Tribuna, martie 1902 (Anul 19, nr. 40-60)

1902-03-02 / nr. 40

Nr. 40 Si­b­­­i­u, Sâmbătă, Qm&îm sib­i 8lfoUJ, 14 Martie n. 1902 Corpurile legiuitoare române au fost închise Marți prin mesagiu regal, în care să reasumează activitatea corpu­rilor legiuitoare din aceasta sesiune, fă­­cându-se amintire de budgetul echilibrat, prin votarea legilor financiare, de legea pensiilor şi a meseriilor etc. * Logodnă. D-şoara Ersilia Popo­­viciu şi domnul Dr. Nicolae Petroviciu, advocat, finanţaţi. Lugoj, 9 Martie, 1902.« Dela Ligă. Dl C. Naum in şedinţa de Duminecă a consiliului Ligii, ’şi-a dat dimin­a din funcţia de secretar pro­punând în acelaş timp spre a să alege dl Dr. Sunda, care s'a şi ales cu una­nimitate. S’a deais apoi de a se con­voca membrii la o adunare generală pe ziua de 3 Martie­­. Consiliul esprimă mulţumitele sale primarului Bu­­reştilor, care a cedat Ligei gratuit un teren, unde Liga işi va zidi o casă. A votat în fine o mie de franci pentru zidirea bisericei române din Orhrida, (Mace­donia).♦ Loc bun pentru capelan. Atra­gem atenţiunea d-lor teologi absoluţi asupra postului de capelan în comuna Dolove (corn. Torontal), la care e de­schis concurs in »Foaia Diecesană» din Caransebeş. Parochia e de I ma clasă. Dota­ţiunea preoţească constă din următoa­rele emolumente: 1600 coroane (800 fl) salar fix; o sesie de pământ de arătura de 37 jugăre catastrale de I ma clasă, cu un venit anual de cel puţin 1300 coroane (600—700 fl.) şi alte venite la­terale.* La al 14 lea congres medical, ce se va ţinea anul acesta la Madrid, co­mitetul medicilor români a ales de se­­cretar şi cassar pe dl Dr. Ernest Ju­vara, profesor de medicină la universi­tatea din Bucureşti. * Secţia română de la Esposiţiunea de piscicultură de la Petersburg, a avut cel mai mare succes. Juriul şi-a decernat 3 Gr and Prix, din cari unul pentru legea pescuitului, şi mai multe alte medalii. Ţarul şi ţarina văduvă au visitat, în deosebite zile, secţiunea română, bi­­nevoind să esprime dlui Rosetti­ Solescu, ministrul ţării la Petersburg, şi dlui An­­tipa, delegat la acea esposiţiune, deplina lor satisfacţie. • Pentru „masa studenţilor“ din Blaj au mai contribuit: Atanasie P. Bologa, preot gr.-cat. în Lupeni, 10 cor.; *Arieşana* inst. de credit, în Turda, 25 cor. , 35 cor. Adăugând suma de mai înainte totalul e 190 cor. * Pentru propaganda cehă. Consi­liul comunal din Praga a votat un fond anual de 7500 coroane pentru propa­ganda causei naționale cehe in Francia. Din suma de mai sus 2500 coroane sânt destinate pentru »Le temps*, eare 5000 pentru corespondențe la celelalte ziare franceze. * Nou guvernor în Varșovia. Se vede că însuşi Ţarul încă află de prea severă atitudinea politică faţă de Poloni şi începe a face concesiuni. Guverno­rul actual, generalul Ciertkov va fi pen­sionat, pentru asprul tratament faţă de Poloni şi pentru multele ilegalităţi — re­cunoscute de Ruşi. In locul lui Csert­­kov va fi denumit un guvernor cu ve­deri mai largi şi cu mai mult simţ de dreptate. — Aşa ar trebui disciplinaţi şi actualii guvernori ai noştri. • Preot apusat cu lesă maiestate. Din Triest se comunică, că şeful distric­tual din Pola a oprit pe pastorul iesuit Colleoni ca să mai predice în bisericile din Pola. Totodată a făcut arătare con­tra lui, pentru că in predici se folosea de termini ofensători la adresa părechi regale italiene. Cutremur în Rusia. De un timp încoace cutremuriie de pământ în Rusia sunt foarte dese. Zilele aceste a fost un vehement cutremur în Bmk, care a um­plut de groază locuitorii, mai ales acum după marile miserii causate de cutremu­rul din Schemaha. Ancheta în chestia lui Alavantici »Fremdenblatt« are din Agram știrea, că procurorul de stat Vanpasch s’a dus la Semiim și Mitrovitza să facă o an­chetă, cu privire la tentativa lui Ala­vantioi. Se pare că Alavantioi era în serviciul lui Alexiu Caragheorghevici. Compromiși în tentativa de la Sabatz sunt fratele lui Alavantioi, un preot espulsat din Belgrad și redactorul Do­­gan de la ziarul »Hrvatski Branik«. — Organele guvernamentale vieneze au dovezi, că prinţul Caragheorghevici a avut o întâlnire la Budapesta cu emi­granţii sârbi, împreună cu cari a pus la oala tentativa lui Alavantici. * T------------ai___i._____.u.*i n-«.- tt_* j-uuouuiu bonuu m i. ano. ut» »o­ ribil incendiu a distrus cu desăvîrșire alaltăieri edificiul societăţii »Linoleum« din strada Montmartre din Paris. Pa­gubele se urcă la 20 milioane de franci. Victimele simnt multe. O bătrână de 80 de ani a fost aflată sub ruine carboni­­sată. O servitoare a murit în urma ar­­surilor, un tânăr sărind pe o fereastră­­şi a rupt şira spinării. Răniţi de flăcări sunt o mulţime.* Greva din Italia. Intre guvern şi reprezentanţii personalului căilor ferate italiene s’a stabilit o deplină înţelegere. In urma concesiunilor mutuale făcute, ori­ce temere de grevă a fost înlăturată. Militarisarea personalului căilor ferate va fi revocată pe ziua de 15 Martie st. n. * Miss Alice Roosevelt. Da când cu botezul yachtului »Meteor«, Miss Alice Roosevelt a devenit o importantă şi des pomenită persoană. Se fabrică fel de fel de combinaţii şi ştiri. Se spu­nea zilele trecute, că va merge la Lon­dra la încoronare, apoi că va merge la Havanna, unde a fost invitată de gene­ralul Wood, guvernorul militar al Cubei. Se vorbea despre ea, că ar fi supărat pe­­împăratul Wilhelm cu tonul confi­denţial al telegramei, din prilejul Inau­gurării yachtului. Nu II numise adecă msje stateci după usul american cita. Acum se spune că împăratul nu numai că nu s’a supărat ni ’i-a plăcut tonul confiden­ţial al Missei. Intre foile germane şi franceze s’a fost născut discuţii înfocate despre şampania cu care Miss Alice a botezat yachtul. Unele susţineau, că aceea a fost germană, celelalte că a fost fran­ceză. „Figaro« din Paris încheie acum discuţia publicând declaraţia construito­­rului yactului, care spune, că şampania a fost franţuzească, despre ce ori­cine se poate convinge, fiind sticla sfărîmată cu­prinsă in aur şi espusă în vitrina unui jiuvelier din New York. Bătrânului Roo­sevelt se vede că multele discuţii în­­ jurul fetei sale nu-­i convin şi a interzis ca Miss Alice să meargă la Londra la încoronare. Zice, îngrijatul părinte, că deja atât s’a vorbit de fata lui, — în­cât e mai mult ca mult. * Mamă bestială. O spălătoreasă din Hamburg, cu numele Bramar, în vîrsta de 40 ani, ’şi-a asfrostat cu căr­buni cei patru băieţi ai sei, arzându-ie pe urmă cadavrele în cuptor. • Proclamaţie a studenţilor ruşi. Studenţimea rusă ’şi a esprimat de un timp încoace destul de vădit nemulţu­mirea faţă de atitudinea politică ce dom­neşte în Rusia. A îndurat persecuţii, si­­cane, eliminări, cu toate aceste nu s’a intimidat. Din contră, nemulţumirea şi-a cuprins-o acum într’o proclamaţie ve­hementă, care să împarte în toate ora­şele Rusiei, ca placate de stradă. Stu­denţimea pretinde inviolabilitatea liber­tăţii personale a studenţilor, libertatea presei, a conştiinţei, a adunărilor, egala Îndreptăţire naţională, opt ore de muncă a lucrătorilor, dreptul lor de grevă etc Proclamaţia să încheie cu cuvintele: Sântem decişi să ne expunem până la extrem pentru acest program general politic al nostru şi îi vom duce în în­deplinire chiar şi cu forţa, uniţi cu muncitorii. Trei ofiţeri turci omorîţi. Zia­rul »Asly“ din Atena scrie, ca lângă Kulamuzet (Albania) s’au găsit cada­vrele a trei ofiţeri turci asasinaţi, pen­­tru­ că au vrut să aresteze pe Malik­ity. O bandă bulgară a capturat un ca­poral şi doi soldaţi lângă Kumanovo şi apoi­­i-au spânzurat pentru-că au ares­tat pe un agent al comitetului macedo­nean.« A apărut în broşură »Internatele şi şcoalele din Beiuş, de Vasiliu Şte­­fănică, direct, şcoal. d­v. de fetiţe, arti­­coli retipăriţi din »Tribuna«.­­ De pe valea Hăşdăţii ni­ se scriu următoarele: Faimosul notar Kende (fost Knoll) care nimic n’a învăţat din trecut, când bieţii oameni cu mare nă­caz­­l-au putut alunga din Ciuriia pentru multele fapte mârşave, după­ ce a colin­dat întreg cercul pretorial, abia a reu­şit la postul de not. cerc. în Savad­ola (Torda rez. László). Mergând în Cluj la hotelul »Pomul verde« intre altele a născocit nişte minciuni (cu cari făcea imputări notarului Sailak din Ciurda) în­­vinuind cu ele pe d-na hotelistă care în faţa oaspeţilor la moment i-a pălmuit şi prinzându-i de spate ’l-a alungat pe uide afară ca pa un nemernic umilindu-’i cu o mulţime de vorbe vrednice de per­soana lui. Cine ce-’şi caută află, în locul lui Kende în Ciuriia, oa­menii au ales cu mare însufleţire pe dl G. Szan­fek, care până In present este f­lăcut poporului. 4 luni au trecut de când se află în cercul nostru şi de când a descâlcit o mulţime de lucruri încur­cate de Kende care numai bani a luat, dar’ nimic n’a isprăvit bieţilor oameni — el zicea că numai din ură ’l-a alungat fiind mare Maghiar dar’ nu, căci şi di Sailak e Maghiar — dar’ pentru aceea e cu atragere cătră popor şi e tare iu­bit de popor. — Şcoala din Tăuţu lângă Cluj pare că a suferit de cutremur de pă­mânt, de loc nu corăspunde cerinţelor. Causa la aceasta este preotul din loc, oare sp ura sa faţă de învăţător nu se t­riBU­NA mai necesare nici de recursiele şcolare. Acel preot numai atunci dă faţă cu în­văţătorul, când din întâmplare se întâl­neşte cu el pe stradă Causa acestor rele e singur preotul, care voieşte cu tot preţul, ca învăţătorul să se cureţe de acolo, ca să poată suplini dînsul po­stul de învăţător, căci şi în anii trecuţi a făcut asemenea. Irimie Rusu, înv. gr.-cat.* 1­4 Cursuri de pomărit pentru învă­ţători. Din 5—14 Aprile se va ţine în Ria Szeben (nordul Ungariei), din 2 -11 Aprile în Keszthely şi din 14—23 Aprile în Cluj-Mânăştur câte un curs de po­mărit. La fiecare din aceste cursuri vor fi primiţi câte 20 învăţători, cari primesc câte 30 cor, spese de drum şi diurne de 3 cor. Rugările să se înain­teze până la 20 Martie la ministeriul de agricultură. * Soacră moartă de foame. In Gör­­ctény trăieşte un ziler sărac, a cărui soacră era foarte bogată, dar­ şi foarte sgârcită. Ajungând bietul om peritor de foame, şi-a trimis nevasta să roage pe mama ei de un mic ajutor. Bătrâna nu şi-a băgat în seamă. înfuriaţi din causa aceasta, bărbatul şi cu nevasta au legat pe soacra cea nemiloasă şi au închis-o în pivniţă. A treia zi mergând la ea au aflat-o moartă de foame. Ei au pus o în sicriu şi au înştiinţat auto­rităţile. Medicul bănuind, că nu e lucru curat, a cercetat şi a aflat causa. Cei doi au mărturisit crima şi acum se află la tribunal.• Căsătorie şi înmormântare. De­unăzi se celebră la Mioroeni (în apro­piere de Rădăuţi) căsătoria tinerilor Gh. N. Vasile cu Maria Cristu. In momentul când petrecerea era în totu­şi când tinerii, urmaţi de mulţi oaspeţi, strǎbateau drumul cătră bise­rica satului spre a fi cununaţi, miresei îi veni rău şi încetă la moment din vieaţă, întâmplarea a impresionat adânc pe toţi cei de faţă, mai ales mirele era ne­­mângăiat. Ştiri m­f­run­te. Deputatul antisemit Mayer din Viena, fiind provocat la duel de directorul ziarului umoristic »Kikeriki«, a refuzat de a se bate. — Un tren de persoane ce mergea din Mende spre Sülysáp, a fost atacat de curend de un torent de petri. Mai mulţi pasagieri au fost răniţi. Unei femei o piatră ’i-a scos ochiul stâng, unui domn ’i-a frânt doi dinţi. Atenta­torii sunt încă necunoscuţi. — Renumitul transformator, actorul Fre­­goli debutează de present în teatrul liric din Bucureşti La o representaţie au asistat şi A A. L. L. R. P. * MAI NOU. JDenunţare: în cauza participării studenţilor no­ştri universitari la congresul asociaţiu­nii »Corda Fratres«, rectorul universi­tăţii din Budapesta a introdus cercetare. *Magyarország« de azi e informat, că »în fruntea mişcării iredentiste« stau trei universitari de ai noştri, cari au fost citaţi de rector la interogator. — Tot lucrul să va dovedi de o de­nunţare răutăcioasă. Ştiri din piaţă, Sibiiu. Grâu, hi. 12 40—13.60, săpară 8—8.60, orz 7.60-8 20, ovăs 4.80—5 60, cucuruz 7.60—8.60 cor.; 10 ouă 38 -49 . Piaţa banilor din Sibiiu. Galbi­­nul 11.28; 20 lei (hârtie) 18.96 ; 20 lei (ar­gint) 18.80, lira turcească 21.40, lira en­gleză 23.88; 20 maree germane 23.38; napoleonul 19.04; rubla (hârtie) 254 ; ru­bla (argint) 2.46 cor. Budapesta. Grâu bănățenesc, (50 chlgr.) 9 10-9.55, căaită 7 35—7.55; orz 5.75—6.20,ovăs 7.55 -8, cucuruz5 15—5.25, o­ncantin 5.90—6 cor. 0 f1 > I i < rai i 41 »Carnetul roşu« este titlul unei interesante novele nihiliste, tradusă din germană de Moşul şi apărută zilele acestea. De vânzare la tipografia A Mureşan, Braşov. Preţul 60 bani. * Poesii de Maria Cunţan. Orâştie, 1091.* Au apărut în editura tipografiei Diecesane în Gherla : — Tomul II. din »O fată de Z »­­rabostos, roman de pe timpul Dacilor, de Tit Chitul. Preţul unui tom : 1 cor. 50 bani. — Ajutorul prim, în caşuri de nenorociri şi boale repentine, scris de Dr. Iulian Chitul, medic cercual în Beth­­lean. Preţul 1 col. *­ 2/15 Martie 1902 Pag. 159 „Cartea de Aur“. A apărut „Cartea de Aur‘, sau »Luptele politice-naţionale ale Ro­mânilor de sub coroana ungară«, vol. I, de T­h. Păcăfian — o bogată şi pre­ţioasă colecţiunee de acte şi documente referitoare la luptele noastre politice — naţionale din trecut. O privire aruncată asupra cuprin­sului acestui prim volum din cartea dlui T. V. Păcăţian e de ajuns pentru a ne convinge despre netăgăduita va­loare ce o are cartea, şi despre indis­pensabila necesitate de a face acest o­ parte din biblioteca fie-cărui Român inteligent. Cuprinsul volum. I. e următoriul: Prefaţă. — I înainte de redeştep­tare. — Introducere. — Biserica română sub principii calvini. — Diploma leo­­poldină. — »Unirea«. — loan Inocenţiu Klein. — împăratul Iosif II. şi Românii — Plân­soarea clerului şi poporului iliric. —­­Suplex libellus Valachorum*. — Peti­­ţiunea Românilor din diecesa Aradului. — Rugămintea episcopilor Moga şi Le­­mănyi. — In chestia episcopiei neunite a Ardealului. — întărirea Maghiaris­mului. — II. Anii redeşteptării (1848—49) — Revoluţia francesă. — Miş­carea popoarelor în Austria. — Eveni­mentele de la Viena. — Maghiarii la Viena. — Cererile naţiunii maghiare. — Pretensiunile Cehilor. — Pretensiunile naţiunei croate. — Concilianţa Saşilor. — Ministerul unguresc. — Kossuth şi Cro­aţii. — Activitatea dietei maghiare. — Mişcarea Slovacilor. — Congresul Sâr­bilor. — Maghiarii din Ardeal. — Opi­­niunea publică română. — Mişcarea Ro­mânilor. — Simeon Bărnuţiu. — Adu­narea dela Dumineca Tomii. — Pre­gătiri pentru adunarea cea mare. — Conferenţa prealabilă. — Vorbirea lui Bărnuţiu. — 3/15 Maiu. — Actele adu­nării naţionale. — Adunarea dela Pesta.— Adunarea dela Lugoj. — Dieta dela Cluj. — Deputăţia română la Monar­­chul. — Trei proclamaţiuni. — Deschi­derea dietei ungare. — Activitatea co­­misiunei regnicolare. — Chestia română în parlament. — Croaţia şi Ungaria. —­­Trei adunări româneşti. — Manifeste şi I decrete împărăteşti. — Acţiunea lui­­ Kossuth. — Apel la popularitatea lui I Şaguna. — Comitetul român de pacifi- I oaţiune. — Alte manifeste şi proclama­­­­ţiuni. — Abzicerea împăratului Ferdi­nand. — In contra guvernului din Cluj. —­­ Adunarea naţională dela Sibiiu. — Ro- I mânii la Monarchul. — Constituţia din 4 Martie (1849). — Alte petiţiuni. — Pro­clamaţia lui Csănyi. — Detronarea di­nastiei. — Misiunea lui Dragoş. — Scri -­soarea lui Butean. — Petiţiunea naţi­­­­unilor unite. — Ursoriul naţiunei ro­­­mâne. — Petiţiune în favorul celor are­­­staţi. — Al doilea ursoriu, adresat Mo­­narchului. — Răspunsul lui Beck şi re­plica Românilor. — Convenţia româno­­maghiară. — Proiect de lege în chestia naţionalităţilor. — In chestia despărţirii hierarchice. — Reclamarea unei acade­­mii de drept. — Petiţiunea Arădanilor. —­­Petiţiunea Bănăţenilor. — Pentru cei morţi. — Petiţiunea episcopului Erde­­i — Ultima representaţiune a delegaţiunei române. — Memorandul lui Şaguna. — Repriviri. — III. Sub absolutism. — Zece ani grei (1850—1859). Sperăm, că toţi cei ce pot, şi cei­ ce trebuinţă au de ea, se vor grăbi să- şi procure cartea, — făcând astfel posibilă autorului edarea şi a celorlalte volume următoare (vor fi de tot opt) din valo­rosul seu op, cu care a făcut mare ser­­viciu neamului românesc. Cartea se poate procura de la au­torul în Sibiiu (Strada Măcelarilor 34) şi costă esemplarul (50 de coaie tipă­rite) broşat 10 coroane, legat în pânză 11 coroane 60 bani, plus porto, * , Clipe de Repaus“. Volumul anun­ţat săptămânile trecute»Clipe de Repaus« de Sorcovă, a apărut zilele acestea. Au­torul volumului elegant, »Sorcovă“ este bine cunoscut publicului şi aceasta es-, chizăşie destulă pentru valoarea conţi­nutului. De vânzare la tipografia A. Murăşan, Braşov. Preţul 2 coroane plus 26 de bani porto.* Legiuirea ţării noastre. Cu­noştinţe de drept constituţional. De Dr. Victor Ottişor. Atragem atenţiunea asu­pra acestei cărţi, a cărei lipsă s’a simţit la noi. Preţul 1 ppr., se capătă la autorul în Bistriţa (Besztenzo).­ ­ Tablouri româneşti. La administraţia »Tribunei« se află de vânzare următoarele tablouri, cari fac podoaba ori­cărei case româneşti: Portretul Metropolitului An­drem baron de Şaguna . . Portretul Metropolitului Sterea Şuluţiu ........ Portretul profesorului Grego­riu Silaşi ... .... . Prefectul Avram lancu în frun­tea oştirii Portretul 11. Sale a lui Dr. D. » —.40 Radu, episcopul Lugojului » —.30 Catedrala din Blaj ....* —.60 9 cor. —.40 » --.40 » —.30 ~x~.X4.xi:: lOM» «au uai «oa pauuta.Ju­­­nual pentru şcoalele poporale, de Dr. St. Erdélyi, medic în Orăştie. Blaj, 1900. Preţul 30 bani. A apărut în editura Bibliotecii populare a adm. domeniului Coroanei (România) cărticica a XXlI-a : »îngră­­şarea câmpurilor», sfaturi practice pentru săteanul plugar, date de Dr. N. O. Popovici-Lupu, prof. la şcoala centr. de agricultură de la Herăstrău. Cu o gravură a castelului Peleş şi mai multe ilustraţii.„ Călătoriile pa­riarch.ului Ma­­cane de Antiochia în ţările ro­mâne (1653—1658), tesă pentru licenţă în istorie, de Emilia Cioran. Bucureşti, stabilimentul grafic I. V. Socec. « Mormântul lui Bărnuţ. Institutul nostru a scos în editură cărţi poştale I ilustrate cu mormântul lui Bărnuţ la­­ Bocşa-română. Cărţile poştale împo- I dobite cu acest monument naţional sunt I foarte frumoase. Atragem atenţiunea amatorilor de cărţi ilustrate asupra lor. In ori­ce cas facem un lucru bun şi românesc, dacă răspândim astfel de cărţi, cu ilustraţii naţionale, în loc de-a trimite la cunoscuţi ilustrate cu subiecte străine, adese­ori fără gust. Ilustratele cu mormântul lui Băr­nuţ costă bucata 6 bani (3 or.). Vân­zătorilor să dă rabat cuvenit. Romanţe şi cântece de Heine. I Traducere in versuri de St. O. Iosif. , Bucureşti, edit. libr. H. Steinberg. Pre­ţul 2 lei. Carte de cântece diverse, pen­tru toţi şi pentru toate, adunate şi aran­jate de Ioan Dariu. Cu ilustr. Preţul broş. 50 b., legat 60 b. Braşov, 1901. Editura librăriei H. Zeidner. E o co­lecţie de cântece compusă din hore, marşuri, elegii, imnuri, cântece di­verse, cântece sociale, poporale, doine, romanţe ş. a., toate bine alese. * „Originea cuvântului Valah“, de Dr. Dimitrie Magdu, Sibiiu, »Tipo­grafia«, sec. pe acţiuni, 1901. Preţul unui exemplar 50 bani. Se poate procura dela librăria W. Krafft­­ în Sibiiu. 1 • Moş Călin, novelă de Dorin, Bu­dapesta, 1901. Tipografia L. Krammer, Csömöri­ ul 44. Preţul 20 bani. „Diplome maramurăşene din sec. XIV şi XV.", adunate şi comentate de Dr. Ioan Mihályi de Apşa, advocat , şi protofisc comitatens în Sighetul­ Mar­­maţiei (M.-Sziget). Tomul L, preţul 10 cor., format mare octar, în acest vo­lum se cuprind un mare număr de di­plome din secolii indicaţi, dintre cari 310 acum văd lumina zilei pentru în­­tâia­ dată. Recomandăm cu cea mai mare căldură acest preţios op în atenţiunea nu numai a specialiştilor, dar­ a tuturor Românilor, cari se interesează să cu­noască trecutul şi relaţiunile etno- şi geo­­grafice ale romanticei Marmaţii. Apara­tul ştienţific, cu care ne presantă dl Dr. Mihályi resultatul muncii obositoare de scrutare a archivelor, mănăstirilor, co­­lecţilor private etc. dovedeşte, că auto­rul dispune de largi cunoştinţe istorice, şi poate ajunge în rîndul primilor no­ştri istoriografi. Dr. Mihályi va face un mare serviciu atât istoriei, cât şi naţiu­nii române, dacă continuând pr­edarea şi prelucrarea restului de documente, ce le are în posesiune, va da la o parte vălul, ce acopere trecutul viteazului po­por român din frumosul Maramurăş. O astfel de întreprindere ştienţifică me­rită sprijinul întregului neam românesc. — Opul se află de vânzare la au­torul, dl Dr. loan Mihályi ,în M.-Sziget, Postiţi Sm &libituu La 14 Martie n. im Hotel »împăratul Romanilor:« Leitinger» dir. Braşov; Foramitii, dir. Mediaş; Kraft, cap. Sebeşul săs. ; Raab, com. Oinci-biserici; Goligya, com. Köln ; Vasa, com. Arad; Sand, Budweis. Hotel »Meltser«; Marcu, funet. Alba-Iulia; Ivan, func. Racoviţa; Andriani şi fam. hotelier Rîmnic; Petrescu, d-na Diac­an, Oaneni. Hotel »Mihaiu«; Moisa, propr. Făgăraş ;­­ Vaenica, Gyertyámos; Csapek, corn. Iglau; Fa­ze­kas, zidar Dujir; Simon iur. Cluj. Teatru orăşenesc în Sibiiu. Direcţiunea« Leo Bauer. Sâmbătă, 15 Martie. Beneficiul Richard Burger. „FARINELII“ operetă în 3 acte, începutul la 7 ore seara. Pentru redacţie şi editură responsabil: George Mohan. Proprietar: Pentru »Tipografia«, socie­tate pe acţiuni: Iosif Marsobat.

Next