Tribuna, iulie 1929 (Anul 2, nr. 71)
1929-07-07 / nr. 71
■ wa I MW uimi» fi« — iiiriiinwiwiTTWifMMeaiTM««ngwriiniiniM'iiMiMMMWiifi iTrit» Cine-i di. advocat Ştirbeţiu?! Intr’unul din numerele trecute ale ziarului nostru am arătat că în partidul liberal din Târnava Mare a intrat dihonia şi promiteam că vom reveni cu amănunte. In urma unei anchete făcute de noi prin judeţ, am ajuns la concluzia că debarcarea dlui I. Prescurea, fost prefect, a fost pusă la cale de dl. advocat şi fost deputat Victor Ştirbeţiu, care de altfel îşi datorează deputăţia şi situaţia politică, în cea mai mare măsură dlui I. Prescurea. Dintr'un advocat obscur, aproape necunoscut şi fără o clientelă considerabilă s’a văzut deputat, apoi şi a început manoperile ruşinoase şi goana după franci, ne mai ţinând seamă dacă procedeul e cinstit sau nu! Una din aceste „afaceri“ a dlui Victor Ştirbeţiu ne a căzut în mână şi pentru a face şi dovadă publicăm actele de mai jos din cari rezultă că dl Ştirbeţ’u cu fratele său Moise Ştibeţi’u, crâjmar în Dealul Frumos, au pus ia ca e un mic şantaj, asupra dlui primar Braisch, (care e un om foarte bogat) cu intenţa de a-i scoate vre’o 200.000 (două sute mii) lei plus Să i se lase şi datoria de 30.000 lei ce o avea Moise Ştirbeţiu la dl. Braisch. Au înscenat câ dl. Braisch ar fi insultat România şi Familia Regală, i-au reclamat Parchetului, căutând a scoate semnături dela oameni, cari nu ştiau nimic, căutând a-i convinge să jure fals. Natura că, s’a dovedit că totul e o înscenare, iar cazul a fost clasat de parchet şi dl Ştirbeţiu n’aputut şantaja pe dl Braisch. Iată dovezile : Declaraţiune. Subsemnatul Băilă Ioan, secretar comunal domiciliat în comuna Dealul- Frumos, prin prezenta declar, că eu am fost în crâşmă la Dl Moise Ştirbeţiu din Dealul-Frumos împreună cu Dl primar Mihail Braisch, am şezut cu Dlui împreună cu Zikeli Daniel,la o masă, am discutat diferite chestiuni, cum discută oamenii când sunt la un pahar de băutură, dar eu nici când şi sub nici un raport nu am auzit ca Dl Braisch să fi făcut înjurăturile descrisă în pâra înaintată la prefectură şi parchet, deşi ar fi trebuit să le aud. In 2 Decemvrie 1927 am fost chemat la pretura plasei Agnita şi am făcut declaraţie tot în sensul acesta, dar Dl pretor nu a voit să-mi scrie depoziţia mea,aşa după cum am făcut-o, cea descrisă nu corespunde cu afirmaţiunea mea, declaraţia prezintă aproape alt înţeles. Mai declar că mama Dlui Moise Ştirbeţiu în prezenţa Anei Băila din Dealul Frumos a declarat, că Braisch tot va scăpa de legea aceasta dacă se va duce la un advocat ca să-i plătească până la 200.000 lei. Aluziunea după părerea mea a făcut-o la fiul Doamnei care azi e deputat şi advocat în Sighișoara. Eu am întrebat ce capăt eu dacă jur strâmb, ea mia dat un răspus urât. Adecă ei pretindeau că eu să jur strâmb, ca ei să tragă folos din o chestie nedreaptă. După ce ar fi păcat ca un om nevinovat să fie pedepsit şi ca alţii să tragă folos din astfel de înscenare îmi permit a face această declaraţie. Delul Frumos la 10 Decemvrie 1927, înaintea noastră ca martori: Emil Păcală (ss) I. Băilă Ioan Savu (ss) E clar ca lumina zilei că totul a fost înscenat! Iată ce declară al doilea martor! Declaraţiune. Subsemnatul Malene Vasile econom din Dealul-Frumos prin prezenta declar că pâra înaintată contra Dl primar Braisch la Prefectura şi Parchet nu este făcută de mine, ci de Moise Ştirbeţiu crăjinar din Dealul-Frumos. Eu la Insistenţa lui am subscris-o, dar despre cele ce conţinea această arătare nu am nici o ştire, cu atât mai mut, cu cât eu în ziua acea nici nu am fost în comună, am fost la Bucureşti, cea ce în caz de lipsă dovedesc şi ca document. Jr. 70 „Zug direktion“ Credem că, această urâtă comandă, care ne a băgat în pământ, pentru „drăguțul de împărat“, atâția feciori, s’a îngropat, acum zece ani, deodată, cu vitrega stăpânire, pe care a slujit-o cu atâta credință. Ne-am înșelat! Ea mai răsună și astăzi, după zece ani dela Unire, ca un cântec de cucuvae peste lespedea care acopere, pentru totdeauna, hoitul „pajurei cu două capete“. Această comandă, suvenire urâtă, din timpuri urâte, o puteţi auzi, dacă voiţi, aproape în fiecare duminecă de vară, în comunele minoritare, la corpurile de pompieri. întâmplarea a făcut ca să văd într'o duminecă, dimineaţa, în comuna Ruşciori (lângă Sibiu) unde saşii, cu escepţia câtora familii, nu ştiu săseşte, corpul pompierilor. Făceau instrucţie pe plotoane. Intr’un loc, un ploton format din 18—20 români, sănătoşi şi voinici ca brazii de munte, îmbrăcaţi în hainele lor albe, cari pe lângă pantalonii negri, ai celor 23 saşi cu cari erau împestriţaţi, păreau mai albe ca florile, se chinuiau spre ruşinea lor şi a noastră a tuturora, să facă instrucţie după comanda nemţească, care pe mulţi dintre ei ia purtat pe toate fronturile, să se scape de ei, ca de nişte copii ai nimănui. Svonul clopotului bisericii rom. chema pe credincioşi la rugă. Credincioşii, însă cei tineri, aveau altă ocupaţie. Se străduiau mereu să înveţe cum se zice nemţeşte „la stânga ’nprejur“ şi „în coloană de marş la dreapta marş“. Ce ruşine! Ce batjocură pe capul bieţilor ruşcioreni. Auziţi domnilor! Astăzi, după zece ani de la Unire, Românii din Ruşciori învaţă comanda nemţească. Auziţi ? Dar pănă se vor trezi, cei în drept, ca să vă dea comandă românească credem, fraţilor din Ruşciori, că ar fi bine să învăţaţi şi marşul: „Kaiser Alexander Regiment No. 2“. Acesta pentru ca instrucţia voastră să fie desăvârşită şi înca să se cunoască şi să ştie toţi că sunteţi, români din ţara românească în anul al unsprezecelea de la Unire. — Mai revenim dacă e de lipsă. C. B. i TRIBUNA“ Dl crâjmar Moise Ştirbeţiu m’a îndemnat s’o subscriu şi să jur, că am fost de faţă şi că am auzit această înjurătură. Eu însă nu voiesc să-mi pătez sufletul cu un jmământ fals. Am aflat tot dela Dl. crâjmar, că Dlui are o datorie de 30.000 lei la Dl. primar Braisch şi că speră, că acesta ii va elibera obligaţia, fără ca să-i plătească banii, numai că tot iei să facă prin fratele Dlui care-i deputat şi advocat Dr. Victor Ştirbeţiu ca să retragă pâra. M’am convins că aici este vorba de o înscenare contra Dlui primar Braisch că prin faptul că noi jurând fals ei să profite, deacea eu revoc acestă pâră, ca nefiind dreaptă şi de aceea nici nu le mai susţin. Declar că toate acestea le-am declarat şi la 2 Decemvrie 1927 în prezenţa Dlui pretor Bargău, care însă nu a voit să-mi ia declaraţia cum am făcut-o şi aşa cele descrise de ei nici pe departe nu consună cu cea depusă de mine. Dacă în viitor aş fi să mai fiu ascultat mă rog să mă asculte un domn care ia pe hârtie ce spun eu. Dealul Frumos la 10 Decemvrie 1927, înaintea noastră ca martori: Invalid Emil Păcală (ss) V. Malene (ss) Ioan Savu (ss) Iată şi declaraţa a treia 1 Declaraţiune. Subsemnatul Zikeli Daniel din Dealul Frumos, declar că eu încă am fost la masă cu Băilă Ioan şi DJ Primar Braisch Mihail la Di crâşmar Moise Ştirbeţiu în crâjmă. Eu nu am auzit că Di primar să fi făcut înjurătură contra statului român descrisă în operă ce a făcut Ştirbeţiu Moise. După ce noi toţi trei stăteam la masă, necondiţionat ar fi trebuit noi în locul prim să avem cunoştinţă. Părerea mea este că aici este la cale o înscenare după cum se aude azi prin sat, pe chestia unor bani ce ar fi datoratul crâjmarului Braisch. Această declaraţiune după cetire şi explicare o susţin şi subscriu în faţa martorilor. Dealul Frumos 10 Decemvrie 1937. Daniel Zikeli (ss) înaintea noastră ca martori: Singer Andreas No. 15 (ss) Johann Rainer No. 94 (ss) Acesta e dl Ştirbeţiu! Iată manoperile „marelui heral“ în goana după franci. Uite „colegul“ dlui Jean Th. Florescu, de care se poate felicita! De altfel vom mai reveni să-l arătăm publicului pe dl. Ştirbeţiu, aşa cum se prezintă, căci mai are la activ şi alte fapte murdare. Dl Jean Th. Florescu şi poporul batjocorit poate să aleagă între calomniatul I. Prescurea şi şantajistul Dr. Victor Ştirbeţiu, chasse“ (sărituri peste obstacle esecutate de ofiţeri la cari s’a putut vedea cu prisosinţa priceperea şi curajul călăreţilor de înaltă şcoală. Sosirea familiei Regale. In zilele de 28 şi 29 aceste serbări sportive au fost patronate de Alteţa S. R. Principesa Elena. Suita regală în frunte cu Măria Sa Regele Mihai, au urmărit cu un viu interes toate producţiunile din program la care a mai asistat şi un public imens. După concurs, Măria Sa Regele, a împărţit premiile ofiţerilor cari sau distins. Cu aceasta ocazie pe pista de obstacole în condiţiuni ireproşabile a mai alergat şi „asul“ călăreţilor noştri militari „internaţionalul“ Dl Maior Constantinescu, care a stârnit o furtună de aplaize. S’a remarcat, câ astfel de concursuri s-ar putea ţine mai des la Sibiu şi o societate bine organizată ar putea aranja alergări, cari ar da rezultate satisfăcătoare din toate punctele de vedere. Footbal. Dumineca trecuta a avut loc o întâlnire amicală între echipele Șoimii—N. S. E. care s'a terminat cu rezultatul 2—1 pentru N. S. E. Șoimii a prezentat o echipă complectată cu 3—4 rezerve, și lipsită de serviciile lui Winkler. Jocul a fost la ambele echipe destrămat şi fără nici o fază interesanta, încât finerul arbitrului de sfârşit a fost o binefacere pentru public, care a părăsit arena dezamăgit. Sărmanii, pierduseră şi timpul şi banii.* Aflăm cu satisfacţie că echipa S. M. T. E. şi-a cerut din nou înscrierea în F. S. S. R. pentru participare la campionatul regional. Iniţiativa şi conducerea a luat-o vechiul jucător veteran Jivu Vasile. Uram din suflet succes simpaticei echipe muncitoreşti. Coresp. Sportive In zilele de 26—27—28 şi 29 iunie a avut loc pe câmpul de Casier al Şcoalei de Cavalerie, concursul anual hipic, care, din an în an devine mai important, atât din punct de vedere al programului variat şi atractiv, cât şi prin importanţa premilor ce se distribue de un juriu select şi competinţe. In primele două zile, cu tot timpul ploios, programul s-a desfăşurat spre satisfacţia generală şi concursul „Calului de armă“ a dat dovada că avem elemente cu cari am putea face figura onorabilă, în orice competiţiune mondială. In ultimele două zile concursul a luat un aspect cu totul emenţionant şi plin de faze variate, prin întrecerea la „steple . Piaţa Sibiului înregistrează în iulie următoarele preţuri alimentare în lei. Câte 1 kgr. cartofi noui 7 lei, ceapă 3, fasole verde 8, ardei 3, castraveţi 3, dovleci 4, legume de supă 3, Mazere dulce 20, cireşe 20 cireşe 20, agrişe 20, mure 12, smeurâ 40 fragi 30, alune 12, somn 80, cap de somn 20, morun 80, şalău 70, crap 60, unt de lemn 70, unt 130, brânză de burduf 72, brânză nouâ 60, brânză de blid 5?, urdă 40, salam 170, carne de oac 32, carne de vită 38, carne de viţel 38, care de porc 48, slănină 88, costiţe 92, carne afumată 78, pâne neagră 10.50, pâne de secară 13, făină de secară 10. corn, franzelă bus. 1. gu buc. 1 leu. La 21 Mai s'a inaugurat la Stockholm expoziţia de broderii româneşti. Pag. 3