Tribuna, iulie 1929 (Anul 2, nr. 71)

1929-07-07 / nr. 71

■ wa I MW uimi» fi« — iiiriiinwiwiTTWifMMeaiTM««ngwriiniiniM'iiMiMMMWiifi iTrit» Cine-i di. advocat Ştirbeţiu?! Intr’unul din numerele trecute ale ziarului nostru am arătat că în par­tidul liberal din Târnava Mare a intrat dihonia şi promiteam că vom reveni cu amănunte. In urma unei anchete făcute de noi prin judeţ, am ajuns la concluzia că debarcarea dlui I. Prescurea, fost pre­fect, a fost pusă la cale de dl. advo­cat şi fost deputat Victor Ştirbeţiu, care de altfel îşi datorează deputăţia şi situaţia politică, în cea mai mare măsură dlui I. Prescurea. Dintr'un ad­vocat obscur, aproape necunoscut şi fără o clientelă considerabilă s’a vă­zut deputat, apoi şi a început mano­­perile ruşinoase şi goana după franci, ne mai ţinând seamă dacă procedeul e cinstit sau nu! Una din aceste „afaceri“ a dlui Victor Ştirbeţiu ne a căzut în mână şi pentru a face şi dovadă publicăm actele de mai jos di­n cari rezultă că dl Ştirbeţ’u cu fratele său Moise Şti­­beţi’u, crâjmar în Dealul Frumos, au pus ia ca e un mic şantaj, asupra dlui primar Braisch, (care e un om foarte bogat) cu intenţa de a-i scoate vre’o 200.000 (două sute mii) lei plus Să i­ se lase şi datoria de 30.000 lei ce o avea Moise Ştirbeţiu la dl. Braisch. Au înscenat câ dl. Braisch ar fi in­sultat România şi Familia Regală, i-au reclamat Parchetului, căutând a scoate semnături dela oameni, cari nu ştiau nimic, căutând a-i convinge să jure fals. Natura­ că, s’a dovedit că totul e o înscenare, iar cazul a fost clasat de parchet şi dl Ştirbeţiu n’a­­putut şantaja pe dl Braisch. Iată dovezile : Declaraţiune. Subsemnatul Băilă Ioan, secretar comunal domiciliat în comuna Dealul- Frumos, prin prezenta declar, că eu am fost în crâşmă la Dl Moise Ştir­beţiu din Dealul-Frumos împreună cu Dl primar Mihail Braisch, am şezut cu Dlui împreună cu Zikeli Daniel­­,la o masă, am discutat diferite chestiuni, cum discută oamenii când sunt la un pahar de băutură, dar eu nici când şi sub nici un raport nu am auzit ca Dl Braisch să fi făcut înjurăturile descrisă în pâra înaintată la prefectură şi parchet, de­şi ar fi trebuit să le aud. In 2 Decemvrie 1927 am fost chemat la pretura plasei Agnita şi am făcut declaraţie tot în sensul acesta, dar Dl pretor nu a voit să-mi scrie de­poziţia mea,aşa după cum am făcut-o, cea descrisă nu corespunde cu afir­­maţiunea mea, declaraţia prezintă a­­proape alt înţeles. Mai declar că mama Dlui Moise Ştirbeţiu în prezenţa Anei Băila din Dealul­ Frumos a declarat, că Braisch tot va scăpa de legea aceasta dacă se va duce la un advocat ca să-i plătească până la 200.000 lei. Aluziunea după părerea mea a fă­cut-o la fiul Doamnei care azi e depu­tat şi advocat în Sighișoara. Eu am întrebat ce capăt eu dacă jur strâmb, ea mia dat un răspus urât. Adecă ei pretinde­au că eu să jur strâmb, ca ei să tragă folos din o chestie nedreaptă. După ce ar fi păcat ca un om ne­vinovat să fie pedepsit şi ca alţii să tragă folos din astfel de înscenare îmi permit a face această declaraţie. Delul­ Frumos la 10 Decemvrie 1927, înaintea noastră ca martori: Emil Păcală (ss) I. Băilă Ioan Savu (ss) E clar ca lumina zilei că totul a fost înscenat! Iată ce declară al doilea martor! Declaraţiune. Subsemnatul Malene Vasile econom din Dealul-Frumos prin prezenta de­clar că pâra înaintată contra Dl primar Braisch la Prefectura şi Parchet nu este făcută de mine, ci de Moise Ştirbeţiu crăjinar din Dealul-Frumos. Eu la Insistenţa lui am subscris-o, dar despre cele ce conţinea această arătare nu am nici o ştire, cu atât mai mut, cu cât eu în ziua acea nici nu am fost în comună, am fost la Bucureşti, cea ce în caz de lipsă do­vedesc şi ca document. Jr. 70 „Zug direktion“ Credem că, această urâtă co­mandă, care ne a băgat în pă­mânt, pentru „drăguțul de împă­rat“, atâția feciori, s’a îngropat, acum zece ani, de­odată, cu vi­trega stăpânire, pe care a slujit-o cu atâta credință. Ne-am înșelat! Ea mai răsună și astăzi, după zece ani dela Unire, ca un cân­tec de cucuvae peste lespedea care acopere, pentru totdeauna, hoitul „pajurei cu două capete“. Această comandă, suvenire u­­râtă, din timpuri urâte, o puteţi auzi, dacă voiţi, aproape în fie­care duminecă de vară, în co­munele minoritare, la corpurile de pompieri. întâmplarea a făcut ca să văd într'o duminecă, dimineaţa, în co­muna Ruşciori (lângă Sibiu) unde saşii, cu escepţia câtora familii, nu ştiu săseşte, corpul pompieri­lor. Făceau instrucţie pe plotoane. Intr’un loc, un ploton format din 18—20 români, sănătoşi şi voi­nici ca brazii de munte, îmbră­caţi în hainele lor albe, cari pe lângă pantalonii negri, ai celor 2­3 saşi cu cari erau împestri­ţaţi, păreau mai albe ca florile, se chinuiau spre ruşinea lor şi a noastră a tuturora, să facă in­strucţie după comanda nemţească, care pe mulţi dintre ei ia purtat pe toate fronturile, să se scape de ei, ca de nişte copii ai nimă­nui. Svonul clopotului bisericii rom. chema pe credincioşi la rugă. Credincioşii, însă cei tineri, aveau altă ocupaţie. Se străduiau mereu să înveţe cum se zice nemţeşte „la stânga ’nprejur“ şi „în coloană de marş la dreapta marş“. Ce ruşine! Ce batjocură pe capul bieţilor ruşcioreni. Au­ziţi domnilor! Astăzi, după zece ani de la Unire, Românii din Ruş­ciori învaţă comanda nemţească. Auziţi ? Dar pănă se vor trezi, cei în drept, ca să vă dea comandă românească credem, fraţilor din Ruşciori, că ar fi bine să învăţaţi şi marşul: „Kaiser Alexander Regiment No. 2“. Acesta pentru­ ca instrucţia voastră să fie desăvâr­şită şi înca­­ să se cunoască şi să ştie toţi că sunteţi, români din ţara românească în anul al un­sprezecelea de la Unire. — Mai revenim dacă e de lipsă. C. B­­. i­ TRIBUNA“ Dl crâjmar Moise Ştirbeţiu m’a în­demnat s’o subscriu şi să jur, că am fost de faţă şi că am auzit această înjurătură. Eu însă nu voiesc să-mi pătez sufletul cu un jmământ fals. Am aflat tot dela Dl. crâjmar, că Dlui are o datorie de 30.000 lei la Dl. primar Braisch şi că speră, că a­­cesta ii va elibera obligaţia, fără ca să-i plătească banii, numai că tot iei să facă prin fratele Dlui care-i deputat şi advocat Dr. Victor Ştirbeţiu ca să retragă pâra. M’am convins că aici este vorba de o înscenare contra Dlui primar Braisch că prin faptul că noi jurând fals ei să profite, deacea eu revoc acestă pâră, ca nefiind dreaptă şi de aceea nici nu le mai susţin. Declar că toate acestea le-am de­clarat şi la 2 Decemvrie 1927 în pre­zenţa Dlui pretor Bargău, care însă nu a voit să-mi ia declaraţia cum am făcut-o şi aşa cele descrise de ei nici pe departe nu consună cu cea depusă de mine. Dacă în viitor aş fi să mai fiu as­cultat mă rog să mă asculte un domn care ia pe hârtie ce spun eu. Dealul­ Frumos la 10 Decemvrie 1927, înaintea noastră ca martori: Invalid Emil Păcală (ss) V. Malene (ss) Ioan Savu (ss) Iată şi declaraţa a treia 1 Declaraţiune. Subsemnatul Zikeli Daniel din Dea­lul­ Frumos, declar că eu încă am fost la masă cu Băilă Ioan şi DJ Primar Braisch Mihail la Di crâşmar Moise Ştirbeţiu în crâjmă. Eu nu am auzit că Di primar să fi făcut înjurătură contra statului român descrisă în o­peră ce a făcut Ştirbeţiu Moise. După ce noi toţi trei stăteam la masă, necondiţionat ar fi trebuit noi în locul prim să avem cunoştinţă. Părerea mea este că aici este la cale o înscenare după cum se aude azi prin sat, pe chestia unor bani ce ar fi datorat­ul crâjmar­ului Braisch. Această declaraţiune după cetire şi explicare o susţin şi subscriu în faţa martorilor. Dealul­ Frumos 10 Decemvrie 1937. Daniel Zikeli (ss) înaintea noastră ca martori: Singer Andreas No. 15 (ss) Johann Rainer No. 94 (ss) Acesta e dl Ştirbeţiu! Iată manope­­rile „marelui­­ heral“ în goana după franci. Uite „colegul“ dlui Jean Th. Florescu, de care se poate felicita! De altfel vom mai reveni să-l arătăm publicului pe dl. Ştirbeţiu, aşa cum se prezintă, căci mai are la activ şi alte fapte murdare. Dl Jean Th. Flo­­rescu şi poporul batjocorit poate să aleagă între calomniatul I. Prescurea şi şantajistul Dr. Victor Ştirbeţiu, chasse“ (sărituri peste obstacle esecutate de ofiţeri la cari s’a putut vedea cu prisosinţa price­perea şi curajul călăreţilor de înaltă şcoală. Sosirea familiei Regale. In zilele de 28 şi 29 aceste serbări sportive au fost patronate de Alteţa S. R. Principesa Elena. Suita regală în frunte cu Mă­ria Sa Regele Mihai, au urmărit cu un viu interes toate produc­­ţiunile din program la care a mai asistat şi un public imens. După concurs, Măria Sa Re­gele, a împărţit premiile ofiţerilor cari sau distins. Cu aceasta ocazie pe pista de obstacole în condiţiuni ireproşa­bile a mai alergat şi „asul“ că­lăreţilor noştri militari „interna­ţionalul“ Dl Maior Constanti­­nescu, care a stârnit o furtună de aplaize. S’a remarcat, câ astfel de con­cursuri s-ar putea ţine mai des la Sibiu şi o societate bine or­ganizată ar putea aranja aler­gări, cari ar da rezultate satis­făcătoare din toate punctele de vedere. Footbal. Dumineca trecuta a avut loc o întâlnire amicală între echipele Șoimii—N. S. E. care s'a termi­nat cu rezultatul 2—1 pentru N. S. E. Șoimii a prezentat o echipă complectată cu 3—4 rezerve, și lipsită de serviciile lui Winkler. Jocul­ a fost la ambele echipe destrămat şi fără nici o fază in­teresanta, încât finerul arbitrului de sfârşit a fost o binefacere pentru public, care a părăsit a­­rena dezamăgit. Sărmanii, pierduseră şi timpul şi banii.* Aflăm cu satisfacţie că echipa S. M. T. E. şi-a cerut din nou înscrierea în F. S. S. R. pentru participare la campionatul regio­nal. Iniţiativa şi conducerea a luat-o vechiul jucător veteran Jivu Vasile. Uram din suflet suc­ces simpaticei echipe muncito­reşti. Coresp. ­ Sportive In zilele de 26—27—28 şi 29 iunie a avut loc pe câmpul de Casier al Şcoalei de Cavalerie, concursul anual hipic, care, din an în an devine mai important, atât din punct de vedere al pro­gramului variat şi atractiv, cât şi prin importanţa premilor ce se distribue de un juriu select şi competinţe. In primele două zile, cu tot timpul ploios, programul s-a des­făşurat spre satisfacţia generală şi concursul „Calului de armă“ a dat dovada că avem elemente cu cari am putea face figura o­­norabilă, în orice competiţiune mondială. In ultimele două zile concur­sul a luat un aspect cu totul e­­menţionant şi plin de faze va­riate, prin întrecerea la „steple . Piaţa Sibiului înregistrează în iulie următoarele preţuri ali­mentare în lei. Câte 1 kgr. car­tofi noui 7 lei, ceapă 3, fasole verde 8, ardei 3, castraveţi 3, dovleci 4, legume de supă 3, Mazere dulce 20, cireşe 20 ci­reşe 20, agrişe 20, mure 12, smeurâ 40 fragi 30, alune 12, somn 80, cap de somn 20, mo­run 80, şalău 70, crap 60, unt de lemn 70, unt 130, brânză de burduf 72, brânză nouâ 60, brânză de blid 5?, urdă 40, sa­lam 170, carne de oac 32, carne de vită 38, carne de viţel 38, care de porc 48, slănină 88, costiţe 92, carne afumată 78, pâne neagră 10.50, pâne de se­cară 13, făină de secară 10.­­ corn, franzelă bus. 1. gu buc. 1 leu.­­ La 21 Mai s'a inaugurat la Stockholm expoziţia de bro­derii româneşti. Pag. 3

Next