Tribuna, martie 1902 (Anul 19, nr. 40-60)
1902-03-02 / nr. 40
Nr. 40 Sibiu, Sâmbătă, Qm&îm sibi 8lfoUJ, 14 Martie n. 1902 Corpurile legiuitoare române au fost închise Marți prin mesagiu regal, în care să reasumează activitatea corpurilor legiuitoare din aceasta sesiune, făcându-se amintire de budgetul echilibrat, prin votarea legilor financiare, de legea pensiilor şi a meseriilor etc. * Logodnă. D-şoara Ersilia Popoviciu şi domnul Dr. Nicolae Petroviciu, advocat, finanţaţi. Lugoj, 9 Martie, 1902.« Dela Ligă. Dl C. Naum in şedinţa de Duminecă a consiliului Ligii, ’şi-a dat dimina din funcţia de secretar propunând în acelaş timp spre a să alege dl Dr. Sunda, care s'a şi ales cu unanimitate. S’a deais apoi de a se convoca membrii la o adunare generală pe ziua de 3 Martie. Consiliul esprimă mulţumitele sale primarului Bureştilor, care a cedat Ligei gratuit un teren, unde Liga işi va zidi o casă. A votat în fine o mie de franci pentru zidirea bisericei române din Orhrida, (Macedonia).♦ Loc bun pentru capelan. Atragem atenţiunea d-lor teologi absoluţi asupra postului de capelan în comuna Dolove (corn. Torontal), la care e deschis concurs in »Foaia Diecesană» din Caransebeş. Parochia e de I ma clasă. Dotaţiunea preoţească constă din următoarele emolumente: 1600 coroane (800 fl) salar fix; o sesie de pământ de arătura de 37 jugăre catastrale de I ma clasă, cu un venit anual de cel puţin 1300 coroane (600—700 fl.) şi alte venite laterale.* La al 14 lea congres medical, ce se va ţinea anul acesta la Madrid, comitetul medicilor români a ales de secretar şi cassar pe dl Dr. Ernest Juvara, profesor de medicină la universitatea din Bucureşti. * Secţia română de la Esposiţiunea de piscicultură de la Petersburg, a avut cel mai mare succes. Juriul şi-a decernat 3 Gr and Prix, din cari unul pentru legea pescuitului, şi mai multe alte medalii. Ţarul şi ţarina văduvă au visitat, în deosebite zile, secţiunea română, binevoind să esprime dlui Rosetti Solescu, ministrul ţării la Petersburg, şi dlui Antipa, delegat la acea esposiţiune, deplina lor satisfacţie. • Pentru „masa studenţilor“ din Blaj au mai contribuit: Atanasie P. Bologa, preot gr.-cat. în Lupeni, 10 cor.; *Arieşana* inst. de credit, în Turda, 25 cor. , 35 cor. Adăugând suma de mai înainte totalul e 190 cor. * Pentru propaganda cehă. Consiliul comunal din Praga a votat un fond anual de 7500 coroane pentru propaganda causei naționale cehe in Francia. Din suma de mai sus 2500 coroane sânt destinate pentru »Le temps*, eare 5000 pentru corespondențe la celelalte ziare franceze. * Nou guvernor în Varșovia. Se vede că însuşi Ţarul încă află de prea severă atitudinea politică faţă de Poloni şi începe a face concesiuni. Guvernorul actual, generalul Ciertkov va fi pensionat, pentru asprul tratament faţă de Poloni şi pentru multele ilegalităţi — recunoscute de Ruşi. In locul lui Csertkov va fi denumit un guvernor cu vederi mai largi şi cu mai mult simţ de dreptate. — Aşa ar trebui disciplinaţi şi actualii guvernori ai noştri. • Preot apusat cu lesă maiestate. Din Triest se comunică, că şeful districtual din Pola a oprit pe pastorul iesuit Colleoni ca să mai predice în bisericile din Pola. Totodată a făcut arătare contra lui, pentru că in predici se folosea de termini ofensători la adresa părechi regale italiene. Cutremur în Rusia. De un timp încoace cutremuriie de pământ în Rusia sunt foarte dese. Zilele aceste a fost un vehement cutremur în Bmk, care a umplut de groază locuitorii, mai ales acum după marile miserii causate de cutremurul din Schemaha. Ancheta în chestia lui Alavantici »Fremdenblatt« are din Agram știrea, că procurorul de stat Vanpasch s’a dus la Semiim și Mitrovitza să facă o anchetă, cu privire la tentativa lui Alavantioi. Se pare că Alavantioi era în serviciul lui Alexiu Caragheorghevici. Compromiși în tentativa de la Sabatz sunt fratele lui Alavantioi, un preot espulsat din Belgrad și redactorul Dogan de la ziarul »Hrvatski Branik«. — Organele guvernamentale vieneze au dovezi, că prinţul Caragheorghevici a avut o întâlnire la Budapesta cu emigranţii sârbi, împreună cu cari a pus la oala tentativa lui Alavantici. * T------------ai___i._____.u.*i n-«.- tt_* j-uuouuiu bonuu m i. ano. ut» »o ribil incendiu a distrus cu desăvîrșire alaltăieri edificiul societăţii »Linoleum« din strada Montmartre din Paris. Pagubele se urcă la 20 milioane de franci. Victimele simnt multe. O bătrână de 80 de ani a fost aflată sub ruine carbonisată. O servitoare a murit în urma arsurilor, un tânăr sărind pe o fereastrăşi a rupt şira spinării. Răniţi de flăcări sunt o mulţime.* Greva din Italia. Intre guvern şi reprezentanţii personalului căilor ferate italiene s’a stabilit o deplină înţelegere. In urma concesiunilor mutuale făcute, orice temere de grevă a fost înlăturată. Militarisarea personalului căilor ferate va fi revocată pe ziua de 15 Martie st. n. * Miss Alice Roosevelt. Da când cu botezul yachtului »Meteor«, Miss Alice Roosevelt a devenit o importantă şi des pomenită persoană. Se fabrică fel de fel de combinaţii şi ştiri. Se spunea zilele trecute, că va merge la Londra la încoronare, apoi că va merge la Havanna, unde a fost invitată de generalul Wood, guvernorul militar al Cubei. Se vorbea despre ea, că ar fi supărat peîmpăratul Wilhelm cu tonul confidenţial al telegramei, din prilejul Inaugurării yachtului. Nu II numise adecă msje stateci după usul american cita. Acum se spune că împăratul nu numai că nu s’a supărat ni ’i-a plăcut tonul confidenţial al Missei. Intre foile germane şi franceze s’a fost născut discuţii înfocate despre şampania cu care Miss Alice a botezat yachtul. Unele susţineau, că aceea a fost germană, celelalte că a fost franceză. „Figaro« din Paris încheie acum discuţia publicând declaraţia construitorului yactului, care spune, că şampania a fost franţuzească, despre ce oricine se poate convinge, fiind sticla sfărîmată cuprinsă in aur şi espusă în vitrina unui jiuvelier din New York. Bătrânului Roosevelt se vede că multele discuţii în jurul fetei sale nu-i convin şi a interzis ca Miss Alice să meargă la Londra la încoronare. Zice, îngrijatul părinte, că deja atât s’a vorbit de fata lui, — încât e mai mult ca mult. * Mamă bestială. O spălătoreasă din Hamburg, cu numele Bramar, în vîrsta de 40 ani, ’şi-a asfrostat cu cărbuni cei patru băieţi ai sei, arzându-ie pe urmă cadavrele în cuptor. • Proclamaţie a studenţilor ruşi. Studenţimea rusă ’şi a esprimat de un timp încoace destul de vădit nemulţumirea faţă de atitudinea politică ce domneşte în Rusia. A îndurat persecuţii, sicane, eliminări, cu toate aceste nu s’a intimidat. Din contră, nemulţumirea şi-a cuprins-o acum într’o proclamaţie vehementă, care să împarte în toate oraşele Rusiei, ca placate de stradă. Studenţimea pretinde inviolabilitatea libertăţii personale a studenţilor, libertatea presei, a conştiinţei, a adunărilor, egala Îndreptăţire naţională, opt ore de muncă a lucrătorilor, dreptul lor de grevă etc Proclamaţia să încheie cu cuvintele: Sântem decişi să ne expunem până la extrem pentru acest program general politic al nostru şi îi vom duce în îndeplinire chiar şi cu forţa, uniţi cu muncitorii. Trei ofiţeri turci omorîţi. Ziarul »Asly“ din Atena scrie, ca lângă Kulamuzet (Albania) s’au găsit cadavrele a trei ofiţeri turci asasinaţi, pentru că au vrut să aresteze pe Malikity. O bandă bulgară a capturat un caporal şi doi soldaţi lângă Kumanovo şi apoii-au spânzurat pentru-că au arestat pe un agent al comitetului macedonean.« A apărut în broşură »Internatele şi şcoalele din Beiuş, de Vasiliu Ştefănică, direct, şcoal. dv. de fetiţe, articoli retipăriţi din »Tribuna«. De pe valea Hăşdăţii ni se scriu următoarele: Faimosul notar Kende (fost Knoll) care nimic n’a învăţat din trecut, când bieţii oameni cu mare năcazl-au putut alunga din Ciuriia pentru multele fapte mârşave, după ce a colindat întreg cercul pretorial, abia a reuşit la postul de not. cerc. în Savadola (Torda rez. László). Mergând în Cluj la hotelul »Pomul verde« intre altele a născocit nişte minciuni (cu cari făcea imputări notarului Sailak din Ciurda) învinuind cu ele pe d-na hotelistă care în faţa oaspeţilor la moment i-a pălmuit şi prinzându-i de spate ’l-a alungat pe uide afară ca pa un nemernic umilindu-’i cu o mulţime de vorbe vrednice de persoana lui. Cine ce-’şi caută află, în locul lui Kende în Ciuriia, oamenii au ales cu mare însufleţire pe dl G. Szanfek, care până In present este flăcut poporului. 4 luni au trecut de când se află în cercul nostru şi de când a descâlcit o mulţime de lucruri încurcate de Kende care numai bani a luat, dar’ nimic n’a isprăvit bieţilor oameni — el zicea că numai din ură ’l-a alungat fiind mare Maghiar dar’ nu, căci şi di Sailak e Maghiar — dar’ pentru aceea e cu atragere cătră popor şi e tare iubit de popor. — Şcoala din Tăuţu lângă Cluj pare că a suferit de cutremur de pământ, de loc nu corăspunde cerinţelor. Causa la aceasta este preotul din loc, oare sp ura sa faţă de învăţător nu se triBUNA mai necesare nici de recursiele şcolare. Acel preot numai atunci dă faţă cu învăţătorul, când din întâmplare se întâlneşte cu el pe stradă Causa acestor rele e singur preotul, care voieşte cu tot preţul, ca învăţătorul să se cureţe de acolo, ca să poată suplini dînsul postul de învăţător, căci şi în anii trecuţi a făcut asemenea. Irimie Rusu, înv. gr.-cat.* 14 Cursuri de pomărit pentru învăţători. Din 5—14 Aprile se va ţine în Ria Szeben (nordul Ungariei), din 2 -11 Aprile în Keszthely şi din 14—23 Aprile în Cluj-Mânăştur câte un curs de pomărit. La fiecare din aceste cursuri vor fi primiţi câte 20 învăţători, cari primesc câte 30 cor, spese de drum şi diurne de 3 cor. Rugările să se înainteze până la 20 Martie la ministeriul de agricultură. * Soacră moartă de foame. In Görctény trăieşte un ziler sărac, a cărui soacră era foarte bogată, dar şi foarte sgârcită. Ajungând bietul om peritor de foame, şi-a trimis nevasta să roage pe mama ei de un mic ajutor. Bătrâna nu şi-a băgat în seamă. înfuriaţi din causa aceasta, bărbatul şi cu nevasta au legat pe soacra cea nemiloasă şi au închis-o în pivniţă. A treia zi mergând la ea au aflat-o moartă de foame. Ei au pus o în sicriu şi au înştiinţat autorităţile. Medicul bănuind, că nu e lucru curat, a cercetat şi a aflat causa. Cei doi au mărturisit crima şi acum se află la tribunal.• Căsătorie şi înmormântare. Deunăzi se celebră la Mioroeni (în apropiere de Rădăuţi) căsătoria tinerilor Gh. N. Vasile cu Maria Cristu. In momentul când petrecerea era în totuşi când tinerii, urmaţi de mulţi oaspeţi, strǎbateau drumul cătră biserica satului spre a fi cununaţi, miresei îi veni rău şi încetă la moment din vieaţă, întâmplarea a impresionat adânc pe toţi cei de faţă, mai ales mirele era nemângăiat. Ştiri mfrunte. Deputatul antisemit Mayer din Viena, fiind provocat la duel de directorul ziarului umoristic »Kikeriki«, a refuzat de a se bate. — Un tren de persoane ce mergea din Mende spre Sülysáp, a fost atacat de curend de un torent de petri. Mai mulţi pasagieri au fost răniţi. Unei femei o piatră ’i-a scos ochiul stâng, unui domn ’i-a frânt doi dinţi. Atentatorii sunt încă necunoscuţi. — Renumitul transformator, actorul Fregoli debutează de present în teatrul liric din Bucureşti La o representaţie au asistat şi A A. L. L. R. P. * MAI NOU. JDenunţare: în cauza participării studenţilor noştri universitari la congresul asociaţiunii »Corda Fratres«, rectorul universităţii din Budapesta a introdus cercetare. *Magyarország« de azi e informat, că »în fruntea mişcării iredentiste« stau trei universitari de ai noştri, cari au fost citaţi de rector la interogator. — Tot lucrul să va dovedi de o denunţare răutăcioasă. Ştiri din piaţă, Sibiiu. Grâu, hi. 12 40—13.60, săpară 8—8.60, orz 7.60-8 20, ovăs 4.80—5 60, cucuruz 7.60—8.60 cor.; 10 ouă 38 -49 . Piaţa banilor din Sibiiu. Galbinul 11.28; 20 lei (hârtie) 18.96 ; 20 lei (argint) 18.80, lira turcească 21.40, lira engleză 23.88; 20 maree germane 23.38; napoleonul 19.04; rubla (hârtie) 254 ; rubla (argint) 2.46 cor. Budapesta. Grâu bănățenesc, (50 chlgr.) 9 10-9.55, căaită 7 35—7.55; orz 5.75—6.20,ovăs 7.55 -8, cucuruz5 15—5.25, oncantin 5.90—6 cor. 0 f1 > I i < rai i 41 »Carnetul roşu« este titlul unei interesante novele nihiliste, tradusă din germană de Moşul şi apărută zilele acestea. De vânzare la tipografia A Mureşan, Braşov. Preţul 60 bani. * Poesii de Maria Cunţan. Orâştie, 1091.* Au apărut în editura tipografiei Diecesane în Gherla : — Tomul II. din »O fată de Z »rabostos, roman de pe timpul Dacilor, de Tit Chitul. Preţul unui tom : 1 cor. 50 bani. — Ajutorul prim, în caşuri de nenorociri şi boale repentine, scris de Dr. Iulian Chitul, medic cercual în Bethlean. Preţul 1 col. * 2/15 Martie 1902 Pag. 159 „Cartea de Aur“. A apărut „Cartea de Aur‘, sau »Luptele politice-naţionale ale Românilor de sub coroana ungară«, vol. I, de Th. Păcăfian — o bogată şi preţioasă colecţiunee de acte şi documente referitoare la luptele noastre politice — naţionale din trecut. O privire aruncată asupra cuprinsului acestui prim volum din cartea dlui T. V. Păcăţian e de ajuns pentru a ne convinge despre netăgăduita valoare ce o are cartea, şi despre indispensabila necesitate de a face acest o parte din biblioteca fie-cărui Român inteligent. Cuprinsul volum. I. e următoriul: Prefaţă. — I înainte de redeşteptare. — Introducere. — Biserica română sub principii calvini. — Diploma leopoldină. — »Unirea«. — loan Inocenţiu Klein. — împăratul Iosif II. şi Românii — Plânsoarea clerului şi poporului iliric. —Suplex libellus Valachorum*. — Petiţiunea Românilor din diecesa Aradului. — Rugămintea episcopilor Moga şi Lemănyi. — In chestia episcopiei neunite a Ardealului. — întărirea Maghiarismului. — II. Anii redeşteptării (1848—49) — Revoluţia francesă. — Mişcarea popoarelor în Austria. — Evenimentele de la Viena. — Maghiarii la Viena. — Cererile naţiunii maghiare. — Pretensiunile Cehilor. — Pretensiunile naţiunei croate. — Concilianţa Saşilor. — Ministerul unguresc. — Kossuth şi Croaţii. — Activitatea dietei maghiare. — Mişcarea Slovacilor. — Congresul Sârbilor. — Maghiarii din Ardeal. — Opiniunea publică română. — Mişcarea Românilor. — Simeon Bărnuţiu. — Adunarea dela Dumineca Tomii. — Pregătiri pentru adunarea cea mare. — Conferenţa prealabilă. — Vorbirea lui Bărnuţiu. — 3/15 Maiu. — Actele adunării naţionale. — Adunarea dela Pesta.— Adunarea dela Lugoj. — Dieta dela Cluj. — Deputăţia română la Monarchul. — Trei proclamaţiuni. — Deschiderea dietei ungare. — Activitatea comisiunei regnicolare. — Chestia română în parlament. — Croaţia şi Ungaria. —Trei adunări româneşti. — Manifeste şi I decrete împărăteşti. — Acţiunea lui Kossuth. — Apel la popularitatea lui I Şaguna. — Comitetul român de pacifi- I oaţiune. — Alte manifeste şi proclamaţiuni. — Abzicerea împăratului Ferdinand. — In contra guvernului din Cluj. — Adunarea naţională dela Sibiiu. — Ro- I mânii la Monarchul. — Constituţia din 4 Martie (1849). — Alte petiţiuni. — Proclamaţia lui Csănyi. — Detronarea dinastiei. — Misiunea lui Dragoş. — Scri -soarea lui Butean. — Petiţiunea naţiunilor unite. — Ursoriul naţiunei române. — Petiţiune în favorul celor arestaţi. — Al doilea ursoriu, adresat Monarchului. — Răspunsul lui Beck şi replica Românilor. — Convenţia românomaghiară. — Proiect de lege în chestia naţionalităţilor. — In chestia despărţirii hierarchice. — Reclamarea unei academii de drept. — Petiţiunea Arădanilor. —Petiţiunea Bănăţenilor. — Pentru cei morţi. — Petiţiunea episcopului Erdei — Ultima representaţiune a delegaţiunei române. — Memorandul lui Şaguna. — Repriviri. — III. Sub absolutism. — Zece ani grei (1850—1859). Sperăm, că toţi cei ce pot, şi cei ce trebuinţă au de ea, se vor grăbi să- şi procure cartea, — făcând astfel posibilă autorului edarea şi a celorlalte volume următoare (vor fi de tot opt) din valorosul seu op, cu care a făcut mare serviciu neamului românesc. Cartea se poate procura de la autorul în Sibiiu (Strada Măcelarilor 34) şi costă esemplarul (50 de coaie tipărite) broşat 10 coroane, legat în pânză 11 coroane 60 bani, plus porto, * , Clipe de Repaus“. Volumul anunţat săptămânile trecute»Clipe de Repaus« de Sorcovă, a apărut zilele acestea. Autorul volumului elegant, »Sorcovă“ este bine cunoscut publicului şi aceasta es-, chizăşie destulă pentru valoarea conţinutului. De vânzare la tipografia A. Murăşan, Braşov. Preţul 2 coroane plus 26 de bani porto.* Legiuirea ţării noastre. Cunoştinţe de drept constituţional. De Dr. Victor Ottişor. Atragem atenţiunea asupra acestei cărţi, a cărei lipsă s’a simţit la noi. Preţul 1 ppr., se capătă la autorul în Bistriţa (Besztenzo). Tablouri româneşti. La administraţia »Tribunei« se află de vânzare următoarele tablouri, cari fac podoaba oricărei case româneşti: Portretul Metropolitului Andrem baron de Şaguna . . Portretul Metropolitului Sterea Şuluţiu ........ Portretul profesorului Gregoriu Silaşi ... .... . Prefectul Avram lancu în fruntea oştirii Portretul 11. Sale a lui Dr. D. » —.40 Radu, episcopul Lugojului » —.30 Catedrala din Blaj ....* —.60 9 cor. —.40 » --.40 » —.30 ~x~.X4.xi:: lOM» «au uai «oa pauuta.Junual pentru şcoalele poporale, de Dr. St. Erdélyi, medic în Orăştie. Blaj, 1900. Preţul 30 bani. A apărut în editura Bibliotecii populare a adm. domeniului Coroanei (România) cărticica a XXlI-a : »îngrăşarea câmpurilor», sfaturi practice pentru săteanul plugar, date de Dr. N. O. Popovici-Lupu, prof. la şcoala centr. de agricultură de la Herăstrău. Cu o gravură a castelului Peleş şi mai multe ilustraţii.„ Călătoriile pariarch.ului Macane de Antiochia în ţările române (1653—1658), tesă pentru licenţă în istorie, de Emilia Cioran. Bucureşti, stabilimentul grafic I. V. Socec. « Mormântul lui Bărnuţ. Institutul nostru a scos în editură cărţi poştale I ilustrate cu mormântul lui Bărnuţ la Bocşa-română. Cărţile poştale împo- I dobite cu acest monument naţional sunt I foarte frumoase. Atragem atenţiunea amatorilor de cărţi ilustrate asupra lor. In orice cas facem un lucru bun şi românesc, dacă răspândim astfel de cărţi, cu ilustraţii naţionale, în loc de-a trimite la cunoscuţi ilustrate cu subiecte străine, adeseori fără gust. Ilustratele cu mormântul lui Bărnuţ costă bucata 6 bani (3 or.). Vânzătorilor să dă rabat cuvenit. Romanţe şi cântece de Heine. I Traducere in versuri de St. O. Iosif. , Bucureşti, edit. libr. H. Steinberg. Preţul 2 lei. Carte de cântece diverse, pentru toţi şi pentru toate, adunate şi aranjate de Ioan Dariu. Cu ilustr. Preţul broş. 50 b., legat 60 b. Braşov, 1901. Editura librăriei H. Zeidner. E o colecţie de cântece compusă din hore, marşuri, elegii, imnuri, cântece diverse, cântece sociale, poporale, doine, romanţe ş. a., toate bine alese. * „Originea cuvântului Valah“, de Dr. Dimitrie Magdu, Sibiiu, »Tipografia«, sec. pe acţiuni, 1901. Preţul unui exemplar 50 bani. Se poate procura dela librăria W. Krafft în Sibiiu. 1 • Moş Călin, novelă de Dorin, Budapesta, 1901. Tipografia L. Krammer, Csömöri ul 44. Preţul 20 bani. „Diplome maramurăşene din sec. XIV şi XV.", adunate şi comentate de Dr. Ioan Mihályi de Apşa, advocat , şi protofisc comitatens în Sighetul Marmaţiei (M.-Sziget). Tomul L, preţul 10 cor., format mare octar, în acest volum se cuprind un mare număr de diplome din secolii indicaţi, dintre cari 310 acum văd lumina zilei pentru întâia dată. Recomandăm cu cea mai mare căldură acest preţios op în atenţiunea nu numai a specialiştilor, dar a tuturor Românilor, cari se interesează să cunoască trecutul şi relaţiunile etno- şi geografice ale romanticei Marmaţii. Aparatul ştienţific, cu care ne presantă dl Dr. Mihályi resultatul muncii obositoare de scrutare a archivelor, mănăstirilor, colecţilor private etc. dovedeşte, că autorul dispune de largi cunoştinţe istorice, şi poate ajunge în rîndul primilor noştri istoriografi. Dr. Mihályi va face un mare serviciu atât istoriei, cât şi naţiunii române, dacă continuând predarea şi prelucrarea restului de documente, ce le are în posesiune, va da la o parte vălul, ce acopere trecutul viteazului popor român din frumosul Maramurăş. O astfel de întreprindere ştienţifică merită sprijinul întregului neam românesc. — Opul se află de vânzare la autorul, dl Dr. loan Mihályi ,în M.-Sziget, Postiţi Sm &libituu La 14 Martie n. im Hotel »împăratul Romanilor:« Leitinger» dir. Braşov; Foramitii, dir. Mediaş; Kraft, cap. Sebeşul săs. ; Raab, com. Oinci-biserici; Goligya, com. Köln ; Vasa, com. Arad; Sand, Budweis. Hotel »Meltser«; Marcu, funet. Alba-Iulia; Ivan, func. Racoviţa; Andriani şi fam. hotelier Rîmnic; Petrescu, d-na Diacan, Oaneni. Hotel »Mihaiu«; Moisa, propr. Făgăraş ; Vaenica, Gyertyámos; Csapek, corn. Iglau; Fazekas, zidar Dujir; Simon iur. Cluj. Teatru orăşenesc în Sibiiu. Direcţiunea« Leo Bauer. Sâmbătă, 15 Martie. Beneficiul Richard Burger. „FARINELII“ operetă în 3 acte, începutul la 7 ore seara. Pentru redacţie şi editură responsabil: George Mohan. Proprietar: Pentru »Tipografia«, societate pe acţiuni: Iosif Marsobat.