Tribuna, februarie 1903 (Anul 20, nr. 20-39)
1903-02-01 / nr. 20
Nr. 20 Şcoala română din Bulgaria. Şcoala românna din Sofia face progrese pe fie-care an. Anul acesta numără 164 de elevi, toţi Români, dintre cari 30 urmează lecţia comercială. * Necrolog. cu inima Înfrântă de durere facem cunoacută perdere* «mimpulul nostru frate fi unchiu Nicolae G. Eremias, comerciant, membru al »Gremiului levantin«, membru în repre en- tanţa comunei şi a comitatului Braşov, membru al »Asociaţiunii pentru cultura şi litera poporului român*, etc. etc., care ’şi-a dat nobilul iSu suflet In mâ rile Creatorului, Mercur! în 29 Ianuarie (11 Februarie) la 10l/i ore a. m. fiind îra părtaşii cu if. Taine, in etate de 63 de ani. Rămăşiţele pământeşti ale deceda- • tului s'au aşezat azi Vineri în 31 Ian. ■t. v. la orele 3 p. m în cimiterul gr of. din Braşov (Groaveri). Jalnica familie. • Zilele critice Max Falb a profeţit pe 12 Februarie zi critică de I rang. Şi Intr’adevăr din multe părţi soteio veşti despre furtuni mari şi nenorociri. De aseară şi în Sibiiu bate vântul cu putere, făcând să se perinde, acum senin acum furtună de zăpadă Vestul vâjăe şi se iubeşte în fereştile redacţiei... Dar noi nu ne temem,... zilele noastre critice au trecut... Pentru noi, zi critică a fost 5—6 Februar,... în Cluj... • Catastrofa din Scoţia. Fluviul Clyde, care trece pe lângă Glasgov, s’a revărsat pricinuind inundaţii teribile în oraş şi In împrejurimi. Multe oase, poduri şi viaducte s au prăbuşit. Liniile de tramvai , au fost stricate. Pagubele sunt de mai multe milioane. Emupţiunea submarină din Polinezia. După ultimele ştiri sosite de la locul dezastrului, valurile mărei s’au urcat la înălţime de 14 metri d’asupra insulei. Căpitanul micului vas »Mariabota«, scăpat de dezastru, povesteşte că morţii ar fi In număr dela cinci până la zece mii de persoane. Incrucişetorul italian »Galabria«, se află la locul dezastrului In scop de a da ajutoare. • Producţiune publică în Sibiiu. Comitetul »Reuniunea socialilor români din Sibiiu«, precum aflăm, va arangia Sâmbătă la 16/28 Faur c, în sala cea mare dela Gesellschaftshaut o producţiune publică împreunată cu concert, teatru şi joc. Se va representa comedia G Iorgu dela Sadagura, de V. Alexandri. La concert, după toată probalitatea, va coopera şi una din artistele noastre. • Iarăşi amorul O fată, E. F. D. Chiriac, originară din Coteşti, R. Sărat, s voit ■6 se sinucidă. Insă a fost oprită la timp de gazda sa. Ea pregătise și următoarea scrisoare cătră parchet: »Domnule procuror! închid ochii cu ultimele mele rugăminte a nu mi se face autopsia, dacă nu am fost fericită pe lumea aceasta, cel puţin moartă o să am linişte. Vă rog foarte mult, să nu bănuiţi pe nimeni, că eu de bună plăcere mi-am curmat viaţa, din cauză că iubesc un băiat, de care astăzi mă despart cu ochii plini de lacrimi. Cu un deosebit respect: Ecaterina F.D. Chiriac«. Şi intr’o scrisoare cătră prietenele ei, lasă cu jurămint ca să nu iubească sincer! Epilog la romanul princiar. Cel mai neîmpăcat în afacerea Luisa Giron era regele George. Diniul a pretins ca să se eschidă dela moştenirea tronului saxon până şi băieţii Luisei, — numai şi numai pentru păcatele mamei. Din Drezda se telegrafează că tribunalul a declarat divorţul dintre moştenitorul de tron şi principesa Luisa, pe motivul necredinţei din partea principesei care a fugit cu Giron. • Papagalii şi armata franceză. Cu prilejul răsboiului din Mexico un corp de armată franceză, — poposise timp mai îndelungat In lagăr la marginea unei păduri. Papagalii auzeau mereu signalele de trîmbiţă Mai mult le-a plăcut signalul de saulare. In toată dimineaţa, când să dedea signalul de sculare, se adunau papagalii mai bătrâni şi cântau şi ei în cor cu trimbiţa. Pe urmă soldaţii au plecat, dar signalele franceze şi azi mai răsună prin pădurile din Mexico, pentru că papagalii le-au învăţat unul de la altul. O deputăţie de fete. Pretorul din Mind-Szent oprise petrecerile cu dans în ceroul lui, pentru-că feciorii se băteau mereu pentru fete. A sosit carnavalul , şi feciorii au rugat pe pretorele pentru concesiune. Dar’ în zădar. Atunci 17 fete frumuşele din Mind-Szent s’au dus in deputăţie la neinduratul protopretore. Era un trig întreg in căncelărie. Inchipuiţi-vă 17 fete cari toate vorbesc deodată. După o oră întreagă abea a înţeles protopretorele dorinţa lor, şi... a denegat concesiunea. — A treia zi însă veneau fetele cu grămada să ceară pas pentru de a merge ca servitoare in alte pilrţi, unde sânt vremile mai puţin aspre, pentru că ele nu voesc să lase carnevaul fără să joace. Atunci apoi protopreterele s’a mutat şi a dat concesiunea. Au urmat apoi îndată petreceri, şi fetele din Mind Szent poate şi azi mai joacă încă dacă nu se vor fi săturat... Ars de viu. Luni seara, pe la orele 10 luni, femeia Tereza Cr. Ionescu, din strada Movilei Nr. 63, din Galaţi, duofindu se d’acasă îşi lăsă singuri acasă pe băeţii Radu, în virată de 14 ani şi Petru în vîrstă de 1 an şi jumătate. Băiatul cel mai mare de la o vreme adirmi, iar cel mai mic voind să se joace cu lampa ce era pe masă, o răsturnă asupră-i şi fu cuprins da flacări. La ţinetele nefericitului copil, fratele său Radu, trezindu-se din somn, dădu alarma şi atunci veniră nişte chiriaşi cari stinseră hainele aprinse ale copilului. Medicul sosindi-a dat primeie ajutoare, însă rănile cauzate de flăcări erau aşa de grave, încât copilul muri după două ore de groasnice suferinţe.• Presa în Rusia Sărbările jubileului de două sute de ani al presei ruseşti au fost aminate. Ele trebuiau să aibă loc la 16 Ianuarie şi au fost amînate pentru o altă dată nehotărîtă , în realitate insă ele nu vor ave loc niciodată. In fruntea comitetului erau cei mai distinşi învăţaţi şi scriitori din Rusie, printre cari Maxim Gorki, Korolenko, Veresaje. De teamă ca să nu se discute lucruri neplăcute pentru guvern, ministrul de interne a interzis ţinerea iubileului. Comitetul de sărbare avea de gând să propue celor cari vor lua parte la iubileu, ca să iscălească un memoriu, printre cari se prevedea desfiinţarea censurei şi a celorlalte măsuri contra libertăţii presei din Rusia. Deoarece sărbările n’au avut loc, 54 de scriitori însemnaţi au adresat comitetului o scrisoare, prin cari declară, că aprobă cu totul conţinutul memoriului.* Serviciul pescăriilor In cursul anului 1902 serviciul pescăriilor din ministerul de domenii a esportat din Marea-Neagră, Dunăre şi bălţi, o cantitate de 5765 chlogr. peşte de diferite specii. • PedeapBft cu bafae în Anglia. S’a pornit o mişcare de a şterge pedeapsa cu bătae din armata engleză. S'a adeverit anume că până şi ofiţerii erau bătuţi, pentru cele mai mici transgresiuni.* Iobigie în secolul al XX In Srepuş (nordul Ungariei) numai acum s’au şters ultimele rămăşiţe din vechea iobăgie. Pe moşiile ducelui Filip de Ceburg-Gotha şi ale grofului Cicky s'au liberat în anul acesta 157 poloni, cari trebuiau să iobăgească pentru ca să aibă 11 ei drept la păşune şi la pădure* Dare de seamă şi mulţumită publică La serata literară teatrală aranjată de tinerimea română din Buciumşasa, Duminecă în cri. n. s’au încasat următoarele suprasolviri: Dr. Laurenţiu Pop, Abrud 5 por., Zalányi Fenris Roşia 340, Ştefan Paul, loan G. Macaveiu şi Ariton M. Popa din Buciumşasa, câte 2,80, Traian Raţ şi Maria Ţandreiu, B Poeni, câte 1 por., loan Macaveiu al lui Moise, loan A. Macaveiu, şi Nicolae David, B. şasa câte 80 bani, Nicolae Ionuţ, I. Ieszkelyi, Nicolae Macaveiu a lui Aviron, Nicolae Nicola şi Sofia Macaveiu a lui Todor, B.şasa, câte 40 bani Alexandru Macaveiu al lui Alexandru Macaveiu 20 bani. Esprimăm şi pe calea aceasta cele mai călduroase mulţumite tuturor binevoitorilor suprasolvitori, cari au făcut în felul acesta, ca producţiunea bravei noastre tinerimi să se termineze şi cu un venit curat de 31 cor. 28 bani în favorul bibliotecii reuniunii femeilor române din loc. Buciumeasa, la 7 Februarie 1903. Ariton M. Popa, passar. Ştefan Paul, secretar. 9 300 de medalii s au împărţit între cultivatorii mici de flori, cari au primit în dar anul trecut rădăcini de hiapinte din magazinul de seminţe c. şi J. E. Mauthner, literant al curţii, şi cărora Ie-a succes să cultive flori cu culori frumoase. Distribuirea medaliilor şi cinstirea cea nouă a elevilor cu 5000 de rădăcini da hiacinte — sămănate deja în glastre — a avut loc Dumineca trecuta în curtea magazinului de săminţe din strada Rotenbill. Această jertfă, care n’are alt scop decât a împodobi cu flori chiar şi ferestrile celor mai modeşti locuitori din capitală şi a stîrni interesul la copii pentru tot ce e frumos şi nobil, de bună seamă, că e de o însemnătate socială şi eminentă şi merită recunoştinţă. — Magazinul de tăminţe cec, şi reg. al lui Edmund Mauthner, care ne-a dat până acum atâtea creaţiuni frumoase pe terenul artei de grădinărit şi pe care îl putem numi cu mândrie unul dintre cele mai mari magazine din Europa, va distribui prin a doua jumătate a lunei Maiu mai multe mii de palmieri între elevi, care în Septemvrie va aranja o esposiţie de palmieri. — Cu opasiunea Sibliu, Sâmbătă, TRIBUNA aceasta recomandăm cu căldură catalogul ilustrat al magazinului de seminţe cer. şi reg. Edmund Mauthner. Amatorii de flori să ’i ceară numai şi îl vor primi france şi gratii. Ştiri economice, comerc., juridr., industr. Curs de desemn pentru Invâţători. Ca şi anul trecut, se va ţine şi’n anul acesta şi cel viitor un curs de desemn de câte şapte săptămâni în Sibiiu. Cursul va dura din 15 Iunie—1 August. Dumineca vor fi liberi. Pentru vip i eftin şi cvartir gratuit se va îngriji direcţiunea. Invăţătorii şi învăţătoarele, cari vor să participe, să se adreseze cât mai curând la directorul școalei industriale din Sibiiu, dl Martin Schuster, Saggasse, 29. Comunele pot ușura mult aceasta cvalificare a învățătorilor, dându le 100 — 150 cor. ajutor pentru un curs. Bisericile nu pot fi executate. Exactoratul orașului Budapesta a intentat bisericei rom. catolice din suburbiul numit »Krisztinaváros« proces pentru 528 cor. 55 bani taxe de paragiu, cerând execuţie pe edificiul bisericei, respective întabularea pretensiunii. Judecătoria cercuală a districtelor I—III, ca autoritate de carte funduară a respins cererea întabulării, pe motiv că oraşul fiind patronul bisericei, el are să selvească şi taxele de pavagiu. Apelată afacerea la tabla regească din Budapesta, această n’a aprobat decisiul judecătoriei cercuale nu numai pe motivul invocat de ea, ci şi pe motivul, că realitatea, asupra căreia s’a cerut întabularea pretensiunii, e biserica unei confesiuni recunoscute în lege, deci un lucru scos din circulaţia publică şi astfel nu poate servi de hipotecă şi nici întabulări de pretensiuni asupra ei nu se pot face. Măcelarii nu pot fi primari conform unei hotărîri a tribunalului suprem administrativ. Causa e, că primarul are să supravegheze şi controleze măcelăriile, dar, fiind însuşi măcelar, nu va lucra cu destulă conştienţă. Dela băncile noastre. «Banca poporală«, Dej. A. N. Capital social 60.000, depuneri 43.384 cor. 68 b., fond de reservă 400, câștig curat 4002 cor. 10 b. ,Bihoreana*, Oradea-mare. A. IV. Depuneri 77.209, reservele 5773, venit curat 7536 cor. Pentru scopuri de binefacere se propun 135 cor. 59 b. , Doina*, Câmpeni, Depuneri 299.083 cor., reservele 25.440, fondul de pensiune 3180, profitul net 12,985 cpr. Starea semenaturilor în România. După ultimele rapoarte sosite la ministerul de domenii, starea semenaturilor in întreaga țeară se presintă în condițiuni escelente. Zăpada a început să se topească pe alocurea. Grâul e mărișor. Celelalte semenaturi promit asemenea o bogată recoltă. Criburţa literară. Ruga poetului. Era ora nedesluşită în care amurgul întinde lumina lui vagă în suflete şi in naturii, ora în care umbrele se ţes fine în depărtări, ca o pânză de doliu pe care licăresc lacrimi de stele şi picături de sânge. Umbrele se îngroaşă treptat, din vaporoase se fac fluide, apoi se îndesesc până ce cad peste pământ şi sufleteleu greutăţi de stânci. In acea oră poetul simţi cum se strecoară în sufletul lui, odată cu umbra întristată de căderea celor din urmă foi şi de suspinele vântului, îndoiala, suprema ispită a duhului râu, ispita geniului, urîtului şi necredinţei! Poetul îşi plecă genunchii in faţa lui Crist, care zimbea pe crucea ce se profila sub ceiiuri de incendii: mânile lui reci făcură semnul crucai, fruntea lui înferbântată se isbi de răceala podelelor, şi plângerea lui porni tânguioasâ din adâncul plumânilor şi adâncul sufletului: — O, Doamne tantoşl mai nevrednic dintre nevrednicii tăi fiii O, Doamne, iartă-’mi îndrăzneala de a-’mi ridica ochii cătră glorioasa ta faţă! O Dumnezeu al iertării ai pultă ruga pâcătosului! Doamne! ai pus în sufletul meu avânt şi dar de-a cânta, după cum ai pus triluri in gâtlejul priveghitoarei pentru a vrăji singurătăţile nopţilor, după-cum ai pus avânt în aripile ciocârliei ce se înalţă în aurita iradiere solară, după-cum ai pus mistere în ochii adânci şi senini ai fecioarelor care amintesc privirile ângerilor... Dar’ Doamne ce am făcut din avântul sufletului meu şi din darul de-a cânta ? Nu te am slăvit pe tine Doamne, căci cântecul meu necurat nu era atât de uşor pentru a se înălţa până în cerestele regiuni şi a se strecura în cântările pe ângerii le înalţă în slava Ta. ’Mi am risipit sfintecile printre osonni după-cum vântul îşi risipeşte suspinele printre foi, şi oamenii au trecut nepăsători, după-cum nepăsători trec când ultimii crini îşi risipesc petalele în toamnă. Doamne! ’mi-ai dat tinereţe, dar’ tinereţea mea a fost tristă şi zadarnică, căci sângele tinereţii mele nu a stropit altarul apărflndu ’i de pângflirile necredincioşilor, căci tinereţea mea nu a fost jertfita pe florile ilusiilor de fecioară, nici pe florile trupului ei de rozfi şi sulfinii. O Doamne ! Tinereţa mea a fost florile suave ce sa scutură in noroi, a fost visurile înşelate, amurguri melancolice de îndoială, remuşcare şi durere ... Şi poetul râmase cu buzele sărutând podelele... Noaptea era neagră, singurătatea şi tăcerea desâvîrşite... Din înălţimile tăriei cobori o lumină albăi, o fosforescenţă frâmflntată, spintecând întunerecul ca o sabie de argint, şi lumina albă se desluşia cu cât se apropia în vaporoasa manta a arhanghelului cu ochii de stele albastre, cu pârul pe rîu la soare, cu mâna albă purtătoare de flori de orb. — Avântul, cântecul şi tinereţa ta □u au fost zadarnice, o! fratele nostru râtăcit printre oameni ofici avântul, cântecul şi tinereţa ta au râspândit frumosul şi credinţa, după-cum florile râspândesc toamna parfumul lor de tristeţe, după-cum ochii de mister şi senin ai fecioarelor fac pe oameni sâ se gândească la ochii noștri. Căntecul tău a amintit oamenilor de cântecele noastre, căci In cântecele tale erau ecouri îndepărtate de imnurile cu care noi slăvim pe Atotputernicul. Notele lor s’au risipit în vânt, dar’ unele au ajuns până la urechile nepăsătorilor, cari s’au oprit In drum şi au râmat pe gânduri. La ce gândeau? Prinzând unele din aceste note nepăsători şi necredincioşi îşi ziceau : cine ştie ? Poate Dumnezeu nu e un basm! Tinereţea ta ai jertfit-o pe altarul urîtului, dar’ ai fost cel mai mărinimos dintre marinimoşi, căci frumuseţea tinereţei tale, nu ai dat o fecioarelor pe trupul cărora au gustat plăceri toţi egoiştii, tu ai jertfit-o nenorocitelor însetate de tinereţea şi frumuseţea pe care oamenii le acoperau noroi, ruşine şi bani. Ridică-te alesule Intre aleşi căci tu ai făcut nenorociţilor pomana talentului şi tinereţei tale. Şi arhanghelul îi presară florile crinului pe cap, şi urcă scara de lumină argintată ce se înalţă plin de salvă în întunecimele tăriei. Dar’ poetul râmase Inoâ vreme multă îngenunchiat cu fruntea plecată pe răceala podelelor, cu lacrâmile îngheeţate pe gene, cu umilinţă fi rugăciunea pa buza. ». K»rrţiuni ce-a ocupat In magistratură şi In administraţie — supleant la Pălticeni, preşedinte de tribunal, prefect de Dorohoi, membru la curtea de apel din Focgani, primar la Iaşi şi efor la sfântul Spiridon. Autorul »Zilelor trăite«, prin o descriere clară şi luminoasă, ca un adevărat pictor al evenimentelor la care a asistat, ne face sâ aşutim şi noi la aceste evenimente, ba mai mult încă ne face sâ împărtăşim sentimentele sale, atât de bine le a zugrăvit. Astfel rîrd pe rînd ne espune starea lucrurilor din Moldova pe vremea Unire! si a lui Cuza, cum se petrecea in societatea boerească, ce fel erau căile de comunicaţie, cum se recrutau funcţionariipublici, ce a fost mişcarea separatistă de la Iaşi In 1866 pe vremea locotenenţii domneşti, cât de mare era entusiasmul general al bunilor Români la venirea principelui străin, apoi guvernul plin de fapte glorioase şi lung al lui loan Brătianu, în fina lucrările interesante ale societăţii Junimea din cele mai vechi timpuri şi păuii la decadenţa ei desăvîrşită etc. etc. Iată o sumă de fapte şi amânunte spuse de un martor ocular, care a luat o parte activă la cele mai multe din ele şi care prin urmare sduce şl istoriei noastre contemporane un serviciu real. Acel care scrie aceste rînduri a petit cu o deosebită plăcere »Zilele trăite« ale dlui Nicu Gane şi nu-i pare deloc râu de timpul ce a consacrat acestei petiri, acestei interesante confesiuni făcută de unul din puţinii supraveţuitori ai generaţiunii dela 1840. Recomandfind cetitorilor noştri această scriere a dlui Gane, ne esprimăm in acelaşi timp dorinţa ca distinsul prozator dela Iaşi sâ nu lase încă din mână condeiul sfiu măestru și sâ ne facft tot mai des asemenea surprise plăcute. 1/14 Februarie 1908 „Zile trăite**. De N. Cane. Dl Nicu Gane a publicat acum de curând un elegant volum Intitulat »Zile trăite«, în care a adunat toate amintirile privitoare la d sa, din copilărie și până astăzi. Nu mai avem necesitate a lăuda pe autor, deoarece el este unul din cei mai buni probatori din ţeara noastră, cunoscut de toţi prin frumoasele sale nuvele, publicate în »Convorbirile literare« şi în volume petit a fi resostite de mulţi puţinii iubitori ai literaturii noastre naţional, în «ine trăite«, di Gane, într’o formă măiastră, ne face să asistăm mai ântâius diferite scene ale copilăriei sale, petrecută tn frumoasele împrejurimi ale Fălticenilor, apoi la primele lune Glumă. — Și d-ta ești dușman al minciunilor convenționale? — Da! — Cu toate aceste când întâlnești vr’un cunoscut, și d-ta Ii zici: Sunt fericit d lei — câte pot vedea / Ei vezi!... — Da! Asta-’i foarte natural, pentru că nu ași prea dori sâ orbesc., Știri din piață. Sibiiu. Grâu, hl. 12.-----13.—, sâoară —.-----, orzoves 4.----4.80, cucuruz 8.-----9.— por. Bursa din Budapesta. Grâul, 60 kg. 7.75—820; sâparft 6.45—6.75; orz 5.60-6.— ovas 6.10—640; oua 5.55-5.75 poroane. La Abonament lunar pentru Februarie sf. vechiu Inviți Administrația ziarului »TRIBUNA". Pag. n dosiți în Sibiiu. La 13 Febr. n. 1903. Hotel ’Impiratul Romanilor* i Eialer, Mó^sary, Fieeher, Lieber, Kohn, Semberger, Simán ovsky, Baum, Bernhardt, Viena: Schlesinger, Gioagiu; Aroneohn, Goldstein, Brayov; Horvath, Szarvas; Rónay, Fucüfc, Beer, Weissfeiler, Kovács, Budapesta. Hotel *Meltura: Hertzfeld, Boineasa; Tanasy, Pitesti; Lang, Bodenbach ; Klara, şi soţia, Noerich, Teatru orâşenesc in Sibiiu. Direcţiunea Leo Boner. Duminecă, 15 Febr. 1903. La 3 ore după aceasi. ,,Er und seine Schwester posă cu cântece în 4 acte de B. Buchbinder. La 7 ore seara. „ DER SCHÖNE RIGO“, operetă in 2 acte de C. M Ziehrer. Redactor responsabil: Ioan E. Prodan. Proprietar: Pentru »Tipografia*, societate pe acțiuni Iosif Marsulian.