Tribuna, august 1929 (Anul 2, nr. 77)

1929-08-11 / nr. 77

No. 77 d-sate, rria expus și fa alte nepla­­ceri, căci deși angajamentul meu era să-i plâtesc costul numai după ce ziarele sunt tipărite, aproape regulat i-am plătit avansuri între 50—­55% înainte de a primi un singur exemplar, pe motivul că nare 6 ani sâ cumpere hârtie. Jestfet la Jb­. 74 al „tribunei“ i-am plătit înainte 870­0 din preţul ziarului, totuşi, după ce m’a întâr­ziat cu tiparul, a trebuit sâ oprească maşina căci nu mai avea hârtie, deşi de la mine încasase aproape toată sumai tipărind o carte în tipografia sa şi-a însuşit din 14.000 de coţi 5250, în valoare de 3000 lei, cre­zând, că nu voi observa. a a fost nevoe să mă adresez advocatului meu pentru ca să re­intru in drepturile mele.­ Să nu se mire nimeni că dl. miăgean se plânge că e ca tic, căci singur e vinovat şi singur îşi i­a apa de la moară. Soaţă ura pe „tribuna" şi pe persoana mea, provine de acolo, că după un an şi jumătate „STri- Guna“ s’a ridicat fără ajutorul ni­mănui, prin puterile proprii­­a mii de abonaţi, iar gazeta dsafe „Cle­­vântul Poporului“ a ajuns după 11 ani de existenţă la un tiraj de 700 bucăţi, din cari nu are mai mult de 500 abonaţi, căci n’o citeşte nimeni! Am scris aceste rânduri, ca cei curioşi să ştie şi să nu mă mai plic­tisească cu intrebările lor. Dacă cu un român nu am putut colabora, m'am adresat tipografiei „Mercur" proprietatea unui sas, care mă ser­veşte punctual şi corect! N. C. DROC. vor desbate în fond în şedinţă publică cel mai târziu până la 15 August cor. şi vor face obiectul unor ample des­­bateri şi a afluenţei unui public nu­meros la desbateri. II. După cum să ştie încă din 1926, Primul Procuror al Tribunalului Sibiu, deschisese acţiune publică în contra lor, Bella Gabányi, Samuel Weiss, Josef Berger şi Eugenia Lam­­brinidis, toţi din Sibiu, pentru crima de excrocherie şi complicitate, la crima de excrocherie. Acuzatul Bella Gabányi fiind dispărut din ţară şi Tribunalul emi­­ţind mandat de urmărire contra lui pe cale diplomatică, a fost descoperit la Viena intr-o închisoare unde ispăşia o pedeapsă de 18 luni temniţă grea şi de unde la terminarea pedepsei a fost extrădat Tribunalului Sibiu, care pentru faptele sale pentru care a fost dat în judecată aci, a anulat mandatul de urmărire şi în baza legei de am­nistie la pus pe picior de libertate faptul fiind amnestiat. Tribuna juridică. I. Tribunalul Sibiu, Secţiunea de vacanţă, compusă din D-l Partenie Crişan, Preşedinte; D-l. A. Gerasim ca membru şi grefier fiind D-l Al. C. Bădescu, în intervalul de la 15 Iulie 1929, până la 1 August 1929, a con­firmat mandatele de arestare ale pre­veniţilor, Eugen Paphazi, marele ex­­croc internaţional pentru diferite ex­­crocherii, — Hânsa Ion pentru crima de omor, — Ion Cristian pentru crima de omor, — Ion Bălan şi soţii pentru crima de omor şi leziuni corporale grave, şi a reconfirmat mandatele de arestare emise in contra preveniţilor: Maria Ciurariu pentru crima de furt,­­ Nicolae Berindei şi soţii pentru crima de furt, Dumitru Socol şi soţii pentru crima de furt, Ion Halmaghi pentru crima de excrocherii repetate şi de diferite speţe, şi Rudolf Maurer fost Perceptor al oraşului Sibiu. In ce priveşte pe preveniţii Ru­dolf Maurer şi Ion Halmaghi, este mai mult ca sigur ca procesele lor se „TRIB­U­n H“ Dl Dc. CHMIL POPP, noul chestor al Poliţiei Sibiu, s’a prezen­­tat Vineri să-şi ia serviciul în pri­­mire. îi urăm succes din toata inima! Toţi foştii internaţi şi întemniţaţi sunt rugaţi de Comitetul Ligei foştilor internaţi şi întemniţaţi să-şi facă cât mai curând declaraţiile pentru tabloul de despăgubiri ce se compune pe judeţe. Pentru judeţul Sibiu s-au trimis la fiecare primărie modele de decla­raţii, după cum­ trebuiesc întocmite declaraţiunile individuale. Cei intere­saţi vor complecta un model de dec­laraţie cu datele lor personale, scriind în mod ligibil numele şi pronumele, domiciliul şi numărul casei precum şi răspuns la toate întrebările din declaraţie. Declaraţiile trebuiesc certificate de primăria comunală pentru exac­titatea declaraţiei. Pe fiecare declaraţie trebuie a­­plicat timbru fiscal în valoare de lei 13,50 bani. Nu se primesc declaraţii colec­tive, făcută de mai mulţi împreună, ci fiecare trebuie să facă o declaraţie personală. Se atrage atenţiune tuturor­a asupra faptului că lista compusă la timpul său în Sibiu serveşte numai pentru control, deci fiecare trebuie să facă declaraţia aceasta chiar dacă a fost înscris în listă cea veche. A­­ceste declaraţii vor servi ca bază pentru stabilirea tabloului definitiv. Toate declaraţiile, timbrate şi certificate de primăria comunală, se vor trimite la adresa Traian Ivan, Sibiu, str. Avram Iancu 11. Pentru Sibieni se ţin la dispoziţie câteva modele de declaraţii, în acelaş loc. Toate declaraţiile trebuiesc înain­tate în cursul lunei August. După 1 Septemvrie nu se vor mai primi. Pentru comitetul jud. Sibiu: Emil Dancăs, preot, Rășinari. REVOLTA Luni dim­ trei mii de muncitori din Lupeni s-au pus în grevă, în urma unui diferend din ajun avut cu direcţiunea minelor de acolo. Acestui diferend a urmat adunarea generală a sindicatului independent, la care au participat 200 de lucrători. Adu­narea a discutat măsura luată de direcţiunea minelor, care n'a vrut să reţină valoarea unei zile pe seama sindicatului, afirmând că această hotă­râre a fost luată de o minoritate. Refuzul direcţiunii a determinat greva muncitorilor. Greviştii, în ma­joritate dela minele Victoria şi Elena, n'au mai început lucrul în aceste puncte, ei au plecat spre minele Carolina şi Ştefan, ai căror munci­tori nu aderaseră la grevă. Ei au silit pe muncitorii ce lucrau să se solidarizeze cu dânşii. In toate minele n'au mai rămas decât 200 de muncitori, la locurile periculoase unde sunt focuri şi gaze, dela LUPENI. 21 morţi — 80 răniţi! înconjurarea uzinei Greviştii s'au dus apoi la uzina electrică, somând pe şeful uzinei anume Radu, să înceteze lucrul. Acesta refuzând,­­ ştia că prin ne­­funcţionarea uzinei sar periclita viaţa lucrătorilor din mine, care vor fi la rândul lor distruse, pompele de apă şi ventilatoarele neavând cum activa­t a fost grav maltratat, pri­mind câteva lovituri de cuţit şi în stare disperată a fost transportat la spital. Sunt puţine speranţe că va scăpa cu viaţă. In cele din urmă greviştii au reuşit să pue stăpânire pe uzină care a fost­ oprită din funcţionare. Luc­rătorii dinăuntru au fost evacuaţi. Cu mare greutate muncitorii rămaşi în mine, au putut ieşi afară. Câţiva grevişti au bătut în mod grav pe un plutonier de jandarmi din localitate. SOSIREA AUTORITĂŢILOR. Autorităţile fiind încunoştiinţate, la faţa locului a sosit prefectul jude­ţului, şeful siguranţei şi o companie de jandarmi. Până la miezul nopţii, tratativele dintre autorităţi şi mun­citori nu au dus la nici un rezultat favorabil. Corespondentul nostru ne mai informează că, dacă până Marţi dimi­neaţă, uzina nu era să fie pusă în funcţiune, consecinţele puteau fi din cele mai grave. Toate minele din Lupeni putea să fie umplute de apă, sau distruse de explozia gazelor şi de incendiu. Toate prăvăliile şi localurile publice din Lupeni sunt închise. Greva ar fi luat naştere în urma nemulţumirii muncitorilor cari susţin că ar fi fost maltrataţi de ingineri şi că direcţiunea n'ar fi respectat con­tractul colectiv. In urma unei întru­niri, la care au participat în special muncitorii înregimentaţi în sindicatele unitare, greva a fost declarată. Ceea ce e stabilit e că greva, care are o pronunţată tendinţă de sabotare a activităţii minelor, e susţinută de aproape 3000 de muncitori, în majo­ritate comunişti. Graţie uzinei, se poate pompa şi evacua apa din mine, produsă din izvoare şi infiltraţiuni, cari, altminteri, ar ameninţa să inunde toate subte­ranele. De asemeni uzina ajută şi la aeri­sirea minelor invadate de gaze vătă­mătoare. Intenţiunea greviştilor este deci ca prin oprirea funcţionării uzinei să provoace o inundare a minelor, şi să aducă mari pagube întreprinderii. In urma acestui act, întreaga comună a rămas în întuneric. Mun­citorii negrevişti ce se aflau în sub­terană au reuşit cu mare greutate să iasă afară. Deasemeni nu s'a primit nici o confirmare a celorlalte brutalităţi săvârşite de grevişti. Sosirea armatei Autorităţile fiind înştinţate de această manifestaţie cu proporţii şi intenţii grave, au sosit imediat la faţa locului, în persoana prefectului jude­ţului şi a şefului de siguranţă. Din asemeni a venit şi companie 4 gră­niceri. Puţin mai târziu şi o compania de la Orăştie. Până la ora 4 dimineaţa, atât prefectul cât şi primul procuror şi judecătorul de instrucţie, n'au putut lua nici o măsură legală, din cauza întunericului. Când s-a făcut lumină au început tratativele. Marţi la ora 10 situaţia nu se schimbase cu nimica, muncitorii continuând să fie împre­surată uzina. Se aştepta dintr'un moment in altul sosirea unei com­panii dela Sibiu şi a alteia dela Deva. S'a dat un termen greviştilor ca până la ora 12 să părăsească uzina. Sunt temeri că in caz că grevi­ştii se vor încăpăţâna să refuze, să nu se întâmple vre-o încăerare sân­geroasă. Până acum au aderat la grevă muncitorii de la minele Victoria, Elena, Carolina şi Ştefan, şi celelalte mine din Lupeni. Delegaţii de grevişti, au fost tri­mise la minele din Vulcan şi Ani­­noasa, pentru a se obţine şi solidari­zarea muncitorilor de acolo. Până aseară, aceştia au refuzat să adere la grevă. Pag. 3

Next