Tribuna, ianuarie 1903 (Anul 20, nr. 1-19)

1903-01-14 / nr. 7

Nr. 7 Se va adresa cerere la înaltul minister pentru pădureţi, altoi etc., cart­on, direcţiune a institutului de credit .Albinat va fi rugată a ne vota ajutor bănesc. Se vor reedita cărţile edate de reuniune şi epuisate şi se vor edita şi alte scrieri eco­nomice folositoare. Comitetul va lucra pentru organisarea şcolei practice economice din Selişte. Adunarea generală a 15 a se va ţine în comuna Săcel. Sibiiu, 17 Ianuarie n. 1903 Victor Xordiglani, secretar. Osearea silei. Sibiiu, 26 Ianuarie n. 1903. Rugăm pe acei st. abonaţi ai „ Tribunei cari încă nu ’şi au achitat abonamentul de 1 Ian. 1903, se binevoiască a-­l achita, căci peste câteva zile va urma sistarea espediţiei ziarului la restanţieri. Logodnă. Iosif Bolean, profesor la vcoalele reale din Deva, și Florica Frâncu, fiica răposatului Anei Frâncu, fostul vice-comite al Zarandului, în 20/7 Ian. s’au logodit In Deva. m Iarnă grea. Cerul la Viena dela 7' a crescut pe ziua de ieri la 12* frig, car’ in Austria-de-jos, pela Tirol, ter­mometrul arată 22° frig, cum nu s'a po­menit vreodată. In frumoasele gi încântătoarele pă­duri din Tirol, animalele sălbatice, cerbi, mistreţi, căprioare, iepuri, etc. mor înghe­ţate de frig. Multe căprioare yi numă­­rayi cerbi au coborit la sate, după mân­care yi climă mai moale. In Ungaria-de-sud, gerul In ziua de ieri a fost de 23°. Sunt numeroase vic­time. De asemenea yi in Italia se sem­nalează numeroase victime, de­oare­ce poporaţiunea n’a fost obicinuită cu un frig prea mare. Numai in Spania sunt ploi şi inun­daţii. Căile ferate din Catalonia au fost distruse. La Cadiz furtuna a sfă­râmat mai multe căsuţe. In portul Barcelona e’au ciocnit vapoarele »Calvo« yi »Roca«, inecân­­du-se acesta din urmă. La Caparrosa rîul Aragon a înun­dat 14 oase yi a înecat mai mulţi oa­meni. Din causa de ploi, tot In Spania, la Azeigra, s’a dărîmat un mal, care a distrus numeroase căsuţe. Pentru cei cari patineeză, să nu se uite, că aproape de Tiflis, in Rusia, s’a rupt ghiaţa de patinagiu yi s’au Inecat 30 de patinători. Cu drept cuvânt spun ziarele străine, că iarna aceasta, din causa fri­gului yi a victimelor, va rămănâ o iarnă istorică.­­ Cine defaimă ţeara? »Epoca« a publicat în ediţia de aseară următoarea informaţiune: Aflăm că direcţiunea posteior yi telegrafelor a prins cinci telegrame in­sultătoare pentru ţeară trimise ziarelor »Berliner Tagblatt« şi »Frankfurter Zei­tung«, despre falsificările de la ministe­rul de finanţe. Telegramele poartă semnături fic­tive. Poliţia de siguranţă a fost însăr­cinată să descopere pe autorii acelor telegrame, spre a fi imediat espulsaţi din ţeară. Ear, astăzi sub titlul: Defăimă­torii ferii, scrie următoarele: Cu toată precauţiunea luată de ne­trebnicii autori ai acestor telegrame, să sperăm că ei vor fi descoperiţi şi vor fi asvârliţi peste graniţă. Nu mai incape îndoială, că ei sânt străini, dintre acei cari se bucură la noi de cea mai largă ospitalitate şi de tra­tamentul cel mai civilisat Lipsiţi şi de sentimentul de patrie şi de recunoştinţă, naturi perverse, cari fac rău numai pentru a face rău, ei păn dese ca nişte pasări de pradă neferici­rile noastre spre a scoate din ele prile­juri de bucurie sălbatecă pentru dușmanii din afară. »Cronica« adaugă la aceste, că de­făimătorii s’au vindut deja. »Adevărul« publică textul telegramelor respective cu toate că la postă se ţineau In secret Aprobăm şi noi lupta pornită în contra impertinenţei jidoveşti şi a orga­nului lor »Adevărul«. O esposiţie ziaristică, în sălile de aus ale tipografiei statului din Mos­cova, s’a deschis esposiţia primelor ziare apărute In Rusia acum două secole, adecă pe timpul Iul Petru-cel-mare. In­teresantă mai ales este vitrina unde se păstrează manuscrisele articolelor scrise chiar de mâna lui Petru-cel-mare și sp­reoturile de tipar făcute chiar de din­­suL Esposiţia — care face parte din programul sărbărilor proiectata cu oca ■ta celui de al doilea centenar al snpro­­ducerei­­presei periodice In Rusia — a fost Inaugurată de guvernatorul ge­neral, marele duce Sergiu Alexandro­vici. *­­ O anecdotă nostimă Un domn, cere se afla pe Tverskaia, preum­blarea favorită din Moscova, împreună cu o doamnă, văzu deodată o femeie tinără alergând înaintea Inn­ei strigând: 1 O mare Maxim Qorjki, permite grai să te îmbrăţişez- şi în acelaşi timp o să­rutare sonoră răsună pe faţa domnului. Tovarăşa acestuia, neputeaduse îm­păca cu demonstraţia, începu să care lovituri cu umbrela pe acea fanatică admiratoare, care răspunse prin lovituri de pumni Domnul intervenind, le des­părți și replică admiratoarei lui Qorki, că el nu e marele romancier rus, ci un biet negustor care-­i seamănă. * Foamete în Finlanda. Din causa lipsei de recolte în districtele de la Nor­dul Finlandei, se suferă de foame­ți de meserie. Ajutoarele guvernului rusesc sunt până acum insuficiente. O mul­ţime de lume se află lipsită de cele ne­cesare şi în prada celor mai grele pri­vaţiuni. La aceasta teribilă situaţie se adaogă un ger din cele mai aspre, care a făcut deja multe victime.­­ An nou fericit! In locul obicinui­telor felicitări de Anul­ Nou au servit la masa studenţilor din Blaj următorii domni: Dr. Augustin Bunea, canonic, I. Br. Hodog, director de bancă, câte 5 coroane; Sofron Stan, comptabil, Victor Muntean, oficial de bancă, câte 2 cor.; I. F. Negruţiu, profesor 5 coroane; Da­matriu Radu, oficial de bancă 2 cor.; Sim. P. Mateiu, canonic 5 coroane; V. B. Muntenescu, preot 10 coroane; Dr. Ioan Raţiu, F. D. Domga, Al. Ciuru, A. Caliani, profesori; David Radey, fores­tier, Gavriil Precup, profesor, câte 2 cor. Nu face o deosebită plăcere a veşti oli tei româneşti, că direcţiunea institutului »Paatria« din Blaj a surprins masa stu­denților în loc de an nou fericit, cu fru­moa­sa sumă de 1200 coroane. Blaj, la 12 Ian. 1903. O. Precup, profesor. • Manuscris al bibliei. In Siria s’a descoperit un manuscris complect al celor 5 cărți ale Bibliei, scris în litere samaritane pe pergament de gazelă. Esperţii au stabilit că el datează da la anul 789 înaintea erei creştine, şi a deci mai vechiu decât toate manuscrisele ebrai­e găsite până acum. Carmellini. Atragem atenţiunea publicului asupra interesantelor produc­­ţiuni ilusioniste ce se dau în restauran­tul »Stadtpark« seară de seară, între cari producţiunile spiritiste, ca sugestiuni, sunt foarte interesante. * Un non serum contra tubercu­losei. Telegramele din Paris anunţă, că şeful institutului Pasteur din Paris, Dr. Marmoreo a compus un nou serum con­tra tuberculozei. Bolnavi trataţi cu acest scrum s-au vindecat de teribila boală. Dr. Marmoreo, va refera încă in luna aceasta Academiei despre invenţia lui, la care a lucrat de câteva luni. Pro­fesorul universitar Schrotter din Viena­­ a declarat faţă de un jurnalist, că nu e imposibil, ca medicul din Paris, care se bucură de un bun renume, să fi aflat acest sarum. De altmintrelea aflarea unui medicament contra oftice­ e, după păre­rea lui, numai chestie de timp. • Istețul fabricant de pudră. Un fabricant de pudră din Paris a făcut un frumos și interesant »ghegeft« mai zilele trecute. A sunat telefonul, și a chemat pe un mare neguțător de albituri. — Halla! — Cine-a i? întreba negu­țătorul. — Sunt contele X! — zise fabri­cantul. — Ge poftești? — Uite, d-le, — zise falsul conte X., — Nu trebue să plec cu trenul la castelul meu, peste un sfert de oră, — de aceea nu pot să vin la d­ia să tîr­­guesc. Te rog împachetează 15 duzine de mangate, tot atâtea gulere, —■ 2 du­zine chsmeyi yi 20 duzine cravate di­ferite. Să cumperi apoi 6 duzine de pu­dră dela firma N. N. — yi toate să le trimiți pe adresa mea cu rambursa! negustorul a fost punctuoe. Mare 'i-a fost mirarea când peste câteva zile primeşte pachetul înapoi, cu scrisoarea contelui X., care scrie că n’a comandat nimic. Ear’ neguţătorul a rămas cu pudra Fabricantul isteţ, a vândut pa calea asta pudră în preţ de 5000 franci, făcându ’şi totodată şi un reclam estins. Sârbii ştiu pedepsi pe defăimă­tori. O telegramă din Belgrad, adresată ziarelor vieneze, anunţă expulsarea de­­acolo a unui oare­care Lazar, corespon­dent al ziarului german »Vossiache Zei­tung«, şi care, in corespondenţele ce trimitea ziarului seu, defăima armata sârbească. Din această causâ, nişte ofb­eri ’l-au aşteptat afară la egirea lui dintr’un re­sutimii şi­­l-au bătut până­ ce a căzut jos prin d® sânge, Lazar de abia a putut e§ *.î Urască acasă unde, în ziua următoare, a pri­mit decretul de espttîaara. Numai în România sunt suferiţi, cu ăbdare caracteristică Românului, toţi­­ danii cari defaimă ţeara, care le da pâne, şi toţi Maghiarii de pănura Ji­danilor. * Sibiiu, Mărfi, TRIBUNA Deputat condamnat la moarte Deputatul irlandez din camera Engli­­tstei, Linrh, care a luptat cu Burii în potriva Englezilor, a fost condamnat la moarte. Pertractarea a durat 3 zile, între desbateri vehemente. Condamna­rea asta nu -i însă decât o formalitate, de­oare­ce Linch va fi agraţiat şi are­stul lui va fi de o durată scurtă. • Trenul accelerat de alaltăieri ce venea din Viena s’a oprit în drum din causa frigului. Au îngheţat ventilele şi ţevile, şi nu putea să sa mai mişte. A venit o locomotivă din Pojon, cu ajuto­rul căreia după întârziere de 2 ciasuri trenul a sosit la Pesta. • Marconi­graf S’a pornit o mişcare da-a recompensa pe inventatorul tele­grafului fără sîrmă prin aceea, că in­­venţîunea să se numească marconigraf. Aşadar’ vom zice: Am dat lui X Mar­conigrama, cu răspunsul plătit. Foarte just ! Ştiri mărunte. Aproape de Washington (Stateie-Unite) s’a întâmplat o ciocnire de tre­nuri, în care 12 persoane au fost ucise şi 12 ră­nite. — Gazeta socialistă »Dortmunder-Arbeiter• Zeitung« într’un articol afirmă, că Krupp n’a murit și că s’a pus în posciug o figură de ceară in locul lui, car’ Krupp ar fi fugit in străi­nătate. — Sultanul n’a iertat pe cumnatul seu, niei la moartea acestuia. El a oprit pe ruiamul ambasadei turcești din Londra de-a lua parte la funerariile lui Mahmud-Pașa, care a fost în­mormântat la cimiterul mohamedan din Paris, ca un renegat, fără nici o ceremonie religioasă. titiri economice, comerc., industr., jurid. Filoxera s’a dovedit în viile comunei Iacobeni (comit. Solnoc-Dobâca). Capitalurile germane în străină­tate. După o statistică sânt aproape 8000 de milioane mărci, împrumutate sau plasate în întreprinderi din Statele­ Unite şi Mexico. In America centrală şi în cea de sud sânt vre-o 8000 milioane, în Turcia 1000 milioane şi vre-o 4000 milioane, în Africa, Australia şi în Extremul­ Orient. Pe lângă asta mai sânt alte 12000 milioane în ţările celelalte. Totalul face o sumă colosală de 33000 milioane mărci capital german, care circulă în străinătate. După boala de gură şi de unghii. Magistratul orăşenesc face cunoscut, că e permisă venirea la Sibiiu cu vite şi cu pro­ducte de vite din Turnişor, Guşteriţa, Şura­­mare, Hamba, Slîmnic, Ruşi, Şura­ mică, Ru­­sciori, Şelimber, Mohu, Veştem, Tălmaciu, Bungard, Caşolţ, Daia, Nou şi Roşia. Târ­gurile sânt deocamdată oprite încă. Vieaţa socială. Concert în Oraviţa-rom. Reuniunea gr.-pat. rom. de cântări »Concordia« din Oraviţa-rom. aranjează Duminecă, în 1 Februarie n. 1903 In ■aia hotelului »împăratul Austriei« de acolo sub conducerea învăţătorului loan Bogdan, un concert împreunat cu teatru. Se va preda piesa: »Baba Hârca«, operetă vrăjitoare în douăi acte şi trei tablouri, de D. M. Millo, începutul la 8 ore seara. După producţiune ur­meeza joc. Cribuita filirară. Vânătoarea balenelor, întotdeauna capturarea balenelor a fost considerată ca o mare fericire de cătră locuitorii cărora le a căzut chilipir, graţie vre­unei furtuni, vre­un astfel de oetaceu. Perron d’Arc, in cartea întitu­lată »aventures d’un voyageur en An* ■treiie«, descrie qu mult humor marea bucurie și a avut-o un trib negru din Australia când se pomeni cu o balenă pe coastele mării. In șase zile cadavrul, jumătate putrezit, fu isvorat de cătră sesbateci, cari nu o părăsiră decât atunci când nu mai râmase din el decât oasele. Groenlandezii sa nutresc și astăzi cu carnea balenelor. In privința istoricului vânătoarei găsim in marea encyclopedia franceză o dare da seamă complectă din care estra­­gem următoarele. »Bascii, locuitori ai coastelor golfu­lui Gascociei, au fost foarte abili vână­tori de balene și se crede că năvile lor au ajuns chiar și până la insula Tera- Nova, cu opt secole mai înainte de des­coperirea America! de Gristofor Columb. Aceasta vânătoare s’a esercitat în tot timpul evului mediu: se harponau bale­nele întocmai cum se face şi de balen­cierii moderni. Sa mânca carnea bale­nelor şi limba în special era considerată ca o delicateţă şi de aceea se dedea ca dar mănăstirilor şi bisericilor. Osânza era vândută în vestul Franciei şi se con­­sidera ca peşte; fălcile se întrebuinţau ca ex-voto şi se aşezau la intrarea bi­­sericei; vertebrele serveau drept scaune, care din fanoane se făceau egrete pen­tru păşti. In secolul al 18-lea balenele ■e împuţinară pe coastele golfului Gas­­coniei, şi de aceea vânătoarea lor se transporta pe coastele mărilor din Nord­. Distribuţiunea geografică a bale­nelor a fost studiată pentru prima­ oară de cătră locotenentul din marina ameri­cană Maury şi de cătră Olandezul van Be­­neden, cari au format nişte cărţi arătând distribuţiunea pe mări. Avem mai multe feluri de balene, cari se deosebesc atât prin caracterele lor, căt și prin regiu­nile, pe cari le locuesc. Aceste specii sunt: Balaenoptera boops, Balaenop­­tera rorstrats, Balaenoptera longimana, balaena mystipetus yi balaena aus­tralis. In articolul de față vom studia di­feritele feluri de balene, numai din pun­tul de vedere al vânătoarei lor. Balaenoptera boops trăcute în păr­țile septentrionale ale Oceanul­ Atlantic yi ale marei Glaciale yi numai în anu­mite timpuri se scoboară prin mările regiunilor temperate yi tropicale. El este dintre toate balenele cel mai agil, cel mai iute yi mai curagios. Balae­noptera boops mănâncă pe stigori yi prin deosebire de balena, propriu zisă, este foarte mfricăcios yi înghite cu sutele. Dintre toate balenidele sin­gură aceasta se apropie cel mai mult de țărmuri yi întră prin fjordurile Nor­vegiei. Vânătoarea balaenopterei boops este cu mult mai grea decât a marei balene, din causa iuțelei yi puterii, pe care o are acest animal; pe de altă parte yi produsul acestei vânători este cu mult mai mic yi de aceea balenierii nu vâ­nează balaenoptere boops decât numai în pasul când nu se află altfel de balene prin vecinătate. Ceea ce se face sâ nu prea aibă plă­cere de a vâna balaenoptera brops mai este yi faptul că adesea ele trag la fund­­ vasul sau îl răstoarnă cu coada. Ander­­­son spune că balaenopterile boops scot , strigăte teribile, atunci când sunt har­­ponate, yi imediat le vin în ajutor alţi semeni de-ai lor. D. Brehm spune in istoria sa naturală, că a văzut in orgyul Badse, la un negustor gi naturalist nor­vegian, scheletul unui balaenoptere boops,­­ care a fost omorît într’un mod foarte­­ curios. El intrase In Varangerfjord gi­­ se infundase intre stânci astfel încât nu­­ se mai pute mişca. Gâţîva pescari la­poni îl văzură yi neavând alte arme de­cât nişte cuţite, se suiră pe spatele ani­malului yi'i înţepară până-ce ’l-au omo­rît. Negustorul Nordvn 'l-a cumpărat cu 30 taleri, însă numai din grăsime a scos împătrit, iar’ scheletul ’l-a conservat spre a-’l vinde muzeului. Balaenoptera rostrată ca yi cea lon­­gimană nu sunt vânate decât în caşul când se apropie de țărmuri, yi atunci pescarii formează semicercuri in împre­jurul lor yi încep a striga, pentru-că ast­fel balaenopterele se inghemuesc spre 008 ste și finesc prin a se arunca pe us­­cat, unde sunt­ cu mare uşurinţă omorite. Dintre toate speciile cea mai însem­nată este Balena mysticetu*; această ba­lenă loc­ueşte mările cele stai septentrio­nale. O găsim până lângă pol, car’ că­­tră sud până la 60° latitudine boreală. Ea călătoreşte în lungul coastelor Eu- t­rope*. Asiei yi Americei yi străbătând strîmtoarea Behring, merge până în Kam­­ciatka. Este mai cu seamă abundentă In marea B-bring yi în împrejurimile­­ Grönlandei. Balena când este harpo*­­ nată înoată cu o iuţeală întocmai ca a săgeţii yi de multe­ ori se isbeşte cu atâta putere de ţărmuri, încât îşi rupe falca inferioară , rănită înoată cu o iu­ţeală de 12 până la 16 mile pe oră, ceea­ ce face ia nu poată fi urmărită de nici un vapor. Poeping zice, că dacă­­ balenele ar fi atât de inteligente, pe cât sunt de puternice, atunci nimic nu le ar mai pute resista și ele ar fi cu adevă­rat suveranii oceanelor. Vânătoarea bslsnsior se face cu slu- Serul vaselor numite betoniere, cari plaecă din porturi de doua ori pe an şi anume în Martie şi in Sept. Când vasele au ajuns în paragela prin cari se află ba­lene, ancorează și marinarii încep a es­­plora prison­­ul de jur împrejur. îndată ce se zăreşte balena, se pun în bărci bine echipate câte 8 vâslaşi, un pilot yi un harponor, yi cu toţii se dirig repede cătră balenă. Harponul este un fel de lance făcută de fer oţâlit, foarte ascuţit, presentând un fel de croşetă yi apăţat de o coardă foarte lungă yi flexibilă, care este invirtită pe o rotilă așezată la vîrful bărcii. Gând se apropie de ba­lenă, harponul este aruncat, yi chiar atunci vîslagii caută a depărta cât mai repede posibil barca de animalul rănit. De obiceiu balena se repede atât de inte in spre fundul mării, încât coarda trebue sâ fie udată pentru­ ca să nu ia foc prin frecarea repede de rotila bărcii. îndată însă fuga balenei de­vine mai puţin repede, yi peioarii pot ■â o urmeze; adesea însâ ei sunt tinuţi departe de vapor, chiar yi la distanţă de o jumătate de zi. După primul atac ba­lena stă vre­un sfert de oră la fundul mării și apoi reapare la suprafață pen­tru a respira. Atacată din nou ea pri­meşte un al doilea harpon. Se zice că nu se poate vedea nimic mai teribil de­cât acest spectacol. Balena spăriată aruncă In valuri; in agonia ei sare dea­supra, marea se acoperă de spume yi de sânge. Animalul dispare, revine apoi din nou pentru a căpăta o nouă lovitură; de ori­ce parte se întoarce primește numai lovituri. Inzadar’ își îndoeşte energia, inzadar’ se svîrcolește; un cu­tremur îi cuprinde tot corpul, ’yi a per­dut tot sângele, se lasă pe o lăture, fiind svîrlită de valuri; mii de pasări vin îndată spre a se adăpa din sân­gele gigantului cadavru. Balena moartă se putrezeşte foarte repede; puţine file după moarte se transformă într’o masă spongioasă; gazurile cari se desvoaltă îi umflă atât de mult corpul, Inoftt îi plesneşte pielea producând grozave de­tunături yi răspândind un miros teribil Pescarii trebue din aceste cause să se grăbească a lua cât mai repede posibil capul, care se întrebuinţează pentru fa­­nosne yi spermaceti, yi­­a scoate gră­simea. Afară de cap yi de grăsime tot restul trupului balenei este lăsat ca pradă animalelor din mare. Dintre toate mamiferele marine vânătoarea balenelor ■ste cea mai productivă. O balenă de 20­­metri lungime yi cântărind 78.000 phi­­lograme, are, după-cum spune dl Brehm, 33600 philograme de grăsime cari pro­duc 27 000 chigr- ulei yi mai dă yi 1680 ohlgr. fanoane. O tonă de uleiu costă între 95 yi 100 lei, ear’ o tonă de fa­noane 4000 lei. Au fost pasuri când ba­lenierii au câștigat chiar yi 300.000 lei dintr’o singură vânătoare. sever. 14/27 Ianuarie 1908 Grlumă. Păpucarul ! Die! Ghetele acestea nu se mai pot repara. Nu se rentează... Medicul: Atunci le duc acasă ... Păpucarul: Gu toate aceste ai si­’mi plătești 30 bani ! Mediani: De ce ? Păpucarul: Hm! D-ta ’mi ai luat ieri 5 coroane pentru-că ’mi-ai spus că nu am nici un morb. Știri din piaţă. Sibiiu. Grâu, bl. 11.80-12.80, sâ­­cară 7.80—8.60, orz 7.40—8.40, oves 4.40—5.—, cucuruz 8-----9.— cor. 10 ouă 66—80 bani, dosiți în La 26 Ian. n. 1903. Hotel ’împăratul Romanilor“: Prohaska, Timișoara; Schmidt, Ullex, Tritschmann, Popp, Vlaiou, Zeidler, Brașov; Gaudlitz, Neusatz; Graetzer, Olmütz ; Schland, Aiud; Fritsch, Eder; Mezey, Roth, Budapesta; Lazar, Arad; Karsay, Cluj. Hotel ,Meltzer*: Zachar, Miskolţ, Hirsch­­feld, şi soția, Bolovani; Streitfeet, Bistrița. Hotel ,Mihaiu*: Faragó, Déva; Szász, Reghin. Pag. 17 Teatru orășenesc în Sibiiu. Direcțiunea: Leo Bauer. Marți, 27 Ian. 1903. Ospitează Ham Claar, dela teatrul de curte din Viena. „Dar Schlafwagen-Kontroller1. Comedie în 3 acte de Alexandru Bisson. începutul la 7 ore seara. Redactor responsabil: Ioan E. Prodan. Proprietar: Pentru »Tipografia«, societate pa acţiuni : led­f Mărăcinul,

Next