Tribuna, decembrie 1902 (Anul 19, nr. 221-239)
1902-12-01 / nr. 221
Sibiiu, Duminecă 1/14 Decemvrie 1902 Anul XIX. Nr. 221 ABONAMENTELE (‘«nur« Sibil*) 1 luai 1 nor 70 b»na, ■/* an 5 cor., •/, na 10 cor., 1 va 80 cor Paairo ducere* la casă obi 80 bani pa htaă mai mult. F»atr*s îi*o»j.nireliSwa 1 Insi S cor. 40 bani, '/« an 7 cor., an 14 cor.,! an 88 cor i'^'jírra KonkAnt* şl •ar&fn&ii&te: */, as 10 iranei, 'I. an 30 irand, 1 an 40 înmoi. Abon»m»»tdl0 *ene asnai pî&tind®*se înainte. INSERȚIUNILE Un şir garnaoaá prlms-dati U bani, a dona-oari 13 bail a Irala-narl 10 bani. Redactia fl adintalstrsitta: Strada Poplasei Nr. ÎS Se prenutri I« peste si librăsii. In RomAnin abonamenteie si fac la Agenţia de Publicitate Carol Schulder Bucureşti, strada Doamnei 23, etajul I. Epistola nefrascate se refuză. —Manuscripte nu se Înapoieri. Nunul singuratici k 10 bani ai vând in Sibiun, la librăria »Tipografiei«, Bociotate pe acţiuni. — în Alba-Iuli» la librăria Weis* Berr.at »la lotci?«. Vitejie militară. Trei ofiaeri de husari au ar« într’untt din nopţile trecute două etemplare din »Drapelul«, — acest vrednic ziar românesc. Nopptea s'a întâmple* vitejescul fapt, Intr’o cafenea din Lugoj. Mutica a cântat marşul lui Rákóczi, în timpul ce ofiţerii de husari au tras în sabie „Drapelul“ şi ’i au dat foc. Numărul prefăcut în cenuşa al amintitului organ naţional român cuprindea firea despre moartea regretatului president al partidului naţional român Dr. Ioan Raţiu. Iată — în acestea culminează cea mai nouă bravură militară. Adecă militia demonstrează. Pardou, în armată se găsesc oficeri unguri, cari nu cunosc reglementul militar. Bau, dacă îl cunosc, ii calcă in picioare. Ori beţi, ori trezi au fost cei trei oficeri de husari din Lugoj, faptul lor trebue reprobat in modul cel mai energic. Trebue înfieraţi acei trai oficeri fără cruţare. Şi n’au dreptul că se provoace in urmă la onoarea de ofiper ofensată. Pentru-că ei ’şi-au pălmuit onoarea. Dacă au fost befi, prin beţie. E incompatibil cu portepeul să bee cineva atâta, încât să nu poată da seamă despre ceea ce face. Dacă au fost trezi — prin demonstrarea ordinară, la care s’au dedat. Unui oficer nu-’i este permis să demostreze un public, în cafenea. Atâta încât privește onoarea militară a oficerilor din chestiune, al căror nume nu-’l cunoaștam. Cu îuferarea acestui fapt de o scârboasă laşitate — să te răsbuni asupra unui ziar! — nu este însă permis să ne îndestulim. Fraţii Lugojeni, s fratem convinşi, vor face imediat arătare contra nesocotiţilor demonstranţi la forul casapetent şi vor cere pedepsirea lor esemplală. Şi nu ne îndoim, că dacă mai esistă disciplină în armată, — şi trebue să esiste — vitejii husari din Lugoj îşi vor primi pedeapsa meritată. Trebue să ’fi o primească. E în interesul armatei aceasta şi prin urmare in interesul monarchiei şi al Coroanei. Armata nu-’i permis sâ politîseze. Armata este compusă din toate popoarele supuse Habsburgilor. Acolo numai un singur spirit trebue să stăpânească inimile: spiritul jertfirii pentru patria comună. Armata nu-i iertat să se diviseze după naţionalitate. Săvirşeşte tradare de patrie acela, care incearcă să introducă cearta naţională în sinul armatei. Chestiunea de naţionalitate infiltrată in armata noastră va însemna perirea Austro Ungariei. Interese înalte de stat şi viitorul dinastiei pretind, ca armata să rămână intactă de şovinismul de rasă, de luptele politice, de demonstrafiuni naţionaliste. Aceasta trebue se o ştte cercurile înalte militare şi inconsecvenţă să pedepsească aspru pe toţi aceia, cari păcătuesc contra păcii şi a înfrăţirii, care uneşte sub acelaşi steag pe Nemţi, Cehi, Unguri, Români, Poloni, Croaţi, Slovaci, Sârbi, Sloveni, Saşi etc. cu un cuvânt pe toate popoarele, din cari se compune monarchia habsburgică. De un timp încoace insă cu regret în inimă observăm, că Ungurii voesc să introducă şi în armată spiritul rău, care înveninează de atâta vreme vieaţa publică din Ungaria ura şi înverşunarea naţională. Caşul din Lugoj este o erupţiune a acestui spirit. Ofiţerii da nţionalitate maghiară au cam de obiceiul să-’fi arete sentimentele de duşmănie faţă de Români. Demonstraţia ultimă însă trece peste marginile duşmaniei; ea constitue o adevărată necuviitţă, o totală lipsă de sentiment. Să se găsească trei ofiţeri de husari, cari au pretensiunea oft sânt bine preepuţi şi se’şi bată joc de sentimentul de durere al unui popor întreg! Nu s’au gândit cei trei husari unguri, cei trei rabiaţi şovinişti, că şi pe bani întorşi din punga Românilor bat ei în pinteni? Nu s’au gândit ţanţoşii noştri, că cenuşa celor două esosapere din ziarul românesc le va sări iu ochi? E fară păreche de răbdai în poporul român, dar toate potlogăriile nici Românii nu le pot suferi indiferenţi. Cercurile mai înalte militare ar trebui să pună frâne oficerilor unguri, să nu le permită să introducă vrajba naţionalistă şi in rindurile armatei. Românul e bun soldat, îşi iubeşte patria, e devotat tronului, nu merită doar să fie mereu insultat până şi la cele mai dureroase ocasiuni. De altfel Ungurii formează o minoritate disparentă în armată, în interesul lor încă ar fi bine deci să nu se lise răpiţi de şovinism, care uşor şi ar put duce la conflict cu soţii lor da arme, cu cari împreună sub acelşi steag au jurat credinţă patriei şi Maj. Sale. Nu lovească în sentimentele poporului român şi Ungurii din armată. Sfunt destule loviturile ce le îndurăm dela puterea civilă de stat. Două lovituri deodată ar prea grăbi eşiraa din sărite a bietului Român. Demonstranţii trebue pedepsiţi. Pretindem satisfacţie Silena, 13 Dec. 1802. Pactul ceho-german. Din Viena se anunţă, ca, conform unui comunicat, clubul marilor proprietari constituţionali au ţinut ieri înainte de asiazi o şedinţă foarte bine cercetată, in care s'a discutat pactul ceho german şi întreaga situafie politică şi parlamentară La propunerea contelui Sturgkh adunarea a enunţat unanim, ea aderează la propunerea ce a făcut-o deputaul Baernreither adecă, ca in chestiunea pactului se se observe teritorul limbii. Modificarea legei naţionalităţilor. Comisiunea legislativă a comitatelor Presburgului şi Treispaunelor au trimis şi comisiunei legislative a Budapestei cunoscuta adresă câtră dieta ţării pentru revisuirea legii de naţionalitate. Comisiunea legislatorică a luat pausa spre pertractare şi a enunţat, că este de acord deplin cu adresele şi află de necesar ca legea naţionalităţilor prescrisă deja de 34 de ani să fie supusă la o revisuire radicală conformă exigenţelor bine priceputei politici naţionale de stat. Comisiunea a făcut daci propunerea ca adresa municipiului Presburg să fie sprijinită. Adresa comitatului Treiscaunelor, ca una oara vizează numai la o modificare parţială a legii naţionalităţilor, adunarea să o fac numai la cunoştinţă. Schimbaţi, transformaţi toate după calapodul idee i de stat, căci altă misiune şi aşa nu aveţi. Ca e val ca valul trece! Mişcarea catalană. O deputaţiune compusă din fruntaşii intelectuali şi ai comerciului din Barcelona a sosit alaltăieri în Madrid, case prezente regelui o petiţie, prin care cer introducerea prin lege a dialectului catalan în şcoale şi administraţie. Noul proiect de dare pe săltar în parlamentul austriac» Comisiunea eomisă pentru pertractarea proiectului cu privire la schimbarea dării pe zăhar a ţinut o şedinţă în care s’a decis, ca ministrul de finanţe să fie rugat ca la desbateri să trimită pe con- I silierul ministerial Barnacsek pentru ca conferenţele să fie în punct inţă deplină de causă. Markhalter a făcut propunerea, ca guvernul în mai muite chestiuni să dea mai ântâiu informaţiuni şi nu- i mai după aceea «ă sa întâmple pertractarea proiectului. Comisiunea a primit propunerea aceasta, dorind ca guvernul se-ş i dea infonnaţiuni în privinţa ţinutai ce o va lua Rusia în chestia zăharrului şi în cea a resolvirii chestiei coloniale a zăharului. Alegeri pentru dietă. în Salonta-mare a fost ales deputat dictat M. Balogh, kossuthist în Tape B. Kelemen, kossuthist Gedeon Rohonczy a căzut faţă de cel din urmă cu 50 voturi. Din dietă In şedinţa de ieri au mai vorbit kossuthiştii Putnoky, Kubik, , Visontai şi Kotdos contra proiectului de Indemnitate, apoi s’a încheiat desbaterea. Vorbeşte apoi Széll, cerând respingerea proiectului de resoluţie al oposiţiei, prin care se cere denunţarea convenţiilor comerciale şi şi presentarea grabnică a tarului vamal autonom. Declară, că nefolosirea dreptului de denunţare în 31 Dec. nu-i privează pe contravenţi de a se folosi de el şi după datul acesta. De mai mare importanţă e o clarificare definitivă a raportului cu Austria. — Indemnitatea se primeşte apoi în general. Dieta Croaţiei a primit în a treia cetire proiectul de indemnitate pe şase luni. In desbaterea dietei a ajuns proiectul pentru prelungirea proiectului financiar cu Ungaria Grandomanie. Francezul R. I Repouly publică în »Tempe« un interview avut cu Apponyi. Intre altele ’l-a întrebat şi în chestia naţionalităţilor. Răspunsul presidentului de cameră e de un optimism, pe care-’l poate simula numai grandomania jidano-maghiară. El a zis: »In chestia aceasta nutresc cele mai bune speranţe. Naţionalităţile din Ungaria n’au basă istorică. Ele n’au trecet, nici tradiţii de autonomie. »Revue dea deux Mondes« greşeşte când numără într’un studiu asupra Austro Ungariei Slavii din Austria laolaltă cu cei din Ungaria. Maghiarii esercită o superioritate intelectuală suprimătoare asupra celorlalte naţionalităţi. După cantitate formează 50°/, (?), după calitate 80—90s/, (??). Da Şvabi sânt siguri Mghiarii, căci 2—3 jurnalişti gătă- i giogi nu numără, car’ între Saşi sânt puţini trădători. Ce-a zis despre Români, nu comunică »Die Zeit«, după care dăm acest estras. Ei caat de sigur toţi »trădători*, afară de câteva burueni. Despre natura juridică a chestiunei române din Transilvania şi Ungaria. De Dr. Capsiu ManiU. Scris carea lui Nicolae /Idleesett cătră contele Zamoyski. (trimare) Austria a priceput perfect şi de mult timp, câtă putere, câtă energie, câtă forţă are credinţa naţională, şi pe când guvernul maghiar refusa categoric, Austria promitea şi dedea, aceasta a fost momeală. Popoarele înşelate de Austria şi azi tot aceea strigă, ca după Martie 1848, egalitatea naţională şi federaţiune. Aceste câteva cuvinte conţin viitorul popoarelor, distrugerea Austriei şi garanţa reală de asistenţă pentru Maghiari ca rassă. A cugeta a desnaţionalisa astăzi, după esperienţa de zece secoli, şi esperienţa sângeroasă a acestor doi ani din urmă, rassele Ungariei, şi a te pleca sub o supremaţie careva, e o chimeră plină de dezastre şi de ruină. Este incontestabil ca şase milioane de Slavi, trei milioane şi jumătate de Români, a căror sforţări, ţiind în numele federaţiunii a distruge Austria, niciodată nu vor voi a suferi supremaţia a lor cinci milioane Maghiari, contra cărora ei protestează Iunie 1850, de când numai se cunosc. Aceasta e pipăibil. Aşadară dreptul istoric ne readuce la punctul de mânecare: la forţă, la invasiune şi la cucerire. Acest drept nu e resolvare admisibilă, căci este însăşi chestiunea. — De altă parte aţi putut vedea mai în sus, die conte, că Românii ca şi Slavii pot produce asemenea un drept istoric, un drept cu mult mai vechiu decât cel al Maghiarilor. Eat a două drepturi istorice față în față, care este cel mai just ? Nu ar face oare mai bine naționalitățile din Ungaria, ca în loc să se mănânce între sine, cu istoria în mână să se supună dreptului natural, singurul drept, care e imprescriptibil, și se străduiască de a trăi ca surori în patria lor comună . Repet, die conte, nu numai că dreptul istoric nu e nici dovadă, nici un drept, și nu poate favoriza unitatea unui stat curat maghiar, ci statistica și geografia în egală măsura se opun la aceasta. Nici una din cele trei rasse, a căror forţă numerică aproape se balansează, nu ar fi în stare să se impună celorlalte două rasse cu moravurile, cu aptitudinile, cu tendinţele sale şi cu limba sa, fără de a se espune la acasa de ambiţioasă, şi prin urmare fără de a provoca resistenţă. Şi luaţi în consideraţiune, că în 1848 Românii şi Slavii au zis sus şi tare: stăpân pentru stăpân, noi alegem pe Austriaci pentru că promit egalitatea naţională. Strigătul acesta nu dela şefi, nu dela conducători a ieşit, ci din sînul masselor dela 1848—1849 ; s’au găsit oameni între Slavi şi între Români, cari se resfăţau în politica maghiară, reservându-i şi a o combate mai târziu. Cu toată popularitatea lor nu au putut desface naţiunile lor de la cugetul acela etern: nici o supremaţie, naţionalitate intactă. Aceştia la sfîrşit au fost lăpădaţi şi consideraţi ca renegaţi. Geografia vine în ajutorul cifrelor. Intr’adevăr, ar putea zice omul, că prevedinţa prevăzătoare de ce se întâmplă astăzi a avut deosebita îngrijire, ca să uşureze soluţiunea chestiunei naţionalităţilor şi a grupat dintr o parte forţele fiecăreia dintre ele, şi de a însemna fiecare regiune cu caracterul indestructibil al poporului, care o locueşte. Ungurii, cari trăesc printre Români, Slavii printre Unguri şi vice versa nu sunt decât caşuri particulare private sau nişte colonii atrofiale, cari degenerează şi se desnaţionalisează repede. (Va urma. I f Dr. loan Raţiu. Depeşele. Bucureşti. Românii din Grusova (Macedonia) adânc întristaţi da perderea ilustrului vostru soţ, ve esprimă sincerite lor condolenţe. Directorul şcoalelor româneşti din Grusova Stercu Ionescu. ft Bucureşti. Adânci păreri de rău pentru moartea marelui Raţiu. Ia numele consulatului »Cords Frates« Bucureşti. Ruşită. ft Ploieşti. Plâng cu amar împreună cu dv. groasnica nenorocire, ca v'a lovit. Dumnezeu şi lacrămile neamtului românesc »3 vă întărească «3 puteţi suporta desastrul familiar fi naţional. Traica. * Bucureşti (Camera). Tot Românul simte cu ne»fc”fitft durere îngrozitoarea perdere cs încercaţi» Primiţi fin psrte-’mi represiunea admiraţiunai, ce totdeauna am avut pantru marele Român. P. Chiţtt , Timişoara, întristaţi de simţ!toarea perdere, vă rog *3 primiţi condoanţa. Căpitan lovescu. Bucureşti. Luăm cea mai vie parte la durerea ce v’a lovit prin moartea neuitatului vostru soţ. Ioan Demetrescu, preşedintele Uniunii studenţilor români«. ft Bucureşti. Profesorii liceului Mihniu Viteazul plâng perderea marelui Român fi te roagă să primiţi respectuoasele lor condolenţe. Directorul liceului C. I. Stoicesau. ft Rodna-veche. Adânc întristat pentru ireparabila perdere ce dosaniavoastră şi poporul român înduraţi prin decodarea prea iubitului unchiu, lăcrămând rog cerul, ca să vă ajute şi mângâie pentru suportarea acestei crâncene lovituri. Victor Harşianu. ft Bucureşti. In adânca durere, ce a cuprins neamul românesc prin moartea nemuritorului vostru soţ, rog primiţi espresiunea condolenţelor noastre fi asigurarea, că In inimele tinerimii universitare vie va fi memoria marelui luptător fi martir al causei române. (Numele e indescifr.), presidentul looietăţii istorice. fi Hîmnic sărat. Cu toţi Românii iau parte la durerea, ce v’a lovit. Faptele fi stăruinţele de ier ale marelui Raţiu cred că vor fi duse înainte de urmafi, singura mângăere. Iosif Oroveanu.in Bucureşti. Societatea »Transilvania« a aflat cu cea mai adiuncfi părere de rău încetarea din vieaţft a soţului vostru. Comitetul diriginte al acestei societăţi esprimă condolenţele sale pentru perderea acestui bărbat fruntal fi neobosit luptător pentru cultura fi mărirea numelui seu. Preşedinte G. Misail. ft Bucureşti. In numele membrilor Ligei culturale din Bârlad, esprimitm durerea neţărmurită pentru pierderea marelui patriot român Dr. Ioan Raţiu. Siroe Beloescu, senator. Ocnele mari. Primiţi cele mai sincere espresiuni de condolenţe, pentru perderile ireparabile, ce aţi suferit. Iosif Popescu. ft Alexandria. Cetăţenii Alexandriei adânc mijeaţi de perderea ilustrului Român, vi rugăm si primiţi espresiunite regretelor sincere, rugând cerul să vă Intărească a suporta marea nenorocire, pe încercaţi. Preotul I. Radulescu, I. Burnitreven, G. Colorasta, George Sprinceanu, Nanulescu, P. Ganoevits, Dem. Gh. Crad, I. Antonescu, C. I. Dumitrescu, A. T. Constantinescu, loan I. Anca, C. Stefanescu, C. Teodorescu, N. Macaveiu, Elena Demetrescu, Alexandru Macavei, loan Demetrescu, (un nume indesc.), Mihaiu Mândreanu, Daniil Demetrescu, Const Dobrescu, Petru Stefanescu, I. B. Ionescu, Paul Demetrescu, Dem. Anghelescu, Tache Angelescu, Ascher Iakob, Ilora P. Lazarescu, Nistor Itanescu, D. Teodorescu, Emil Dimitrescu, artist, N. Russu, D. Iliescu, Petre Angelescu, A. Ivanoviciu, Nic. Vasilescu, A. Grigorescu, Elie St. Eliad, Marin Enescu, Andriiu I Stoica, Paraschiv I. Stoica, Gh I. Stoica, G. Vladescu, Const. Lucapol, Ih. Miculescu, Anghel Vasilescu, D. Ticeanu, N. Vasilescu, Costache Pancu, Ghiţă Antonescu, Al. Protopopescu-Roşiori, Livezeanu, Dr. Levy Lesepi, Ioan Veja, N. Petrescu, P. Concescu, George Dumitrescu, Tyllo C. Atanasiu, C. G. Slavişteanu. ft Blaj Sincerice noastre condolenţe. Meseriaşii români. ft Braşov. Deplângem moartea scumpului domniei voastre soţia harnicului luptător şi president al partidului naţional român, Familia George Dimă.