Tribuna, ianuarie 1903 (Anul 20, nr. 1-19)
1903-01-15 / nr. 8
Pag. 30 Sibin, Mercuri, foul restabilit, der’ ceva mai mult: defi oitele au fost înlocuite prin escedente şi aceste escedenta n’au fost întrebuinţate a mări salariile solzite; ele au servit de a araortiua prin anticipaţie, datoriile statului ii a constituî o reservă. Şi ■fiat trei ani de când durează aceasta! In mod paralel şi dând o dezminţire faptului general, dacă nu chiar legii generale de creştere ouaşi au turnaţi oft a cheltueiilor, guvernul român a menţinut cu rigurozitate aceste cheltueli la cifra la care le scoborîse, de caea-ce Insă în special se bucură recentul mogagiu regal este prenantarea unui proiect de budget pe 1903 identic cu cheltuelile budgetului pe 1901 și, deoarece veniturile au progresat, solidarea lui se face cu un mare escedent. Același mesagiu regal constată, de altfel, ori, înfrânând cheltuelile, statul român nu se desinteresează de mersul înainte al diferitelor lucrări, cari fac parte din funcţiunile unui stat modern. In privinţa măsurilor financiare, mesagiul anunţă presentarea unei refaceri pompiedte a comptabilităţii publice, cu atât mai interesantă, cu cât în această reformă sînt cuprinse consolidarea şi estensiunea progreselor săvîrşite. In ordinea economică un proiect de reformă a acciselor este destinat să desfiinţeze pedepile, pe cari regimul actual le aduce comerciului intern. Comerciul estern, pe de altă parte, va beneficia de desăvîrşirea lucrărilor portului Constanţa, duse la bun sfirşit fără a se recurge la credite. Balanţa comercială, de altfel, este mai mult decât îndreptată, deoarece de la un debit de 80-90 milioane a trecut la un credit de o importanţă aproape egală, compensând aproape serviciul datoriei publica. In ordinea socială, în sfirșit o lege asupra organisfirii băncilor poporale va fi presentată parlamentului. Iată unde este România a doua zi, se poate zice, după o crisă care datează din 1899 și din care se părea că nu se va ridica multă vreme. Nici o minune nu s’a întâmplat, de altfel In această transformare aşa de repede. A fost de ajuns să fie o voinţă — şi o voinţă întovărăşită de un spirit de continuitate. Ca şi al nostru, budgetul romftn nu era atins In însăşi fiinţa lui. In România, ca şi la noi, se mergea prea repede cu cheltuelile. A fost deajuns de a se opri aceastft urcare de cheltueli, cari se sculau mai repede decât desvoltarea veniturilor și de a ’1 echilibra, prin ceea ce propune la noi dl Beauquier, prin economi balanţa budgetară s’a îndreptat dela sine. Supunem procedeul comisiunii noastre budgetare, care e In căutare de mijloace de restabilire a echilibrului şi oare nu va profita de sigur, dar’ oare nu va pută zice, cel puţin, ofi nu-i cunoaşte. Apropo. *) Aflu, că un culegător dela »Trib. Poporului« din Arad a fost condamnat pentru calomnii şi defăimări. Ceva Dopp e numele culegătorului, care a declarat In faţa justiţiei, ofi nu el este autorul comunicatului Incriminat, ci numai *) întârziat din lipsa de spaţiu, ce aveau să urmeze și ar pune cuvăatul pe buze, după o mioft pauză, se îndreaptă din nou cătrfi tatăl seu, zicând: — Tată dragă ! — Ce vrei, drăguţule? — Şi tu vei muri?... şi mama? şi fără să aştepte răspuns continuă: — Aşa-’i tată, că şi eu voiu muri, dacă mori tu ? Căci şi eu iubesc pe Isus; nu te teme, eu nu voiu plânge. Justinian tace, căci acum într’adevăr observa In vorbele copilului glasul graţiei divine, ce-’l face atent, plecându-se 11 sărută, până când din ochi două lacrămi cad pe capul micuţului. — Eşti mic încă, scumpul meu! — Tu iubeşti numai pe Isus, cu alte cele nu-ţi bate acum capul. Pe când se întâmplă acestea, peste locuitorii catacombelor începe deja a se întinde vălul înfiorfător al morţii. Afară deja aşează rugurile, pregătesc mijloacele de torturil; că pentru cine, nici ei nu ştiu; sus In cer Insă ângerii împletesc cununile de martir. înfricoşate Rusălii vor avă de astă-dată creştinii; locuitorii grădinei de animale şi ai amfiteatrului au prospecte de ospăţ Inbelşugat... (Va urma), la insistenţa lui Russu-Şirianu şi Tr. Vătan, a luat responsabilitatea. Declaraţiunea aceasta a fi stinsă prea târziu făcută şi Dopp va trebui să sufere pedeapsa pentru calomnia şi defăimarea săvirită de altul Caşul acesta îmi aduce sub condoiu articolul apărut mai zilele trecute la fruntea »Trib. Pop.*, în care dl Vasile Coldiş cu o deosebită forţă de stil combate selbătăcirea moravurilor noastre publice şi cere ne aruncăm dintre noi pe acei nemernici şi calomniatori infami, cari din locul lor ascuns îşi indreptează atacurile mişeleşti contra oamenilor cinstiţi. Corect. Foarte bine. Toţi subscriem spusele dlui Goldiş. Ales partea în »care Îşi revarsă revolta sufletească pentru atacarea »sanctuarului familiar«, a afacerilor delicate de caracter pur personal, de cari publicistica nu-’i permis să se atingă. Dar... Sună curios aceste vorbe scrise de dl Goldiş în coloanele »Tribunei Poporului«. Pentru-că »amicii« grupaţi in jurul »Tribunei Poporului« au dat naştere »măglaşiior«, între cari »amici« dl Goldiş este unul dintre fruntaşi. Şi tocmai deprinderile combătute cu atâta foc de dl Goldiş, au fost armele întrebuinţate de »tribuna Poporului« aproape zilnic dela înfiinţarea ei. Atacurile din tură »în numele moralei publice«, personalităţile, calomnia şi defăimarea în »Trib. Poporului« ’şi-au ajuns apogeul. Nu »amicii* au fost aceia, cari au luat drept devisă nimicirea morală, discreditarea tuturor acelora, cari nu sânt de o părere cu ei ? Un singur număr din »Tribuna Poporului* nu ne va pută arăta di Goldis, din care să nu reiasă această tendență. Barem la cronică cineva a trebuit să fie atacat personal. Nu »amicii* au fost aceia, cari zilnic au Imblătit pre regretatul Dr. Raţiu, ’l-au terfelit în modul cel mai neomenos, pentru-că nu le-a succes răsturnarea lui, propusă de G. Bogdan-Duică şi acapararea »Tribunei* ? Mai mult pe temă personală, decât politică. Nu »amicii« au fost aceia, oari consecvent au amărît zilele fie iertatului Tilea, numai pentru-că a fost ginerele lui Raţiu, fără ca acela să fi luat cândva parte la luptele politice? Nu »amicii« au fost aceia, oari au scormonit tendenţios afacerile curat private ale contrarilor? Despre cerelane ziare românești insă nu va pută dovedi nimeni, oft s’au atins de daraverile personale, familiare ale dlor Slavici, Brote, Onou, Ciorogariu, Goldiș etc. Nu »amicii« au fost aceia, cari au dat loc atacurilor celor mai spurcate, venite din tufă, la adresa adversarilor politici ? Nu »amicii« au publicat atacurile părintelui Beşa din Zlagna contra unei familii şi a unei doamne cinstite ? Aceasta s’a întâmplat »fără nici un cuvfinţel« de înfierare din partea »Trib. Poporului«, dovadă, păr qui tacet, consentire videtur«, — vorba latinească a d-lui Goldiş. Nu »amicii« scriau, »că metropolitul Meţianu din Sibiiu a fost uşurel, negustor« etc. cu scopul să-’l ponegrească in faţa credincioşilor ? Nu »amicii« au timbrat de francmasoni pe toţi aceia, oari n’au aflat de bine să voteze pentru V. Mangra? Eu nu am nici o treabă cu partidul lui Hamsea, dar’ totuşi nu cred să fie compus din francmazoni. Asta e o calomnie ordinară. Nu »amicii* au fost aceia, cari strigau In gura mare, că Dr. St. C. Pop este un reclamagiu, urmăreşte »interese egoiste*, este un »Barnum al Românilor*, — pentru-că a apărat numele lui Iancu In congregaţia din Arad? Unde a fost dl Goldiş, când s’au scris acestea despre St. G. Pop, acest vrednic, cinstit şi desinteresat luptător naţional? Ne vine In minte povestea cu paiul şi bârna. Nu »amicii« sunt aceia, oari au otrăvit spiritul public românesc prin invectivele de tot soiul? Până şi in popor au băgat spiritul de clipă, abi trăgând de divisarea şi induşmănirea tinerimii. Nu »amicii« au avut o sumă de procese pentru calomnie fi defăimare, car’ c&nd a fost vorba să respundă pentru faptele săvîrşite s’au ascuns — ce-’i drept, nu »sub invfilitoarea şi coloarea macului«, ci — după spatele vre-unui Dopp ? Aici te potriveşti de taina ce fi fisele d-lui Goldiş: ,, Amicul moralei publice stă cu fruntea ridicată etc«. Unde-’i vitaezul »amic al moralei publice«, care a atacat pe L. Triteanu? Să-i vedea fruntea ! Căci Dopp n’a fost. Nu însuşi dl Goldiş calamniaed atunci când spune, că »Gazeta», »Tribuna«, »Drapelul«, »Unirea* ziare »pretinse româneşti«, aproabă manopera briganzilor? Gând au aprobat aceste ziare procedura briganzilor ? Cerem date concrete. In stilul acesta putea să poemiseze dl Goldiş cu »Controla« din Timişoara, dar’ nu este îndreptăţit, să aducă astfel de acuse grave contra ziarelor naţionale româneşti, cari nici odată n’au publicat nici o murdărie nici contra lui Onou, nici contra lui Mangra, nici contra lui Goldiş, nici contra altora. Intra a combate rolul public al cuiva şi a da în vileag saprafale de după alcov, e mare deosebire. Nu însuşi dl Goldiş a fost acela, oare a folosit espresia de »hai siotir“ la adresa d lui Dr. Aurel Mureşan, directorul »Gazetsi« ? Este aceasta o espresiune potrivită pentru a combate cu dovezi şi argumente? Şi, nu ştim di Goldiş nu ce va încărunţi, dar’ Dr. A. Mureşan in luptele naţionale româneşti a încărunţit Să terminăm insă cu întrebările. In mod fugitiv am pus câteva pe hârtie. Ştiu, că pentru aceasta oară îmi voiu auzi injurii din partea aceiora, cari luptă »cu fruntea deschisă«, cu argumente, cu dovezi, în mod cinstit, loial, cult, urban, demn. Sânt pregătit, că îmi voiu auzi eară pomenindu ’mi se, că am fost »redactor pe la foile ungureşti din Budapesta« — în timpul când eram universitar de anul prim şi alte scornituri tendenţioase şi mârşave. Totuşi pentru-ca să completez întru câtva tendenţă nobilă a d-lui Ooldif, de-a stîrpi deprinderile otrăvitoare, şi luând în considerare, că, ori spun mai multe, ori mai puţine, de injurii tot nu voiu scăpa, — îmi mai permit următoarele : Ştie dl Vasile Ooldif, că organul »amicilor« aradani, »Tribuna Poporului«, are o filială, cu numele »Gura Satului«? Ştie dl Goldiş ce lucruri, se scriu în acest apendice al »Trib. Pop« ? Această foaie umoristică sub firma Dr. I. Suciu, unul dintre matadorii amicilor, dela Înfiinţarea ei n’a făcut altceva decât a improfiat cu noroiu în toţi oamenii, cari nu-’şi ridică pălăria înaintea lui Russu Şirianu. Nici sanctuarele familiare n'au fost cruţate de infernale atacuri. Anume a fost creat acest organ, pentru-ca murdăriile ce nu pot fi băgate în coloanele »Trib. Pop.« să fie espuse sub linţoliul umorului. Incă n’am văzut ziar umoristic, pare să se ocupe esclusiv de persoanele contrare, de afacerile cele mai private, de sanctuariile familiare. A trebuit să vină »amicii« să producă acest unicum. In privinţa cinstei şi bunei cuviinţe, crede-mă, die Goldiş, »Controla«e mai de salon decât »Gura Satului«, fiica nelegiuită a »Tribunei Poporului«. Dacă dl Oddif în mod sincer voiește stîrpirea deprinderilor otrăvitoare, apuce-se de muncă în Arad. E om cu greutate Intre »amici«, și poate ajunge la resultate frumoase. Pună capăt pfacurilor fi terfelirilor .]personale, uzitate in organele »amicilor« sei. Sisteze calomniile şi folosirea Coppilor. Spună argaţilor amicului sei Dr. I. Suciu, să respectize sanctuarile familiare. Atunci va avă dreptul să dăscălească şi redacţiunile celorlalte ziare româneşti — dacă va avă motive. Dr. Valle Meşter. TRIBUNA Revista esternă. Peninsula balcanică. Sgomotul circulă în Sofia, că comitetul macedonean ar fi adresat o circulară tuturor comitetelor locate din Macedonia, învitându-le de a se ţină de angajamentul luat de a nu întreprinde nimic până în Aprilie şi de a nu organisa vre-o bandă. Ştirile din urmă despre apariţia de mici bande bulgare prin vilaietele Monastir şi Salonic nu trebue considerate da alarmante, pentru că iftat dovezi, că multe din ele sânt simple bande de tâlhari, de cari se află prin Macedonia In timpuri normale. Maroco. »Globe« publică un interviet diu un diplomat englez, care a declarat, că situaţia e In Maroco aşa de serioasă, încât o intervenţie europeană e Indispens 15/28 Ianuarie 1903 sabilă. Revoluţia actuală ar fi produsă prin intrigile Francezilor. Aceştia plăteau ps revoluţionari, ca să delature pe Sultanul actual din causa simpelior, ce le are pentru Anglia. FentiSM«!«, Şdrea despre bombardarea fortului San Carlos a produs iriteţie şi în Berlin. In cercurile guvernului se crede, că bombardarea a fost în ori-ce împrejurare inutilă. E temere, că presidentul Gastro îşi va pută retrage învoirea pentru o regulare pacinică a conflictului. Gastro a protestat telegrafia la Washington contra bombardării, care a avut ca urmare nimicirea vieţii şi a averii unor persoane necombatante. Ştiri mărunte. Decretul pentru disolverea camerei spaniola va apăre în 14 Febr. Principele de coroană german a părăsit Rusia. Foile germane constată, că de mult nu s’au scria în foile rusești articoli așa de paizi despre prietenia ruso-germană. • Fostul ambasador german din Washington, Holleben, a sosit în Berlin. El va fi primit în audienţă de împăratul. * Japonia a cerut de la guvernul din Corea să demită pe ministrul de finanţe corean Zonio. Dorea a retusat. Japonia ameninţă, că persistenţa în acest refus va ave de urmare stingerea prieteniei dintre cele două ţări. Păpuşile reuniunii agricole. (Act de renunoştinţă). Când cu esposiţia noastră industrială am fost arătat intenţia ce avem de a întregi colecţia de păpuşi cu esemplare din ţinuturi româneşti încă nerepresentate. Stăruinţele noastre au avut de urmare, că doamnele Ioana Rebega şi Raveca Manta au luat asupra lor greaua sarcină de a costuma păpuşa, ce le-asu fost îmbiat intocmai după portul din Gurariului (comit. Sibiiu). Generoase, foarte îndemănatice şi inspirate de nobilul zel cum sânt, aceste doamne, de prevăzut era, au isbutit să costumeze păpuşa decum nu s’ar fi putut mai nimerit. Portul acestei mândre păpuş’, lucrat întocmai după al ţărancelor din Gurariului, e vrednic de admirat. Nu mai puţin isbutită şi drăguţă e păpuşa, pe care o au costumat vrednica şi zeloasa preoteasă din comuna Marpod, doamna Maria Bologa, dimpreună cu doamna preoteasă M. Bologa sen. şi cu ajutorul unor harnice ţărance aperţinătoare »Reuniunii femeilor române din Marpod«. Aceeaşi se poate zice despre o a treia păpuşă frumoasă şi foarte interesantă, gătită prin câteva femei şi fetiţe tot atât de harnice. In frunte cu vrednicele doamne Zanovia Dan, soţie de primar şi Eufrosina Buca, soţia învăţătorului, toate din Bucur (comitatul Făgăraş). Pentru aceste costumări anevoioase şi costisitoare, subscrisul birou în numele reuniunii noastre agricole esprimă amintitelor doamne cea mai călduroasă mulţumită. La esposiţie avurăm 12 păpuşi. Prin adaugerea alor trei, colecţia noastră numără astăzi 15 păpuşi, una mai chipeşă şi isbutită ca ceealaltă şi reprezentând fiecare un port deosebit din tot atâtea ţinuturi. Pregătirea cunoscutelor albumuri căşunează reuniunii noastre grele jertfe băneşti, ceea ce Insă nu ne poate opri de a cumpăra şi in viitor păpuşi mari, pe cari bucuros le îmbiem cui ar binevoi tă ia asupră ’şi sarcina costumării pe spesele sale. Din comitatul Sibiiului avem păpuşi costumate deajuns. Cu atât mai binevenită va fi costumarea în portul din comitatele şi numeroasele ţinuturi încă nerepresentate. Cu această ocazie iertat fie-ne să destăinuim tristul fapt, că apelul nostru in causa albumurilor n’a găsit răsunetul cu drept cuvânt aşteptat. Reneim dar’ rugarea, ca în scopul copiârii să ni se trimită de pretutindenea (față da comitatul Sibiiu) cusături şi ţesături frumoase şi originale, precum: cămeşi, ii, Invătitoare, covoare, ştergare, marineţe, feţe de masă, pulmi etc. Sibiiu, 26 Ianuarie n. 1903. Biroul »Reuniunii române de agricultură din comitatul Sibiiu«. D. Comşa, V. Tordăşianu, prea. secretar. Nr. 8 Csoaica silei. Sibiiu, 27 Ianuarie n. 1903. Hymen. Ana Ciurcoiu şi Bucur Sass, absolvent de teologie şi învăţător, şi vor celebra cununia Duminecă in 19 Ianuarie str. 1903 la orele 2 d. r., in biserica gr.-or. din Răşinari. * Procesul lui Mangra. Getim în »Gazeta Transilvaniei« următoarele: Tabla regească din Timişoara a dezbătut în 17 Ianuarie recursul lui Vasile Mangra contra decisiunei camerei de punere sub acusaţie a tribunalului, prin care se respinsese acţiunea lui Mangra contra lui Măglaş. Curtea de apel n’a dat loc recursului şi a admis punctul de vedere desfăşurat de apărătorul Dr Fay, care susţinea că Măglaş a fost de bună credinţă, când a dat publicităţii materialul referitor la vicarul Mangra. • La „Reuniunea socialor români din Sibiiu“, s’au înscris membri noi ordinari: Pompiliu D. Veştesaian, sodal franzelor, Petru Mihăiţan, sodal rotar, Alexandru Zatica Urdea, sodal blânar, Nicolae Şerban, sodal pietrar, George Apozan, sodal bărdaş, George Murăşen, sodal pantofar, Ioan Leţianu, sodal măsar, Nistor Domnariu, sodal pantofar, Ateman Tara, sodal faur, Lie Văcariu, sodal măcelar, Vasile Pop, calfă de boltă şi Lizia Praşca, sodal aismar. Ţarul nu merge la Roma, din causa sănătăţii sale sdruncinate. Aşa s’a lăţit vestea prin cercurile înalte din Roma. * Cartea lui Arthur Korn. Ziarele maghiare sunt toate pline cu înjurături la adresa lui Arthur Korn, care isgonit fiind de aci, s’a dus in Germania şi acolo a scos o carte voluminoasă Împotriva politicei dominante din Ungaria. Cartea lui Korn face sensaţie In Germania. Ear’ pe şovinişti Ii ustură rău, ca întotdeauna adevărul. De aceea »Magyar Szo« şi celelalte foi maghiare persbierând ca din gura de şerpe confiscarea cărţii ori unde ar afla-o. Combateţi, dezminţiţi, dilor! Asta-i arma dreaptă şi nu confiscarea, adecă furtul constituţional.« Are minte. Un ţăran a Intrat într’o băcănie şi a cerut o bucată de păne de 5 bani. După ce a luat pânea în mână se gândi un moment şi zise: »Mai bine să-’mi dai un păhar de rachiu. Ia pânea îndărăt«. Şi bea rachiul. Când voi tă ese afară, băcanul ’l-a oprit: »N’ai plătit rachiul!« — »Ţi-am dat pânea pentru el«, zise ţăranul. — »Dar' nici pânea nu ai plătit-o«. — »De aceea nici nu o iau,ţi-o las d-tale« — răspunse ţăranul şi plecă.* Intre principese. Se scrie din Menton, că principesa Luisa de Sexonia, preumblftndu-se la braţ cu Giron In spre capul Saint Martin, s’a întâlnit cu fosta archiducesă Stefania, contesa de Longy. Stefania le-a întors spatele cu dispreţ, care principesa Luisa cu amantul ei Giron au rls foarte mult • Bijuteriile prinţilor din India- Gu ooasia sărbării date de curînd la Durbar, unde au luat parte peste 100.000 da spectatori, prinţii indieni s'au înfâţişet In luxul cel mai mare. Corespondentul ziarului »Daily Mail« scrie, ort era greu să recunoşti în ce culoare erau îmbrăcaţi prinţii, deoarece peste tot hainele erau acoperite cu smarald şi cu mărgăritare. Numai o parte era reservată pentru decoraţii. Spectacolul era feeric. Petrele preţioase străluceau aşa de mult, încât îţi luau ochii. • Un nou roman de dragoste in casa domnitoare. Boala dragostii s’a sălăşluit In palatele Habsburgilor. Arhohiduceie Eugen s’a hotărît să urmeze esempiul dat de Ioan Orth şi Leopold Wölfling; voeşte să abzică de toate titlurile şi onorurile ce-’i compet şi să sa cunune cu o fată de simplu burghez, aplicată intr'o cofetărie ca vânzătoare. Archiducele s’a îndrăgostit în frumoasa burgheză şi dragostea asta învinge toate prejudiţiile. Vlăstarul împăraţilor şi ciobanul de pe Buceci, pe o formă ’ stăpânit de »geniul morţii« şi de dragoste.• O hoaţă pedepsită Din gara dela Rákos de un timp mereu fura cineva cârbuni. Veniau băieţi, ficiori, fete mari şi furau cărbunii până şi de pe locomotivă. In noaptea trecută două fete de şcoala, Lázár Mari şi Tereza Balog, s’au dus să fura cărbuni. Tereza Balog voia să treacă pe sub vagoane la o grămadă de cărbuni, în clipa aceea trenul a fost pus în mişcare și corpul nenorocitei a fost zdrobit înfiorător. A murit Intră chinuri grozave. Zăpadă roza-viorie. In Raka, o comună din Srbia, a căzut mai zilele trecute o zăpadă de coloare roza-viorie. Câmpul acoperit cu omăt presentă o privelişte admirabilă. Fenomenul acesta rar se explică,aşa, că cercetându-se neaua s'au aflat in fulgi o mulţime de insecte mărunte de coloare vânătă. • I