Tribuna, mai 1902 (Anul 19, nr. 79-99)

1902-05-01 / nr. 79

Anul XIX. ABONAMENTELE Pentru Sibliu ~ 1 lună 1 oor. 70 bani, •, an 5 oor., */, an 10 oor.,1 an 20 oor Pentru ducerea la oaai en 80 bani pe luni mal mult Pentru monarchio s 1 luni 2 oor. 40 bani, ‹/» 1 cor-# 'i, an 14 oor., 1 an 28 cor Pentru Românii« și «trimnitare: */, an 10 frânai, */, »n 20 franci, 1 an 40 franci. Abonamentele se fac numai plătindu-se înainte. Sibiu, Mercuri 1/14 Maiu 1902 ies INSERŢIUNILE Un şir garmond prima-disti 14 bani, a doua oară 12 bani a traia-oari 10 bani. Redacţia şi administraţia: Strada Poplocei Nr. 15. Se prenumSritis poate şi librarii. In România abonamentele se fac la Agenția de Publicitate Carol Schulder Bucureşti, strada Şelar, 10. Epistole nefrancate se refusă. — Manuscripte nu se Înapoiază. Numeri singuratici a 10 bani si vend in Sibiiu, la librăria »Tipografiei«, societate pe acțiuni. — In Alba-Iulia la librăria Weisz Bernat »la loterie«. Esposiţia de arte decorative din Turin. — Maiu 1902. — Dela corespondentul nostru special. — Echoul sărbătorilor artei, cari se vor ţină în Turin, la poalele Alpilor în ţeara, care este marea patrie a artei, va sosi şi sânt sigur, va fi bine primit de bravii locuitori ai ţării sălbaticilor şi superbilor Carpaţi. In luptele lor seculare contra barbarilor, combătând întruna pentru sacrele lor libertăţi şi pentru mărirea naţiunii lor, valoroşii Ardeleni niciodată n’au uitat, că sânt descendenţii acelora, cari răspândiră in lume dumnezeeacealumină a artei şi a civilisaţiunii. Şi acum chiar aceste pagine, unde se luptă fără repaus pentru sublimul ideal al mântuirii poporului român, unde generoşii voştri patrioţi stigmatissaza prin cuvinte de foc trania insolentă a stăpânitorilor, chiar aceste pagine dau binevoitoarea ospitalitate şirurilor mele, cari vorbind despre apoteosa artei ce va avă loc într’o ţeară străină, vă aduce totodată şi salutarea frăţească şi espresiunile afectuoasei simpatii a acelora, cari viuă păstra-vor totdeauna în inimeie lor dulcea reamintire a gentilei demonstraţiuni, făcută prin studenţii Români camarazilor lor italieni la congresul »Corda Fratres« ce s’a ţinut acum o lună la Roma. Vin deci a vă vorbi puţin despre apropiatele esposiţiuni aşteptând, că după deschiderea lor să vă impărtâşesc mai multe. De present toata edificiile esposiţiunii sânt gata a primi operile remaricabile, cari se reso dia toate părţile lumii civilisate. Aşteptarea suscitată prin această esposiţia a crescut tare şi se măreşte din zi in zî; drept aceea nu e lipsă a fi profet pentru a anunţa, că precum cea din 1898 asemenea şi aceasta va ave resultatul cel mai fericit. Architectul Raimondo Aronco dirijează personal lucrările de terminare ale minunatelor construcţiuni, adevărate juvaere de artă, pe care ferbintea sa imaginaţiune le a ştiut crea şi la care adauge fără încetare nouă motive de decoraţiune, răspândind pretutindenea tesaure nesecate de bun gust. Architecţii şi comisarii secţiunilor străine se ocupă în persoană cu completarea şi aşezarea lor definitivă. Jurnalele engleze au vorbit de curând de opere remarcabile şi obiecte Românii şi Polonii în Bucovina. In faţa schimbărilor, ce sunt pe cale a se produce în Bucovina în privinţa unei grupări nouă a partidelor, e de oare-care însemnătate pentru fraţii de acolo atitudinea, ce o vor observa Polonii în noua situaţiune. In »Bukowinaer Journal« publică un politician polonez bine informat un articol, în care pledează pentru o unire între Români şi Poloni. Autorul constată, că neînţelegerea dintre Români şi Poloni e nenaturală, fiind creată de factori străini. Polonii au fost totdeauna representanţii drepturilor istorice şi ai pretensiunilor isvorîte din desvoltarea istorică şi culturală. Plângerile Rutenilor despre apăsarea poporului lor în Galiţia sânt eronate. Ei au in Galiţia mai mult ca jumătate din şcoalele primare, mai multe gimnesii şi tot nu sânt în stare să dee pe cari omul le va pută admira în secţiunile Angliei şi ale Scoţiei. La rând, în Belgia, a fost asemenea o esposiţiune din ale cărei lucruri, acel oraş va expune în mod colectiv şi la noi! Esposiţiile internaţionale anexate, la cari de Curând s’a adaus o esposiţia specială, vor contribui in mare la succesul întreprinderii. Un inteligent mecenate, contele Leonello Ottolenghi a oferit cinci cupe de onoare spre a se decerne ca premii pentru esposiţia viticolă, şi la aceste se vor adauge două cupe speciale oferite de Cercul Qmnophile Subalpin şi medalii de aur din partea Camerei de comerţ, »Comice Agricola« şi *Unxone Esercenti*. Diferitele esposiţiuni, în întregul lor, vor număra la 3000 esposanţi. Societăţile felurite dau zor lucrătorilor lor de iluminare a parcului şi a esposiţiei; admirabilă va fi cu deosebire iluminaţia cu gas comprimat, a părţii care se mărgineşte cu micul lac Valentin. In preajma esposiţiei vor avă loc număroase stabilimente şi petreceri variate, astfel ca fântâni luminoase cu armonia odonilor, sat sudanez, munţi de-ai Rusiei, Caboga etc. De altă parte un foarte bogat program de sărbători şi distracţiuni de prima am msmmmmíimmmxtmk -vmmmmsiamfszms Fericirea in ţeara noastra. Marele »strateg« naţional Beksics face planul de recucerire, adecă maghiarisare a ţării noastre poliglote îndrumând guvernul să vîre hcuri de Ciangâi şi câte alte lăpădături prin locurile unde nemaghiarii locuesc In masse compacte. Lui Bekarcsli trebuesc enclave măiestrite pentru preparea arborelui nostru naţional. In ultima sa publicaţie, cu care ziarul nostru amănunţit s a ocupat, strategul naţional maghiar indică toate cărările şi mijloacele pentru descompunerea naţionalităţilor. Planul este foarte frumos şi menit a escita pofta de antropofagie a acelora, cari cred că pe cadavrul naţionalităţilor se va forma o Ungarie unitară. Noroc însă că realitatea vorbeşte în contra planurilor lor şi prin cifre le dovedeşte lupta sisifică. Spre a ne convinge despre aceasta n’avem lipsă decât a asculta din când in când şi câte un cântec de lebedă. Căci lebeda când se apropie de moarte îşi cântă cântecul ei funebral. Un astfel de cântec esecutat pe sopran este şi primit ziarului »Hazánk" de Sâmbătă. Se plânge adecă »Hazánk« că starea ţării noastre e cât se poate de tristă; se plânge unde a adus pe veneratorii lui Beksics şi consortes politica actuală ungurească. Şi ca nota de durere a actualei stări să nu fie lipsită de timbrul tragic, »Hazánk« vine la constatări, la statistică. Basatfi adecă pe datele statisticei oficioase »Hazánk« constată, că in ţările coroanei ungare s’au născut 69 mii copii cu vieaţă, au murit insă 49 de mii şi a rămas astfel o sporire naturală de 20 000. Acest fapt până aici ar fi îmbucurător. Dar’ »Hazánk« tot pe basa datelor statistice vine să constateze că miseria, lipsa, dările şi noi mai adaugem, ocârmuirea nedreaptă a alungat dela sînul patriei numai in luna Martie 22.909 oameni. Şi cum? Greutăţile zilnice, lipsa, foamea ’i-a făcut ca 22.909 braţe vînjoase să-’şi părăsească vatra, sau neavând-o în urma părinţeştei îngrijiri guverniale vin să-’şi părăsească ţeara care l-a născut şi cu paşapoarte să-’şi părâ■easoâ locul natal, ţeara devenită mamă vitregă. Aceasta este Ungaria modernă, care vrea să fie punctul de atracţie şi de echilibrare politică în monarchie şi în vieaţa statelor orientale. Dar’ încă ceva! 22.909 bărbaţi ’şi-au părăsit în luna Martie ţeara cu vestitu-’i şelf guvernământ pe basa paşapoartelor in regulă. »Hazánk« ne încredinţează şi noi svntem siguri câţi sătui de vieaţa libe-r rală şi fericită a Ungariei nu ’şi-au părăsit ţeara fără paşapoarte. Şi aceasta este dovada cea mai convingătoare de- I spre binele şi fericirea locuitorilor acestei ţări. Am înţelege această emigrare, când ţeara noastră ar fi ca Italia, care în raport cu prea marele număr al populaţiunii şi al distinselor îndeletniciri ai fiilor sei, ar căuta de bunăvoe teren de subsistenţă şi lucrare în afară, precum se întâmplă. Acest fenomen in Ungaria însă dovedeşte apropierea cataclismei. Noi n’avem să luăm la cunoştinţă avertismentele ziarului »Hazánk« adresate guvernului şi poporului maghiar. Noi ştim primejdia, o cunoaştem şi de aceea în nenumărate rînduri atenţi ’i-am făcut pe guvernanţii noştri, societatea maghiară chiar, ca să privească spre primejdia ce se învîrte în jurul lor. N’au voit însă să ne asculte şi răul se lăţeşte mai departe. Găci azi pleacă 22.909, ca mâne vor pleca tot atâţia şi poate şi mai mulţi şi ca poimâne ţeara va rămână fără braţe, va trebui, ca şoviniştii vrând-nevrând să împlinească dorinţa lui Beksics, să aducă Ciangăi, ca după scurtă vreme să fugă şi aceia spre a lăsa ţeara Evreilor şi binevoitorilor legiuitori ai ţării. Şi atunci veţi fi voi între voi cu perciunaţii, dar’ şi cu noi, căci ţeara nu ne o părăsim, scumpă fiind noue Românilor. Noi vom rămână deci la vetrele noastre şi dacă greul vieţii totuşi ar sili pe unii din fiii poporului nostru să-’şi părăsească ţeara, să iee lumea în cap, cum zic ei, sfântă datorie avem a-’i abate dela acest pas greşit arătându-le, că în loc de a 'şi uşura soartea se espun totalei ruinări şi nimiciri. Puţina le avere pe un preţ neînsemnat le ar ajunge în mâna străinilor, ear' copiii pe strade şi în loc de a afla visata fericire din ţeara străină cu amar se vor convinge, că fie pânea cât de rea, tot mai bună in ţeara mea. Laţurile iobăgiei le am purtat secol de-a rîndul şi nu ne am părăsit ţeara. Nu ne-am părăsi-o nici acum, ci muncind cu stăruinţă şi ferindu-ne de comoditatea şi traiul uşuratic, carei-a adus pe compatrioţii noştri la sapă de lemn, ne vom afirma in vechiul nostru pământ. Medul de lege despre căile ferate din Bosnia e primit într’a treia cetire. — în deputaţiunea cuptei e ales Nemenyi, în deputaţiunea regnicolară croată A. Hegedűs şi E. Hodossy — Urmează desbaterea proiectului de apropriaţiune. Kossuth îl respinge ca semn de neîncredere faţă de un guvern, care a părăsit aspiraţiunile „naţiunii*, nu se întrepune pentru o armată independentă şi sufere teritor vamal comun, deşi nu exista nici o convenţie vamală. Insinua că coroana părtineşte pe Austria în lupta economică. Biblia, 13 Maiu 1902. Din dietă, înainte de a intra în ordinea de zi, presidenţial dă opresiune simţemintelor de compătimire pentru dezastrul, de care a fost lovită naţiunea franceză prin nimicirea coloniei franceze de pe Martinica. — Provin delegaţiuni. Comisiunea budgetară a delegaţiunii austriace a primit raportul despre budgetul ministrului de esteme, esprimăndu-i totodată recunoştinţa pentru representarea plină de succes a intereselor încredinţate lui L’gaţiune persana în Bucureşti. Este vorba ca în cursul acestui an, probabil chiar peste o lună sau două, guvernul persan să înfiinţeze o legaţiune la Bucureşti. Cupta. Deputaţiunea ungară a cuptei a primit propunerea referentului Max Falk, ca raportul cuotei să fie de 34 4 , 65.6. Când se va vota aceasta prin o lege specială, adusă în camerele ambelor jumătăţi ale monarchiei, art. I V, din 1872, care se referă la »precipitum« ul fostei granițe militare, să fie scos din vigoare. PEMPEP CONGRESUL HIMERICEI SÂRBEȘTI alegerea de deputaţi e ficsatit pe 191 c Zastava scrie că partidul radical are candidaţi în toate cercările electorale. MBHBBMMBaWMBBBBBBM—B8—HBW contingentul necesar de inteligenţă. Plângerile lor apar într’o lumină şi mai curioasă, dacă ne reamintim barbara apăsare la care sânt supuşi în Rusia, unde nu le e permis să tipărească nici o carte în limba ruteană. Cu stările din Galiţia seamănă în mai multe privinţe şi cele din Bucovina. Atei sânt Românii representanţii drepturilor istorice. Pentru-că nu încape îndoială, că Bucovina a fost la încorporarea ei la Austria, românească. Cum s a înmulţit elementul rutean în ea, nu se poate spune cu deplină claritate, una e însă sigur, că Polonezii n’au conlucrat la această acţiune. Polonezii totdeauna au sprijinit drepturile istorice ale Românilor şi inştiinţele lor autonomiste. O conlucrare armonică a Românilor şi Polonilor e indicată în toată forma prin politica de mulţi ani a clubului polon. Românii şi Polonii au în principiul comun al representării drepturilor istorice casa comună, pe care pot lucra fiecare pentru binele Austriei şi al dinastiei. Numai o animositate personală, produsă în mod măiestrit, a putut îndupleca pe Români să fee din când în când poliţie faţă de Poloni. Scrijorul e de părerea, că o conlucrare a Polonilor şi a Românilor e de dorit atât din punct de vedere principial politic, cât şi economic. Rutenii trebue să ţină cont de resultatele desvoltării istorice şi ar fi bine, ca printr'o învoire durabilă a Românilor şi Polonilor să li se dee Rutenilor să înţeleagă, că numai respectând drepturile istorice ale acestor doue popoare, superioare lor in cultură, vor puta păşi pe calea unui progres liniştit. O alegere ilegală. Maius. In faţa tristului spectacol, ce ni se desfăşură de o anumită clică de oameni, parte in coloanele foii »Tribuna Poporului« parte în foile jidano-maghiare »Nagyvárad«, »Szabadság«, »Pesti Esti ul«agheta — pentru de-a asigura învingerea vicariului Mangra la alegerea de episcop în Arad — ca să vedeţi cu ce arme lucră această clipă îmi permit să descriu pe scurt modul în care s’a făcut alegerea de deputat în ceroul Tinca, din Bihor, o alegere care va rămânea o vecînică pată pe biserica noastră ortodoxă. Abzicând deputatul Roxin de mandatul seu încă astă-toamnă, vicariul Mangra nu s’a ingrjit la timp ca să dispună alegere nouă prin consistoriul plenar, ca unicul factor competent in această causă, ci numai după moartea ordine este reservat oraşului: ajunge a citaCarouselul istoric, la care vor asista M. M. L. L. regele şi regina; concursul internaţional de musică(cu splendide premii oferite de suveranii Italiei, de principii şi principesele familiei regale etc.) la care vor lua parte cel puţin 2000 de esecutanţi şi care va întrece cu mult pe cel din 1898, concursul internaţional hipic (de cai) cu intervenţiunea a număroşi oficeri din naţiunile de frunte străine etc. Spirite Matteoda, Eminescu în Blaj. (Urmare). Din câte am spus, şi din câtem-au spus martorii, e aproape sigur deci că Eminescu a venit la Blaj prin Maiu, îşi aduc mulţi aminte că îl vedeau mâncând cireşe... Uneori 11 vedeau la ţărmurul lacului din sus de Blaj, numit »Chereteu«, spârlindu-se gol-goluţ la soare, mâncând cireşe şi aruncând aimburi in apă, delectându se în undele ce le făcea pe oglinda liniştită a apei. Apoi se scălda. Că acestea două par a fi fost deliciile lui: să mânce poame şi să se scalde. »Studenţii vorbeau, că Eminescu mâncă multă pâne şi poame, cu deosebire prune« — scrie dl Petru Petrescu. Nr. 79 episcopului Goldiş a dispus efectuarea alegerei de deputat sub auctoritate. Terorisările puse la cale de vicariul Mangra pentru asigurarea reuşitei aderentului teu Dr. Aurel Lazar din Orade, sunt fără păreche în biserica noastră, şi în o mică parte se vor putea vedea din protestul comisariului consistorial Dr. Iustin Pop, advocat în Tinca, pe care îl alătur ați în toată estensiunea: Venerabil sinod eparohial. Pe basa regulamentului afacerilor interne §. 57 am onoare a Vă înainta următorul protest, respective a Vă face următoarea representaţiune: Venerabilul Consistor de Oradea mare cu nr. 680/902 a binevoit a mă numi pe mine de comisar consist, la actul de scrutinare pentru alegerea de deputat sinodal în ceroul Tincei. Tot în această onorifică reperoare mi s’a dat mie dreptul de a desigua localul, unde are «o ■e ţină scrutiniul. Dându-’mi-se apeat drept eu din considerare, că ziua defiptă de Ven. Cons. a fost Luni a doua zi de Paşti, sărbătoare mare la noi, când biserica este aproape toată înaintea amezii ocupată prin serviciul divin am designat conform obiceiului de pân’aci şi pe basa autorisarii primite de la Ven. Cons, cancelaria mea ca locul de scrutinare, şi despre aceasta în mod oficios am şi avizat pe bărbaţii de încredere. Chiar în ziua de Paşti am primit scrisoarea dlui vicar eppeso, V. Mangra, ad nr 680/902, care am onoarea a Vă-o alătura în copie simplă. Cine va ceti aceasta scrisoare anticonstituţională, încât nu ’i s’a stins din pieptul seu simţul de dreptate şi cinste, sigur se va revolta, pentru că josnicele Insinuări mă ating deoparte pe mine, ca persoană de încredere a Constatorului gr.-or. rom. din Oradea-mare, pe care dl V. Mangra ca vioar eppeso nu-’l poate desavua. Afară de injurioasele ^Insinuaţiuni însă cuprinde aceasta tristă scrisoare cel mai brutal atac contra statutului organic. *. Vedeţi din aceasta scrisoare, pumpă asupra şi peste comisarul consist. — dl vioar V. Mangra numeşte de comisar poliţial pe protopopul Nicolae Roxin, care va avea chemarea „a-mi da mie desluşiri trebuincioase, a observa ordi*nea legală şi a preveni eventualele in-* corectităţi şi abusuri«. Statutul org, precum regulamentul afacerilor interne şi regulamentul la alegerile de deputaţi sinodali în eparchia Aradului, hotărăşte în mod categoric procedura, ce trebuie să se observe la scrutiniu şi persoanele, cari constituesc acest colegiu de scrutiniu, anume: §. 23 din re-Despre acelaşi lucru mărturiseşte d-nul Onea, care scrie: «Eşia din odăiţa seminarului (asta va fi fost prin Sept. 1866) în piaţă... acolo se aflau precupeţe cari vindeau struguri. Eminescu de obiceiu cumpăra struguri, îi punea în pălărie, apoi ţinând pălăria în mâna dreaptă păşia încet prin piaţa Blajului mâncând strugure. Aceasta o făcea mai în toată ziua«. A doua plăcere — scăldatul ■—’şi o pută satisface fără nici o cheltuială. Şi se scălda des, se vede, că mulţi îşi aduc aminte, că ’ au văzut scăldându-se în lac, şi în Târnav-mică. Odată — spune p. călugăr D. — eram la preumblare în »grădina Podului«, (pe malul Târnavei-mici), şi-l văd acolo în apă. Cum stăm pe ţărmure, în revereandă, şi mă uitam la el, îmi strigă: »Hai de te scaldă, ce stai ca o mireasă pe ţărmure!« Acelaşi susţine ca sigur, că Eminescu şi pe timpul feriilor de vara a rămas în Blaj, şi că umbla mult singur. Atunci avea desigur şi timp şi loc, să se scalde. Lacul putea să-l admire, lăsându-’şi sbor liber fantasiei, care în atâtea forme a eternisat imaginile sale lacul... Special lacul Blajului, care are o frumoasă şi liniştită situaţie de bun.