni în cas de moarte«. Este de prisos a aminti, că toate prelegerile au fost urmărite cu încordat interes şi că ele îşi vor arăta mai curând sau mai târziu efectul lor asupra poporaţiunii din partea locului. La prelegerile acestea au asistat în total cam 1669 persoane de ambele sexe. Diurnele și spesele de călătorie ale d-lor prelegători, cu 112 cor., s’au solvit din suma de 126 cor., ce ni s’au pus din partea înaltului minister prin comisiunea economică comitatensă la disposiție, căruia ’i-am remis 14 cor., menite pentru prelegerea a 9-a, ce nu s’a ţinut. Obicinuitele noastre întruniri agricole, precum am amintit mai sus, le-am ţinut în comuna Ilimbav şi Deal, întrunirea din Ilimbav, ţinută la 24 Aprilie n. (a 3-a zi de Sfintele Paşti), sub conducerea secretarului Reuniunii noastre, — prilegiu a dat poporaţiunii din comună şi din jur, de-a se întreţine cu anumite întrebări economice de actualitate. Aici s’a vorbit despre nutreţurile măestrite, despre cultura vitelor şi s’a insistat cu deosebire asupra înfiinţării unei însoţiri de credit săteşti, sistem Raiffeisen, a cărei necesitate e adânc simţită. Drept resultat practic al întrunirei noastre semnalăm, că mulţumită zelului desvoltat de parochul loan Alexandru de acolo, însoţirea s’a înfiinţat şi în a cea ’şi-a început activitatea, rodnică şi binefăcătoare. La a 2-a întrunire, ţinută în comuna Deal, la 3 iunie n., sub conducerea presidentului nostru, au participat pe lângă totalitatea locuitorilor de acolo, un număr însemnat de fruntaşi din comunele Răhău, Reciu, Câlnic, Sâsciori, Cut etc. Instructiva prelegere a presidentului nostru despre cultura fenaţelor de munte a fost urmărită de asistenţi cu mult şi viu interes. S’a mai vorbit despre foloasele şi însemnătatea tovărăşiilor în genere şi a tovărăşiilor agricole în deosebi. Fruntaşii corrtinei sub conducerea harnicului paroch Nicolae Dura de acolo, hotărîre au luat de a pune temeiu unei tovărăşii agricole în comuna Deal. (Va urma). 1. Descrierea tuturor întrunirilor adunărilor şi conferenţelor noastre politice naţionale din trecut, împreună cu soluţiunile votate din partea lor şi cu vorbirile mai remarcabile, rostite cu aceste opasiuni. 2 Toate memorandele, petiţiunile şi repreeentaţiunile, adresate din partea naţiunii române şi din partea representanţilor ei Monarchului şi guvernelor de pe vremuri. 3. Toate vorbirile autentice ale deputaţilor noştri naţionali, rostite in dieta ţârii, atât din Ungaria, cât şi din Ardeal, împreună cu vorbirile prelaţilor noştri, rostite în casa magnaţilor, şi cu vorbirile senatorilor români, ţinute în senatul imperial de la Viena. 4. Descrierea tuturor evenimentelor, cari deşi nu se refer la vieaţa noastră publică, au putut să aibă totuşi influenţă directă sau indirectă asupra determinării atitudinei noastre politice din trecut, şi au putut să contribue la precisarea liniei noastre de conduită politică. Vorbirile deputaţilor români, rostite în dietă, sunt traduse din textul original, publicat în analele dietale, pe basa notelor stenografice. 25 Noemvrie (8 Decemvrie) 1901 Pag. 871 Bioliggrafie* „Cartea de aur“. Anunțăm cu plăcere, că primul volum din opul dlui T. V. Păcălian, întitulat Cartea de aur“, e pus deja sub tipar și va apără în curând, în tipografia noastră. Atragem din vreme atenţiunea publicului român asupra acestei lucrări, în care vor fi espuse, în mod amănunţit, toate evenimentele politice naţionale, prin cari am trecut, noi Românii din patria aceasta, cu începere din vremile cele mai îndepărtate până la procesul Memorandului, — dându-ni de astfel o icoană fidelă despre toate făptuirile noastre din trecut, săvîrşite pe terenul politicnaţional, — în scopul, ca din faptele trecutului să ne însufleţim pentru luptele viitoare şi să ne croim linia de conduită politică pentru viitor. Modul de scriere al dlui Păcăţian ne îndreptăţeşte a spera, că lucrarea sale va corăspunde aşteptărilor. Astfel credem, că nu va lipsi nici sprijinul oamenilor de bine, pentru-ca importanta carte, — care va da opt volume, — te poată fi dată cât mai curând, întreagă, celor ce necesitate arzătoare au de ea: actualilor şi viitorilor educatori ai poporului nostru. După-cum se ştie, „Cartea de aur“ va conţine, în ordine cronologică: • „Versuri“ de Demetrius. Un drăgălaş volum de poesii a apărut în ediţia asociaţiunii »Arta« din Buccu, cu titlul simplu de mai sus, autorul anonim Demetrius este un tinăr originar din Transilvania. Volumul acesta este începutul publicării unui şir de lucrări ale scriitorilor noştri tineri. Preţul volumului de 160 pag., hârtie fină, 40 este numai 2 lei. Se află de vânzare la tipografia »Crucea« în Buzău, precum şi la librăria noastră. Soliţi in Mihiu. La Decemvrie n. 1901. Hotel »Împăratul Romanilor«.• Sperling «i fam, căpit. din Făgăraş; Jozsa, it. Olariu, preot, Orăştie ; Haltrich, fabr. B.Prund ; Gerber, com. Teplitz; Hatszegi, com. Lugoj; Gândea, Baneiu, econom Boiţa. Hotel »Meitzer*: Hiou şi soţia, not. Poiana; Indrieş şi fiica, not., Gopa, ec. Boiţa; Jug», not. Rod. d-na Axente din CornetGalgoczy, It. Braşov ; Bălan şi soţia, Nicolau şi soţia funcţ. Caneni; Szekely, aubl. Abrud; Şursan, praot Ruscior. Hotel »Mihaiu*: Galea şi familia, Gc. Frăţilă, Moscovite, corn. Fleşchin, not., Bata,cassar, Simon, prim., Porceşti, Antonescu, Bucureşti. [Teatru orăşenesc 81 Direcţiunea„ Leo Bauer. Duminecă, 8 Decemvrie, după ameazi „WALDMEISTER“» Operetă în 3 acte de I Strauss. Seara. „Lumpaciu• Vagabundu»i. Pusă feerică în 5 acte de I. Neutroy. Luni, 9 Dec. „ Die drei Wrtnche“ Operetă cu un preludiu şi 2. acta de C. M. Ziehrer. Începutul la 7 ore aeara. Pentru redacţie şi editură responsabil: George Mohan. Proprietar: Pentru »Tipografia», societate pe acţiuni: Iosif MarschalL xxxccoccooocoooc BIUROUL ADVOCAŢILOR ASOCIAŢI C. Rădulescu, fost procuror şi judecător de tribunal şi Nicolae Andrei Popovici, doctor in drept, fost magistrat, se angajează a pleda înaintea tuturor instanţelor judecătoreşti din România, procese de orice natură, executări de hotărîri și creanțe. București, [324] 27 -48 Strada Română nr. 81 socococoooooocooc pap"* Apa amară Yi • Y « p este unicul mijloc Francisc losifer^ ]93] 24—28