Tribuna, ianuarie 1903 (Anul 20, nr. 1-19)
1903-01-14 / nr. 7
Nr. 7 Se va adresa cerere la înaltul minister pentru pădureţi, altoi etc., carton, direcţiune a institutului de credit .Albinat va fi rugată a ne vota ajutor bănesc. Se vor reedita cărţile edate de reuniune şi epuisate şi se vor edita şi alte scrieri economice folositoare. Comitetul va lucra pentru organisarea şcolei practice economice din Selişte. Adunarea generală a 15 a se va ţine în comuna Săcel. Sibiiu, 17 Ianuarie n. 1903 Victor Xordiglani, secretar. Osearea silei. Sibiiu, 26 Ianuarie n. 1903. Rugăm pe acei st. abonaţi ai „ Tribunei cari încă nu ’şi au achitat abonamentul de 1 Ian. 1903, se binevoiască a-l achita, căci peste câteva zile va urma sistarea espediţiei ziarului la restanţieri. Logodnă. Iosif Bolean, profesor la vcoalele reale din Deva, și Florica Frâncu, fiica răposatului Anei Frâncu, fostul vice-comite al Zarandului, în 20/7 Ian. s’au logodit In Deva. m Iarnă grea. Cerul la Viena dela 7' a crescut pe ziua de ieri la 12* frig, car’ in Austria-de-jos, pela Tirol, termometrul arată 22° frig, cum nu s'a pomenit vreodată. In frumoasele gi încântătoarele păduri din Tirol, animalele sălbatice, cerbi, mistreţi, căprioare, iepuri, etc. mor îngheţate de frig. Multe căprioare yi numărayi cerbi au coborit la sate, după mâncare yi climă mai moale. In Ungaria-de-sud, gerul In ziua de ieri a fost de 23°. Sunt numeroase victime. De asemenea yi in Italia se semnalează numeroase victime, deoarece poporaţiunea n’a fost obicinuită cu un frig prea mare. Numai in Spania sunt ploi şi inundaţii. Căile ferate din Catalonia au fost distruse. La Cadiz furtuna a sfărâmat mai multe căsuţe. In portul Barcelona e’au ciocnit vapoarele »Calvo« yi »Roca«, inecându-se acesta din urmă. La Caparrosa rîul Aragon a înundat 14 oase yi a înecat mai mulţi oameni. Din causa de ploi, tot In Spania, la Azeigra, s’a dărîmat un mal, care a distrus numeroase căsuţe. Pentru cei cari patineeză, să nu se uite, că aproape de Tiflis, in Rusia, s’a rupt ghiaţa de patinagiu yi s’au Inecat 30 de patinători. Cu drept cuvânt spun ziarele străine, că iarna aceasta, din causa frigului yi a victimelor, va rămănâ o iarnă istorică. Cine defaimă ţeara? »Epoca« a publicat în ediţia de aseară următoarea informaţiune: Aflăm că direcţiunea posteior yi telegrafelor a prins cinci telegrame insultătoare pentru ţeară trimise ziarelor »Berliner Tagblatt« şi »Frankfurter Zeitung«, despre falsificările de la ministerul de finanţe. Telegramele poartă semnături fictive. Poliţia de siguranţă a fost însărcinată să descopere pe autorii acelor telegrame, spre a fi imediat espulsaţi din ţeară. Ear, astăzi sub titlul: Defăimătorii ferii, scrie următoarele: Cu toată precauţiunea luată de netrebnicii autori ai acestor telegrame, să sperăm că ei vor fi descoperiţi şi vor fi asvârliţi peste graniţă. Nu mai incape îndoială, că ei sânt străini, dintre acei cari se bucură la noi de cea mai largă ospitalitate şi de tratamentul cel mai civilisat Lipsiţi şi de sentimentul de patrie şi de recunoştinţă, naturi perverse, cari fac rău numai pentru a face rău, ei păn dese ca nişte pasări de pradă nefericirile noastre spre a scoate din ele prilejuri de bucurie sălbatecă pentru dușmanii din afară. »Cronica« adaugă la aceste, că defăimătorii s’au vindut deja. »Adevărul« publică textul telegramelor respective cu toate că la postă se ţineau In secret Aprobăm şi noi lupta pornită în contra impertinenţei jidoveşti şi a organului lor »Adevărul«. O esposiţie ziaristică, în sălile de aus ale tipografiei statului din Moscova, s’a deschis esposiţia primelor ziare apărute In Rusia acum două secole, adecă pe timpul Iul Petru-cel-mare. Interesantă mai ales este vitrina unde se păstrează manuscrisele articolelor scrise chiar de mâna lui Petru-cel-mare și spreoturile de tipar făcute chiar de dinsuL Esposiţia — care face parte din programul sărbărilor proiectata cu oca ■ta celui de al doilea centenar al snproducereipresei periodice In Rusia — a fost Inaugurată de guvernatorul general, marele duce Sergiu Alexandrovici. * O anecdotă nostimă Un domn, cere se afla pe Tverskaia, preumblarea favorită din Moscova, împreună cu o doamnă, văzu deodată o femeie tinără alergând înaintea Innei strigând: 1 O mare Maxim Qorjki, permite grai să te îmbrăţişez- şi în acelaşi timp o sărutare sonoră răsună pe faţa domnului. Tovarăşa acestuia, neputeaduse împăca cu demonstraţia, începu să care lovituri cu umbrela pe acea fanatică admiratoare, care răspunse prin lovituri de pumni Domnul intervenind, le despărți și replică admiratoarei lui Qorki, că el nu e marele romancier rus, ci un biet negustor care-i seamănă. * Foamete în Finlanda. Din causa lipsei de recolte în districtele de la Nordul Finlandei, se suferă de foameți de meserie. Ajutoarele guvernului rusesc sunt până acum insuficiente. O mulţime de lume se află lipsită de cele necesare şi în prada celor mai grele privaţiuni. La aceasta teribilă situaţie se adaogă un ger din cele mai aspre, care a făcut deja multe victime. An nou fericit! In locul obicinuitelor felicitări de Anul Nou au servit la masa studenţilor din Blaj următorii domni: Dr. Augustin Bunea, canonic, I. Br. Hodog, director de bancă, câte 5 coroane; Sofron Stan, comptabil, Victor Muntean, oficial de bancă, câte 2 cor.; I. F. Negruţiu, profesor 5 coroane; Damatriu Radu, oficial de bancă 2 cor.; Sim. P. Mateiu, canonic 5 coroane; V. B. Muntenescu, preot 10 coroane; Dr. Ioan Raţiu, F. D. Domga, Al. Ciuru, A. Caliani, profesori; David Radey, forestier, Gavriil Precup, profesor, câte 2 cor. Nu face o deosebită plăcere a veşti oli tei româneşti, că direcţiunea institutului »Paatria« din Blaj a surprins masa studenților în loc de an nou fericit, cu frumoasa sumă de 1200 coroane. Blaj, la 12 Ian. 1903. O. Precup, profesor. • Manuscris al bibliei. In Siria s’a descoperit un manuscris complect al celor 5 cărți ale Bibliei, scris în litere samaritane pe pergament de gazelă. Esperţii au stabilit că el datează da la anul 789 înaintea erei creştine, şi a deci mai vechiu decât toate manuscrisele ebraie găsite până acum. Carmellini. Atragem atenţiunea publicului asupra interesantelor producţiuni ilusioniste ce se dau în restaurantul »Stadtpark« seară de seară, între cari producţiunile spiritiste, ca sugestiuni, sunt foarte interesante. * Un non serum contra tuberculosei. Telegramele din Paris anunţă, că şeful institutului Pasteur din Paris, Dr. Marmoreo a compus un nou serum contra tuberculozei. Bolnavi trataţi cu acest scrum s-au vindecat de teribila boală. Dr. Marmoreo, va refera încă in luna aceasta Academiei despre invenţia lui, la care a lucrat de câteva luni. Profesorul universitar Schrotter din Viena a declarat faţă de un jurnalist, că nu e imposibil, ca medicul din Paris, care se bucură de un bun renume, să fi aflat acest sarum. De altmintrelea aflarea unui medicament contra oftice e, după părerea lui, numai chestie de timp. • Istețul fabricant de pudră. Un fabricant de pudră din Paris a făcut un frumos și interesant »ghegeft« mai zilele trecute. A sunat telefonul, și a chemat pe un mare neguțător de albituri. — Halla! — Cine-a i? întreba neguțătorul. — Sunt contele X! — zise fabricantul. — Ge poftești? — Uite, d-le, — zise falsul conte X., — Nu trebue să plec cu trenul la castelul meu, peste un sfert de oră, — de aceea nu pot să vin la dia să tîrguesc. Te rog împachetează 15 duzine de mangate, tot atâtea gulere, —■ 2 duzine chsmeyi yi 20 duzine cravate diferite. Să cumperi apoi 6 duzine de pudră dela firma N. N. — yi toate să le trimiți pe adresa mea cu rambursa! negustorul a fost punctuoe. Mare 'i-a fost mirarea când peste câteva zile primeşte pachetul înapoi, cu scrisoarea contelui X., care scrie că n’a comandat nimic. Ear’ neguţătorul a rămas cu pudra Fabricantul isteţ, a vândut pa calea asta pudră în preţ de 5000 franci, făcându ’şi totodată şi un reclam estins. Sârbii ştiu pedepsi pe defăimători. O telegramă din Belgrad, adresată ziarelor vieneze, anunţă expulsarea deacolo a unui oarecare Lazar, corespondent al ziarului german »Vossiache Zeitung«, şi care, in corespondenţele ce trimitea ziarului seu, defăima armata sârbească. Din această causâ, nişte ofberi ’l-au aşteptat afară la egirea lui dintr’un resutimii şil-au bătut până ce a căzut jos prin d® sânge, Lazar de abia a putut e§ *.î Urască acasă unde, în ziua următoare, a primit decretul de espttîaara. Numai în România sunt suferiţi, cu ăbdare caracteristică Românului, toţi danii cari defaimă ţeara, care le da pâne, şi toţi Maghiarii de pănura Jidanilor. * Sibiiu, Mărfi, TRIBUNA Deputat condamnat la moarte Deputatul irlandez din camera Englitstei, Linrh, care a luptat cu Burii în potriva Englezilor, a fost condamnat la moarte. Pertractarea a durat 3 zile, între desbateri vehemente. Condamnarea asta nu -i însă decât o formalitate, deoarece Linch va fi agraţiat şi arestul lui va fi de o durată scurtă. • Trenul accelerat de alaltăieri ce venea din Viena s’a oprit în drum din causa frigului. Au îngheţat ventilele şi ţevile, şi nu putea să sa mai mişte. A venit o locomotivă din Pojon, cu ajutorul căreia după întârziere de 2 ciasuri trenul a sosit la Pesta. • Marconigraf S’a pornit o mişcare da-a recompensa pe inventatorul telegrafului fără sîrmă prin aceea, că invenţîunea să se numească marconigraf. Aşadar’ vom zice: Am dat lui X Marconigrama, cu răspunsul plătit. Foarte just ! Ştiri mărunte. Aproape de Washington (Stateie-Unite) s’a întâmplat o ciocnire de trenuri, în care 12 persoane au fost ucise şi 12 rănite. — Gazeta socialistă »Dortmunder-Arbeiter• Zeitung« într’un articol afirmă, că Krupp n’a murit și că s’a pus în posciug o figură de ceară in locul lui, car’ Krupp ar fi fugit in străinătate. — Sultanul n’a iertat pe cumnatul seu, niei la moartea acestuia. El a oprit pe ruiamul ambasadei turcești din Londra de-a lua parte la funerariile lui Mahmud-Pașa, care a fost înmormântat la cimiterul mohamedan din Paris, ca un renegat, fără nici o ceremonie religioasă. titiri economice, comerc., industr., jurid. Filoxera s’a dovedit în viile comunei Iacobeni (comit. Solnoc-Dobâca). Capitalurile germane în străinătate. După o statistică sânt aproape 8000 de milioane mărci, împrumutate sau plasate în întreprinderi din Statele Unite şi Mexico. In America centrală şi în cea de sud sânt vre-o 8000 milioane, în Turcia 1000 milioane şi vre-o 4000 milioane, în Africa, Australia şi în Extremul Orient. Pe lângă asta mai sânt alte 12000 milioane în ţările celelalte. Totalul face o sumă colosală de 33000 milioane mărci capital german, care circulă în străinătate. După boala de gură şi de unghii. Magistratul orăşenesc face cunoscut, că e permisă venirea la Sibiiu cu vite şi cu producte de vite din Turnişor, Guşteriţa, Şuramare, Hamba, Slîmnic, Ruşi, Şura mică, Rusciori, Şelimber, Mohu, Veştem, Tălmaciu, Bungard, Caşolţ, Daia, Nou şi Roşia. Târgurile sânt deocamdată oprite încă. Vieaţa socială. Concert în Oraviţa-rom. Reuniunea gr.-pat. rom. de cântări »Concordia« din Oraviţa-rom. aranjează Duminecă, în 1 Februarie n. 1903 In ■aia hotelului »împăratul Austriei« de acolo sub conducerea învăţătorului loan Bogdan, un concert împreunat cu teatru. Se va preda piesa: »Baba Hârca«, operetă vrăjitoare în douăi acte şi trei tablouri, de D. M. Millo, începutul la 8 ore seara. După producţiune urmeeza joc. Cribuita filirară. Vânătoarea balenelor, întotdeauna capturarea balenelor a fost considerată ca o mare fericire de cătră locuitorii cărora le a căzut chilipir, graţie vreunei furtuni, vreun astfel de oetaceu. Perron d’Arc, in cartea întitulată »aventures d’un voyageur en An* ■treiie«, descrie qu mult humor marea bucurie și a avut-o un trib negru din Australia când se pomeni cu o balenă pe coastele mării. In șase zile cadavrul, jumătate putrezit, fu isvorat de cătră sesbateci, cari nu o părăsiră decât atunci când nu mai râmase din el decât oasele. Groenlandezii sa nutresc și astăzi cu carnea balenelor. In privința istoricului vânătoarei găsim in marea encyclopedia franceză o dare da seamă complectă din care estragem următoarele. »Bascii, locuitori ai coastelor golfului Gascociei, au fost foarte abili vânători de balene și se crede că năvile lor au ajuns chiar și până la insula Tera- Nova, cu opt secole mai înainte de descoperirea America! de Gristofor Columb. Aceasta vânătoare s’a esercitat în tot timpul evului mediu: se harponau balenele întocmai cum se face şi de balencierii moderni. Sa mânca carnea balenelor şi limba în special era considerată ca o delicateţă şi de aceea se dedea ca dar mănăstirilor şi bisericilor. Osânza era vândută în vestul Franciei şi se considera ca peşte; fălcile se întrebuinţau ca ex-voto şi se aşezau la intrarea bisericei; vertebrele serveau drept scaune, care din fanoane se făceau egrete pentru păşti. In secolul al 18-lea balenele ■e împuţinară pe coastele golfului Gasconiei, şi de aceea vânătoarea lor se transporta pe coastele mărilor din Nord. Distribuţiunea geografică a balenelor a fost studiată pentru prima oară de cătră locotenentul din marina americană Maury şi de cătră Olandezul van Beneden, cari au format nişte cărţi arătând distribuţiunea pe mări. Avem mai multe feluri de balene, cari se deosebesc atât prin caracterele lor, căt și prin regiunile, pe cari le locuesc. Aceste specii sunt: Balaenoptera boops, Balaenoptera rorstrats, Balaenoptera longimana, balaena mystipetus yi balaena australis. In articolul de față vom studia diferitele feluri de balene, numai din puntul de vedere al vânătoarei lor. Balaenoptera boops trăcute în părțile septentrionale ale Oceanul Atlantic yi ale marei Glaciale yi numai în anumite timpuri se scoboară prin mările regiunilor temperate yi tropicale. El este dintre toate balenele cel mai agil, cel mai iute yi mai curagios. Balaenoptera boops mănâncă pe stigori yi prin deosebire de balena, propriu zisă, este foarte mfricăcios yi înghite cu sutele. Dintre toate balenidele singură aceasta se apropie cel mai mult de țărmuri yi întră prin fjordurile Norvegiei. Vânătoarea balaenopterei boops este cu mult mai grea decât a marei balene, din causa iuțelei yi puterii, pe care o are acest animal; pe de altă parte yi produsul acestei vânători este cu mult mai mic yi de aceea balenierii nu vânează balaenoptere boops decât numai în pasul când nu se află altfel de balene prin vecinătate. Ceea ce se face sâ nu prea aibă plăcere de a vâna balaenoptera brops mai este yi faptul că adesea ele trag la fund vasul sau îl răstoarnă cu coada. Anderson spune că balaenopterile boops scot , strigăte teribile, atunci când sunt harponate, yi imediat le vin în ajutor alţi semeni de-ai lor. D. Brehm spune in istoria sa naturală, că a văzut in orgyul Badse, la un negustor gi naturalist norvegian, scheletul unui balaenoptere boops, care a fost omorît într’un mod foarte curios. El intrase In Varangerfjord gi se infundase intre stânci astfel încât nu se mai pute mişca. Gâţîva pescari laponi îl văzură yi neavând alte arme decât nişte cuţite, se suiră pe spatele animalului yi'i înţepară până-ce ’l-au omorît. Negustorul Nordvn 'l-a cumpărat cu 30 taleri, însă numai din grăsime a scos împătrit, iar’ scheletul ’l-a conservat spre a-’l vinde muzeului. Balaenoptera rostrată ca yi cea longimană nu sunt vânate decât în caşul când se apropie de țărmuri, yi atunci pescarii formează semicercuri in împrejurul lor yi încep a striga, pentru-că astfel balaenopterele se inghemuesc spre 008 ste și finesc prin a se arunca pe uscat, unde sunt cu mare uşurinţă omorite. Dintre toate speciile cea mai însemnată este Balena mysticetu*; această balenă locueşte mările cele stai septentrionale. O găsim până lângă pol, car’ cătră sud până la 60° latitudine boreală. Ea călătoreşte în lungul coastelor Eu- trope*. Asiei yi Americei yi străbătând strîmtoarea Behring, merge până în Kamciatka. Este mai cu seamă abundentă In marea B-bring yi în împrejurimile Grönlandei. Balena când este harpo* nată înoată cu o iuţeală întocmai ca a săgeţii yi de multe ori se isbeşte cu atâta putere de ţărmuri, încât îşi rupe falca inferioară , rănită înoată cu o iuţeală de 12 până la 16 mile pe oră, ceea ce face ia nu poată fi urmărită de nici un vapor. Poeping zice, că dacă balenele ar fi atât de inteligente, pe cât sunt de puternice, atunci nimic nu le ar mai pute resista și ele ar fi cu adevărat suveranii oceanelor. Vânătoarea bslsnsior se face cu slu- Serul vaselor numite betoniere, cari plaecă din porturi de doua ori pe an şi anume în Martie şi in Sept. Când vasele au ajuns în paragela prin cari se află balene, ancorează și marinarii încep a esplora prisonul de jur împrejur. îndată ce se zăreşte balena, se pun în bărci bine echipate câte 8 vâslaşi, un pilot yi un harponor, yi cu toţii se dirig repede cătră balenă. Harponul este un fel de lance făcută de fer oţâlit, foarte ascuţit, presentând un fel de croşetă yi apăţat de o coardă foarte lungă yi flexibilă, care este invirtită pe o rotilă așezată la vîrful bărcii. Gând se apropie de balenă, harponul este aruncat, yi chiar atunci vîslagii caută a depărta cât mai repede posibil barca de animalul rănit. De obiceiu balena se repede atât de inte in spre fundul mării, încât coarda trebue sâ fie udată pentru ca să nu ia foc prin frecarea repede de rotila bărcii. îndată însă fuga balenei devine mai puţin repede, yi peioarii pot ■â o urmeze; adesea însâ ei sunt tinuţi departe de vapor, chiar yi la distanţă de o jumătate de zi. După primul atac balena stă vreun sfert de oră la fundul mării și apoi reapare la suprafață pentru a respira. Atacată din nou ea primeşte un al doilea harpon. Se zice că nu se poate vedea nimic mai teribil decât acest spectacol. Balena spăriată aruncă In valuri; in agonia ei sare deasupra, marea se acoperă de spume yi de sânge. Animalul dispare, revine apoi din nou pentru a căpăta o nouă lovitură; de orice parte se întoarce primește numai lovituri. Inzadar’ își îndoeşte energia, inzadar’ se svîrcolește; un cutremur îi cuprinde tot corpul, ’yi a perdut tot sângele, se lasă pe o lăture, fiind svîrlită de valuri; mii de pasări vin îndată spre a se adăpa din sângele gigantului cadavru. Balena moartă se putrezeşte foarte repede; puţine file după moarte se transformă într’o masă spongioasă; gazurile cari se desvoaltă îi umflă atât de mult corpul, Inoftt îi plesneşte pielea producând grozave detunături yi răspândind un miros teribil Pescarii trebue din aceste cause să se grăbească a lua cât mai repede posibil capul, care se întrebuinţează pentru fanosne yi spermaceti, yia scoate grăsimea. Afară de cap yi de grăsime tot restul trupului balenei este lăsat ca pradă animalelor din mare. Dintre toate mamiferele marine vânătoarea balenelor ■ste cea mai productivă. O balenă de 20metri lungime yi cântărind 78.000 philograme, are, după-cum spune dl Brehm, 33600 philograme de grăsime cari produc 27 000 chigr- ulei yi mai dă yi 1680 ohlgr. fanoane. O tonă de uleiu costă între 95 yi 100 lei, ear’ o tonă de fanoane 4000 lei. Au fost pasuri când balenierii au câștigat chiar yi 300.000 lei dintr’o singură vânătoare. sever. 14/27 Ianuarie 1908 Grlumă. Păpucarul ! Die! Ghetele acestea nu se mai pot repara. Nu se rentează... Medicul: Atunci le duc acasă ... Păpucarul: Gu toate aceste ai si’mi plătești 30 bani ! Mediani: De ce ? Păpucarul: Hm! D-ta ’mi ai luat ieri 5 coroane pentru-că ’mi-ai spus că nu am nici un morb. Știri din piaţă. Sibiiu. Grâu, bl. 11.80-12.80, sâcară 7.80—8.60, orz 7.40—8.40, oves 4.40—5.—, cucuruz 8-----9.— cor. 10 ouă 66—80 bani, dosiți în La 26 Ian. n. 1903. Hotel ’împăratul Romanilor“: Prohaska, Timișoara; Schmidt, Ullex, Tritschmann, Popp, Vlaiou, Zeidler, Brașov; Gaudlitz, Neusatz; Graetzer, Olmütz ; Schland, Aiud; Fritsch, Eder; Mezey, Roth, Budapesta; Lazar, Arad; Karsay, Cluj. Hotel ,Meltzer*: Zachar, Miskolţ, Hirschfeld, şi soția, Bolovani; Streitfeet, Bistrița. Hotel ,Mihaiu*: Faragó, Déva; Szász, Reghin. Pag. 17 Teatru orășenesc în Sibiiu. Direcțiunea: Leo Bauer. Marți, 27 Ian. 1903. Ospitează Ham Claar, dela teatrul de curte din Viena. „Dar Schlafwagen-Kontroller1. Comedie în 3 acte de Alexandru Bisson. începutul la 7 ore seara. Redactor responsabil: Ioan E. Prodan. Proprietar: Pentru »Tipografia«, societate pa acţiuni : ledf Mărăcinul,