Tribuna, iulie 1902 (Anul 19, nr. 119-139)

1902-07-02 / nr. 119

Nr. 119 Pletos, A. Tincu, Popoviciu, preot mili­tar, Dr. I. Stroia, prof., Vir. Oniţ. di­rector, Dr. Barzu, Maier, Dr Reu, Preda, Dr. Hossu, Decean La finea liturgiei noul părinte Iapnach şi asesor consisto­rial Rev. domn Dr. Elis Gristea a ţinut o pătrunzătoare vorbire de o deosebită frumseţă. După terminarea serviciului divin comitetul parochial a ţinut o şedinţă, în care a votat pentru catedrala, a cărei edificare se începe acum suma de 15 000 coroane... Rămas bun altarului vechei cate­drale la care archierei cu spirite înalte­­i inimi cucernice, în timpuri de grea în­cercare pentru biserica ortodoxă şi po­porul român, cu duolul adevărului au servit. Secţiile „Asociaţiu­nii“. Vineri şi Sâmbătă au ţinut secţiile »Asocia­ţi­unii« şedinţe separate, care ieri şi azi au avut două şedinţe plenare, presidate de di Mp­­osonyi. In şedinţa de ieri, care s’a ţinut după prânz au fost presenţi 16 membri, s’a făcut alegerea membrilor în locurile vacante, s’a cetit raportul secret. I. Azi s’a discutat chestia ortografiei etc. Şe­dinţele continuă şi azi după prânz. Comitetul societ, pentru crearea unui fond de teatru român, în şe­dinţa ţinută ieri, în 13­­. o. a decis ca statutele să rămână neschimbate. • La fondul „Masa învăţăceilor me­seriaşilor români“ administrat de »Reu­niunea socialilor români din Sibiiu«, au binevoit a mai contribui următorii d-ni: Pantaleon Lupuţa, căpitan c. şi r. în pens. 1 cor.; Moise Lazar, aces. consist 40 bani; Victor Fincu, funcţ. const. 50 bani; Iiie Hociotă, ascultător al facul­tăţii teologice, Cernăuţi, 20 bani ; Petru Cirop, candidat de preoţie, Becuri, 50 bani; Ermil Bordia, funcţ. de bancă; Ieronim Preda, directorul tipogr. archid. fiecare câte 20 bani şi Cornel Popascu, stud. filos., Budapesta, 50 bani. * Pentru ca se se ştie. »Tribuna Poporului« din Arad şi adipta ei, »Li­bertatea« din Orăştie, s’au avântat la « rolul de a ne da lecţii. Nu ştim nemo­destia, spiritul impacienţii sau mâncă­­rimea de ceartă le-a îndemnat la acea­­sta. Au aflat adecă, sau numai au dat cu socoteala, că noi... nu avem nimic de zis despre curioasa politizare a dlui Tocilescu prin Hunedoara. Faptul e, că noi încă în unul din Mercurea trecută am dat o cronică despre escursiunea istorico-areheologică, făcută de grupul bucureştean, neesprimându-ne în merit, de­oare-ce nu aveam raport despre cele vorbite de dl Tocilescu. Când am aflat ce a vorbit archeologul român, ne am pronunţat mai pe larg. Abstrăgând deci dela alte conside­­raţiuni, lecţiile de natura aceasta nu le primim. Vază ’şi »Tribuna Poporului* de daraverile ei mangliste. Ear’ micu­­lui »Tinel« din Deva îi zicem: «Te-ai prea grăbit cu urda­’n Turda!« • Hymen. Dl Dr.­ Coriolan Mese­­ţian şi d-şoara Adela Trifu îşi vor sărba cununia iar la 21 Iulie st. n a. c. la 5 ore d. a. în biserica română din Şimlăul­ Transilvaniei. * Examen de notar. Dl Iuliu Chri­stian, vice notar în Câmpeni, a făcut examenul de notar în fața comisiunii administrative din Murăş-Oşorheiu cu distingere.* împăratul în monitorul poliţial. Ultimul număr al fosei poliţiale din Praga publică în partea despre informaţiunile oficiale următoarea scrisoare de ur­mărire: împăratul Wilhelm II, fiiul împă­ratului Frideric, mort în Charlotenba­g, care a fost internat în casele de sănătate ale profesorului din Berlin Dr Eilew, cu câteva săptămâni înainte de aceasta a fugit de-acolo şi a dispărut fără urmă. Cu câteva zile înainte de asta a fost văzut în Marienbus­g unde a fost cuprins de furioase accesa de oratorie. Nebunul este a se urmări cu toată energia şi în pas de resuitat positiv este a se aduce înaintea subscrisului oficiu. Direcţiunea poliţială ceh, şi reg din Praga. Praga 23 Iunie 1902 • Orcan în Timișoara. Din Timi­şoara ni­ se scrie, că după un nesupor­­tabil năduf de 35—36° o. Vineri dimi­neaţa s’a descărcat o furtună îngrozi­toare asupra oraşului. In suburbiul »Fabric« orcanul a dărimat vre-o cinci oase construite slab. în grădina Nie­­metz fulgerul a lovit într’un lemn pu­­ternic şi în două case private prefăcân­­du le in cenuşe. După o scurtă pausă furtuna a reînceput pe la ameazi cu puteri îndoite. Pipais curgea potop. Aco­perişul casei costitateese fu spart de vânt şi vre­o 30 sârme rupte. Parcurile au fost pustiite, arbori f­oarte rupţi parte smulşi din pământ. Ţ­glele de ps co­­perişe şi urloaiele dărîmate formau un Strat gros pe stradele goale. Asemenea pustiire a causat furtuna şi la câmp, unde clăite au fost împrăştiate şi sno­pii aruncaţi de vânt în depărtare de phi­lometri, f. Destituit. Luni, in 7­­. c. a fost destituit din postul de protopop şi pa­­roeh gr or. al Oşorheiului de pe Murăş, dl Nicolaie Maneguţ, în urma cercetă­rilor făcute de cătră consistorul archid din Sibiiu. Destituirea au efeptuit-o dl prot din Dej, Teodor Herman şi fisca­lul cons. dl I. A. de Preda, ca comisari consistoriali.• Cardinalul Schlauch. Vineri după încheierea foii am primit știrea, că epis­copul romano catolic de Orade, cardina­lul Schlauch Lörincz, a răposat în Orade, joi la orele 9 și 47 minute seara. In­raormântarea s’a făcut azi cu mare pompă, pontificând archiepiscopul din Kalocsa, Csuszka. Datele biografice ale răposatului cardinal sânt următoarele: Schlauch s’a născut în anul 1824, la Aradul-nou. Părinţii lui au fost Şvabi. In 1846 a absolvat studiile teologice, în 1847 a fost hirotonit preot, fiind numit capelan în Sân-Miclăuşul-mare. In 1850 a fost capelan în Timişoara şi profesor de dogmatică la seminarul de acolo. în 1852 a ajuns asesor consistorial, apoi pieban în Mercyfalva şi Timis Gyarmat. In 1872 a devenit canonic în Granad, în 1873 ,l-a numit Maiestatea Sa episcop în Sătmar, în 1887 în Oradea mare In 1893 a ajuns cardinal. Dispunând episcopia de la Oradea de­venite uriaşe, a făcut şi multe fon­­daţiuni, dintre cari cea mai însemnată a fost cea de 100000 fl. din 1897. In anul 1896 a dat oraşului Dobriţiu 30.000 fl. pentru înfiinţarea unei mănăstiri de maice, în 1901 a întemeiat o preparan­die pentru conducătoarele de asine de copii. A fost unul dintre cei mai şovinişti prelaţi catolici din Ungaria. • „Agricola“. Ne permitem a aduce la cunoştinţa publicului român, că tri­bunalul reg. din Deva cu nr. 5891/902 a aprobat statutele şi a înregistrat firma însoţirii »Agricola« din Hunedoara. Am accentuat de mai multe ori importanţa însoţirii noastre şi credem că a de prisos a mai insista şi de data asta asupra valorii ce o va avea. »Agri­cola« în mijlocul poporului nostru inactivarea însoţirii se va face în 1 Septemvrie st. n. a. o. Până atunci rugăm pe toţi Românii de bine să ne dee mână da ajutor in­tru ajungerea scopului ce urmărim, ear’ acei p. t. Domni cari au primit liste de subscriere să binevoiască a le retrimite cu ori şi ce resultat la adresa însoţirii. Din şedinţa direcţiunii ţinută la 11 Iulie st. n. 1902. »Agricola«, înso­ţire economică de magazin şi anticipaţii în Hunedoara. Dr Alex. L. Hossu, preş. ad hoc, Nicolau Macrea, notar. • Catalog român, de localităţi »Bu­dapesti Hírlap«, scrie sub acest titlu ur­mătoarele: »Aşa se vede, că naţionalită­ţile îşi­ vor termina mai iute catalo­gul localităţilor lor decât comisiunea, care redigează catalogul pentru sta­tolirea în mod oficios a numirilor de localităţi. Am amintit, că foaia perio­dică slovacă »Hlász« ce apare în Sza­­koleza, a publicat deja în luna trecută numirile localităţilor slovace — Szlo­­venzske Okolia, aşa precum trebue să le folosească un Slovac adevărat«­ Sibiiu, Marţi.­ ­ Un învăţător maghiar, care nu ştie ungureşte. Aceasta este titlul unei eremiade a foii »Maga. Ci­că e’a întâm­plat în zilele aceste că un învăţător din comitatul Baranya a fost ascultat la tri­bunalul din Pecs. Judecătoria a rămas uimită văzând că zilerul naţiunii nici o boabă nu ştie ungureşte. Dar’ cum ar şi putea se ştie, se întreabă »Magyaror­­szág« când învăţătorul e prusiac de ori­gine. De altfel el învaţă ungureşte pe bă­ieţii Şvabilor din Magyar Boly »Mag« se plânge amar că ce sa va alege de capii crescuţi de un astfel de învăţător ? Şvabi vrednici vor rămână! Vieaţa socială. Petrecere în Ciachi­ Gâr­bău. Inteligenţa română din Ciachi Gâr­­bău şi jur aranjează în 27 iulie n. a. c. în pavilonul din grădina şcoalei confe­sionala gr.-cat. din Ciachi Gârbău o pe­trecere de vară, începutul la 6 ore p. m Venitul curat este destinat în folosul nou terminândei biserici gr.-cat de acolo. Petrecere in Lăpuşul­ unguresc. Inteligenţa română din Lăpuşul­­unguresc şi jur invită la petrecerea de vară ce se va aranja Duminecă la 3 August st. n. 1902. In salonul hotelului »Bittner« din loc. începutul la 7 ore seara. Venitul curat este destinat pen­tru ajutorarea şcoalei române locale. NB. în pausă eventual se vor juca de către 13 tineri jocurile istorice: »Căluşarul«, »Bătuta« »Romanul« şi »Bieul«. TRIBUNA Invitare de abonament „TRIBUNA“ Cu 1 Iulie 1902 v. incep noue abonamente lunare, Quar­tale, semestrale şi anuale. Domnii abonenţi sânt rugaţi a grăbi cu reînoirea abonamen­telor lor, pentru regulata expe­diţie a foii.­­ Abonamentele se fac prin mandate poştale şi anumit pentru un timp, care incepe cu prima şi se termină cu ultima lunei, după stilul vechiu. Este în interesul dilor abo­nenţi, ca adresele să fie Însemnate cât se poate de corect şi legibil. Domnii abonenţi vechi sânt ru­gaţi a lipi pe mandatul postal adresa tipărită dela fâşiile d­in care li s’a trimis „Tribuna“ până acum. Administraţiunea Abonamentul anual costă . 28 cor. —bani­ Abonamentul semestral . . 14 cor. —bani Abonamentul trilunar . . 7 cor. —bani. Abonamentul lunar costă. . 2 cor. 40 bani. Dela „Reuniunea română de înmor­mântare din Sibi­u“. — O rugăminte. — Ne luăm voie a ne adresa cătră mem­brii Reuniunei noastre cari în rea timp au părăsit Sibiiul, cu rugarea se bine­­voiască a ne aduce la cunoştiinţa dacă do­resc a mai rămânea sau nu în sânul Reuni­unei. Cu o cale punem în vedere, că între membrii noştri până de present s’au ivit 21 caşuri de moarte. Cei cari vor să mai fie membri să binevoiască a trimite în timpul cel mai scurt taxele restante car’ cei cari vor sc ese din șirul membrilor să înapoieze cărticica de membru. Nefiiind încă numărul complet pentru a 2-a secțiune, la subscrisul birou se mai pri­mesc membri noi. Sibiiu, 11 Iulie n. 1902. Biroul »Reuniunii române de înmor­mântare din Sibiiu«, l'autab­ou latenţa, director. Vlc. TordAsianu, secretar. Din public/) Din Doloave (lângă Panciova). — Respun­s. — In anii 79 şi 80 ai »Tribunei« a apărut din Doloave o corespondenţă foarte lungă şi plină de neadevăruri, neexactităţi, scornituri şi întortocheli referitoare la persoana subscrisului, subscrisă de pseudonimul Argus. La cunoştinţa acestei corespodenţe am ajuns abia în zilele trecute, când îmi căzui în mână »Tribuna«, care n’o aveam abonată. Cetind-o am rămas înmărmurit, văzând cu câtă maliţie ştie autorul a denatura şi întortochea adevărul. Apoi prin modul de scriere (stil) am cunoscut pe autor şi în acelaşi timp şi tendinţa lui. Autorul adecă este un învăţător dela şcoala de stat de aici, venit acum 8 ani, eară tendinţa-kn este de a presenta pe sub­scrisul într’o lumină cât se poate de falsă, apoi de a produce şi forma printre membrii Venerabilului Consistor al Caransebeşului, printre membrii parochiei subscrisului şi peste tot printre membrii societăţii noastre române un cuvănt de opiniuni cât se poate de nefa­vorabile despre mine şi în fine de a prepara astfel nesuccederea alegerii şi aprobării de ca­pelan a fiului meu, care a concurs la acest post, încuviinţat din partea Venerabilului Con­sistor pe basa neputinţei subscrisului, mani­festată într’un mod îngrijitor prin morbul numit »Bronchitis şi Asthma«, şi dovedită în mod demn de credinţă prin documente de experţi, fiind şi notorică. Deci mă simţesc iresistibil îndemnat de a combate neadevărurile, neexactităţile şi de­naturările cuprinse în amintita corespondenţă, ca astfel Onoratul public să nu fie sedus a le crede. Referitor la instituirea subscrisului de paroch în Doloave, maliţiosul Argus nu ştie cum să facă ca să presenteze aceea ca cea mai mare nelegalitate. De aceea zice: »de preot al nou înfiinţatei parochii după mari sforţări fu ales un protegiat al Consistorului din Caransebeş Aron Bartolomeiu. Va să Zică pare că aici re­cunoaşte c’am fost ales preot în Doloare, care alegere o pretinde legea; dar’ în urmă­­i­ se pare, că n’a presentat lucrul destul de ilegal, cum cere interesul lui şi de loc adauge mai *) Pentru cele cuprinse în rubrica aceasta recreţiunea nu e responsabilă. 2/15 Iulie 1902 jos: »Din acest moment soartea acestei parochii nenorocite fu depusă în mă­riile acestui om, impus în post în contra voinţei aproape a tuturor Românilor«. Bine, dar, amândouă: alegerea şi impunerea cu forţa — nu pot sta lângă­olaltă în acelaşi timp; ci ori am fost ales în mod legal şi atunci n’are loc afirmarea c’am fost impus cu forţa; ori am fost ocurpat cu forţa şi atunci n’are loc afirmarea că am fost ales. Dar’ maliţiosul Argus e capabil de acest stil nelogic-contra­­zicător, fiind că cuprins odată de patima in­vidiei nu mai poate nici judeca, nici vorbi, nici scrie logic. Deşi obiectul, despre care e vorba, s’a petrecut înainte cu 29 de ani, (1873) şi este deja un lucru antiquat, totuşi Argus mă si­leşte a espune lucrul după adevărata lui stare: la parochia din Doloare în urmarea concur­sului au competat numai 2 indivizi, adecă subscrisul şi I. Popovici, preot în Folea; dintre aceştia eu am întrunit majoritatea voturilor legale şi pe basa acesteia şi a cualificaţiei mele mai superioare decât a rivalului meu. Consistoriul a aprobat alegerea mea şi a dispus introducerea mea în parochie. Di­­m­­prejurarea, că eu am fost introdus în pan­rochie contra protestului nemotivat al unor locuitori nu se poate conchide, că am fost ocurpat contra voinţei comunei, din contră instituit în sensul legii. Cel puţin aşa ju­decă oamenii ordinei, care ca Argus judecă numai anarchiştii. • Argus afirmă mai departe următoarele: »fost-au maltrataţi, fost-au chinuiţi, umblat-au legaţi acei bieţi Români, cari s’au luptat în contra impunerii cu sila a acestui preot, dar­ tot în ză­­dar«. Aceste cuvinte nu se pot referi decât la un fapt săvîrşit în 1874 prin câţiva Ro­mâni din Doloave cari nu erau mulţumiţi cu instalarea subscrisului în parochie, — şi aşa, ei luară cu forţă cheile bisericei din mâna crâsnicului (paraclisierului) sub cuvânt, că bi­serica e a lor şi că ei au dreptul să sloboadă în biserică numai pe preotul, pe care-­l voiesc ei; eară eu tocmai aveam să botez un copil în biserică şi-’mi lipseau cheile. Atunci pro­­topresbiterul tractului, care fusese de faţă pentru instalare, făcu arătare la autorităţile politice, în urmarea căreia acei câţiva Români fură arestaţi de autoritatea politică admini­strativă, apoi predaţi justiţiei pentru de a se cerceta şi pedepsi delictul lor, ca astfel să se manţină ordinea şi disciplina în biserică şi să se ştie că nu singuraticii, ci episcopatul ’ are dreptul de-a dispune de biserici — conform canoanelor. Dar J­ean răspunde-­mi, Domnule Argus, la următoarea întrebare: ce ai face D ta, dacă unul ori mai mulţi oameni din co­muna, unde te afli, ’ţi-ar închide şcoala ca să nu mai poţi ţine instrucţiune, sub cuvânt, că D-ta nu corespunzi dorinţei lor, nu eşti învăţător confesional ori comunal, dela care mai poate aştepta folos, ci învăţător de stat, care propuni în limba maghiară, oar’ şcoala aceasta e proprietatea noastră — a comunei Doloave? N’ai considera­t-ta această pro­­cedere drept un act de violenţă şi anarchie şi n’ai cere dela autoritatea şcolară, ca să dis­pună a se pedepsi turburătorii şi a se con­­strînge să- ţi respecte dreptul de-a folosi şcoala şi instrui tinerimea? Ba da, căci altcum ai fi un poltron netrebnic şi nedemn de dreptul ce ţi­ s’a dat. Apoi vezi, chiar aşa un fapt a fost şi acela, despre care D-ta te plângi că au fost maltrataţi acei Români ş. a. şi cu acelaşi drept — nu eu, ci protopresbiterul de atunci a cerut la autoritatea politică, ca să dispună a se constrînge turburătorii ca să respecte ordinea în biserică. Invidia însă nu te lasă să judeci logic şi-­ţi ia raţiunea. Insă »Quid tibi fieri non vis, alteri non­­ cer­is«. (Va urma). Aron Bartolomeiu, paroch român gr.*or. Bibliografie* A apărut «Şcolarul declamator« versuri scrise şi alese pentru şcolarii şi tinerii cari declamează la esam­ene, zile onomastice, la concerte etc. — de Nicu Stejărel. Arad, tipogr. »Trib. Pop« Peţul 50 fii. — »Idei politice naţionale« de Lt.-Colonel Gh St. Tudoriu, oficer în retragere. Articoli publicaţi în diferite ziare sub pssdonimul »Veghetor«. » Bucureşti Tipo - Litografia »Tiparul« Strada Covaci 11. »Români buni şi Români rei«, pă­reri împărţite asupra activităţii patrio­tice a »Ligei culturale« — de Ovid Den­­suşianu articole publicata în »Revista Română, politică şi literară De vân­­z­are la »Revista Română« Pasagiul Ro­mân » Bucureşti, Preţul leu 1.50. O Probleme actuale în vieaţa noa­stră naţională. Cu un adaos »Tineri­mea«. Articoli politici de Săgeată Re­producere din »Tribuna«. Acesta este titlul unei foarte interesante broşuri, apărute de curând în editura »Tipogra­fiei«, societate pe acţiuni în Sibiiu, 218 pag. 8°/e. Preţul 1 coroană. Interesul, cu care publicul român a primit la tim­pul seu articolu­ »Probleme actuale«, ne-a îndemnat se-­i reproducem în broşură, ca să fie adunaţi într’un mănunchiu, spre o mai uşoară reprivire. Aceşti articoli se estind asupra o mulţime de chestiuni de mers importantă pentru calea noa­stră naţională. Sunt atinse în aceşti articoli o serie de planuri, a căror esiscutare, respective punere în praxi, barem pe jumătate, ar aduce nepreţuite resmitate­ pentru ajungerea cu un puter­nic pas înainte spre rezolvarea chestiu­nii noastre naţionale. In împrejurările grele, în cari trăim noi astăzi, datori sântem cu toţii să lucrăm pe toate căile posibile la asigurarea asistenţei noastre Pag. 475 naţionale, la crearea a nouă forţe, nouă instituţiuni de întărire. Pentru cei dor­­nici de muncă, cu iubire de neam, ne­atinşi de boala indiferentismului atât de păgubitor, broşura »Probleme actuale« formează o nepreţuită călăuză, o direc­tivă în acţiunea de ori­ce natură pe câmpul larg al intereselor naţionale, po­litice, economice ori culturale deopo­trivă.s ,, Vechile episcopii româneşti a Vadului, Geoagiului, Silvanului ?* Belgradului“, de Dr. Aug. Bunea. Blaj. 1902. Preţul 2 cor. 50 bani. E cel mai nou op de literatură is­­torică-bisericească, eşit din peana dlui Dr. Bunea. Că şi acesta e un eveni­ment în literatura noastră de dincoace, o dovedesc aprecierile elogioase, ce­­i-au fâcut scriitorii cei mai de seamă de din­colo. Un distins istoriograf din Bucu­reşti a numit scrierile dlui canonic »măr­găritare scumpe«, alt neobosit scrutător pe terenul istoriei naţionale a scris au­torului: »Ai făcut cea mai bună carte de istorie, ce a eşit de multă vreme în Ardeal«, care factorul principal al nouei direcţii literare a scris autorului, că »din concluziunile ei a recunoscut cu adâncă bucurie acel spirit de necondiţionată iu­bire a adevărului, care începe în sfîrşit a da valoare istoriografiei române«, într’o repensiune, ce face în »Con­vorbiri literare«, profesorul N. Iorga cărţii, promite a reveni pe larg asupra prinosului de teorii şi fapte, pe care-­l aduce părintele Bunea istoriei poporu­­lui nostru. Pentru cetitorii »Convorbi­­­­rilor« ajunge această semnalare, cu laude­­ din toată inima a unei cărţi, care face cea mai mare onoare autorului ei şi ar merita să fie cât mai răspândită, din­­colo unde a fost scrisă şi dincoace, unde mai avem şi alt rol decât acela de a ne face afacerile, cu vorbe de naţionalism pe buze. De ce spirit a fost călăuzit autorul la alcătuirea acestui op, arată trasa, cu care-­şi încheie capitolul ultim: »la ac­ţiunile cele mai mari politice şi cultu­rale ale poporului român totdeauna s’au aflat alăturea uniţii cu neuniţii şi nu­mai stupizii şi cei răi au căutat a des­­bina poporul pe tema confesională. Dar’ astfel de oameni, dacă le-ar lipsi acea­­stă temă, ’şi-ar căuta alta, poate şi mai periculoasă«. Patriarchale. Poesii de St. O Iosif. Bucureşti, editura librăriei H. Stein­berg 1901. Preţul 2 lei. 2Sosial Im Sibiiu. La 14 Iulie n. 1902. Hotel.­Imperatul Romanilor:« Dr. Slaga,­­ prof., Vlaicu, dir., Petreacu, dir. de bancă, Palfy,­­ funcţ., Fenyvessy, Izso, com. Dr. Stoica, medic I Braşov, Vulcan, red., Roth, com. Oradea; Bern, , funcţ., Meri, căp. Alba-Iulia; Szabó, not. public Orăştie; Felix şi soţia, ing. Uioara; Balogh şi soţia, fabr. Budapesta; Nathan, funcţ. de bancă Cluj; Sobul şi fam. com., Dr. Rosenberg şi fam. adv. Făgăraş; Goldaeheider,corn. Berlin; Knape, corn., Dr. Radovitz, medic, Müller şi soţia, Bu­cureşti ; Lang, com. Deva; Klein, com. Blaj; Schuller, căp. Avrig ; Mateescu, căp., Dr. Manu, medic, Dumitrescu, Smântânescu, Gârbovescu, Rîmnic; Ungurean, Steiner, Timişoara; Kollossy, Urszing, Beriu­ de Câmpie; Dr. Kremling şi fam. adv. Biserica­ albă; Voinescu, Dinulescu, Craiova* Hotel »­VettriArer«: Tubi, Eschenasy, com­. Craiova; Filioranu, Rîmnic; Szenonek, funcţ. de bancă Budapesta; Kohn, com. Cernat,; Mátyás, com. Turcheş ; Marinescu, com. Cerapal; Inste­­tevus, lect. de or. Arad; Dr. Hossu, adv. Deva; Königsbrunn, Marnek, Pitreich, Urbanic, Koppe­­lent, lt. Viena. Hotel »Melfast« : Schmidt, not. Chirper; Ganslen, Craiova; Pisko, chimic Ohitola; Spiller, căp. Alba-Iulia;Heiner,Sebastiansberg ; Tocher­­schke, funcț. Budapesta; Vid­u, prof. Nirasteu; Dan, prof. Năsăud; Iotta, prof. Piteşti. Pentru redacţie şi editură responsabil: George Mohign, Propriatar. Pentru »Tipografia«, socie­tate pe acţiuni: Iosif Marsachall. Pentru exploatarea de pădure din Tarcău căutăm contabil, de la care pretindem următoarele: a) să cunoască perfect contabilitatea dublă; b) să poată purta corespondenţa în limba română şi germană; c) să fie om serios, cinstit, expeditiv şi fără viciuri. Se vor prefera Români, oameni familiari, în etatea de la 30 la 50 de ani, cu garanţie şi cunoscători şi de limba maghiară. Plata va fi de 200 până la 300 lei lunar, plus locuinţă, lemne de foc, luminat şi dreptul de a ţine o vacă. Domnii concurenţi sunt rugaţi a -şi espedia ofertele la adresa de mai jos, alăturând posa, certificatele şi descriindu ne trecutul d-lor cât de exact, spre a ne orienta bine. Nimeni să nu se deplaseze înainte de a-­l chema în scris. Hu­uicu Pop, inginer silvic­iu Tarcău, 252 1—8 per Piatra-Neamț, în Rumânia.

Next