Tribuna, februarie 1930 (Anul 3, nr. 97)

1930-02-23 / nr. 97

Pag. 2 Aceasta este o concepţie care se bazează pe principii cele mai com­plecte iresponsabilităţi şi negaţiunea culturei eului propriu. Această teorie ar însemna să lase pe om desarmat şi să nu mai lupte contra apucătorilor rele, atunci cu drept cuvânt fiecare îşi va putea spune »pentru ce să mai fac o educaţie morală dacă de mai înainte se crede că aceasta este nefolositoare?« Este foarte adevărat că impresiunile noastre, gesturile noastre, impulsiunile noastre sunt rezultatul naturei noastre primitivă, dar totuşi nu este mai puţin adevărat că individualitatea noastră poate fi modificată, înrăutăţită sau în­­bunătăţită cu ajutorul unei educaţii sistematice. Dacă voiţi să vă pregătiţi forţa obiş­­nuiţi-vă a păstra tăcerea când nu este nevoe să vorbiţi, ocoliţi manifestaţiu­­nile prea zgomotoase, nu risipiţi energia în discuţii nefolositoare şi gândiţi-vă bine înainte de a lua o hotărâre. în rezumat nu faceţi nici o cheltu­ială nefolositoare de forţe nervoase. Orice forţă economisită măreşte re­zerva de care avem nevoe, atunci când se prezintă ocazia şi trebue să pro­ducem o muncă susţinută şi folosi­toare. Ori, acela care cheltuieşte un bun aşa de preţios nu mai are nimic la dispoziţie în caz de nevoe. Trebue să mai ştiţi însă că viaţa numai trăind-o cât de uşor, uzează omul. Fiecare gest, fiecare vorbă, fie­care idee este o cheltuială de energie şi această cheltuială permanentă, care se produce chiar şi în timpul somnului, ne duce încet dar sigur la moarte. Deci, acei care trăesc o viaţă mai chib­zuită şi mai cumpătată. Cel mai mult osteneşte pe om munca intelectuală, iar mânia fie chiar de cea mai scurtă durată cheltuieşte forţele omeneşti, mai mult decât o zi întreagă de muncă. De aceia dacă cineva vă spune sau vă face ceva neplăcut, în loc de a vă înfuria după cum v-ar în­demna instinctul, faceţi-vă că înţelegeţi altceva şi trataţi cu simpatie pe acea persoană amintindu-vă poate de fapte mai bune pe care le-a făcut altădată. Această schimbare de idee făcută repede, vă va economisi forţele, iar la din contra vă veţi irita şi veţi cădea victima mâniei. Trebue prin urmare învinse toate înclinaţiunile de a ne lăsa impresionaţi de oameni sau de eve­nimente. Dacă un animal urât trece pe lângă Dv., să vă stăpâniţi intenţia de a vă retrage, să priviţi animalul şi dacă nu este periculos să vă apropiaţi şi să-l mângâiaţi, căci poate în această bestie urâtă trăeşte o fiinţă nenorocită care suferă. Şi astfel cu multă voinţă şi tenacitate vom ajunge să avem acea stăpânire de sine, care ne va scuti de multe osteneli zadarnice şi forţa noastră va fi în permanenţă neştirbită, încât după ce aţi ajuns să vă cultivaţi voinţa şi forţa, puteţi spune că sunteţi cu ade­vărat oameni, atunci veţi merge în so­cietate, veţi avea un spirit, care să vă conducă, veţi fi stăpân pe gândurile Dv. pe puterea Dv. de muncă şi de ambiţiunea Dv. Veţi şti să îndreptaţi gândurile Dv. către ocupaţiuni nobile. Veţi şti să vă stăpâniţi gesturile vătă­mătoare sau măcar nefolositoare şi veţi putea comanda muşchilor Dv. Veţi şti să înăbuşiţi în Dv. toate dorinţele vi­novate şi de a nu asculta decât pe acei care merită a fi premăriţi. Veţi şti să canalizaţi ambiţiunea Dv. până în ziua când veţi avea posibilitatea de a le desvolta mai sigur şi când veţi şti să faceţi toate acestea puteţi păşi în mijlocul societăţii cu fruntea senină, iar în sânul familiilor Dv. veţi crea bucuria şi agonosi cele necesare spre mulţumirea Dv. şi a lor, Crist. N. Ştefănescu. „TRIBUN­A“ Rusia se pregăteşte de război. Organizaţia antisovietică »Fraterni­tatea dreptăţii ruse«, comentând mis­terioasa dispariţie a generalului Kutie­­pov, îi dă o explicaţie senzaţională: »Guvernul sovietic, aflându-se în faţa greutăţilor interne crescânde şi a nemulţumirii poporului rus, ieşite din politica lui Stalin, se gândeşte ca la o ultimă scăpare, la un război, ce ar putea provoca revoluţia mondială. Primul pas spre această scăpare ar fi o lovitură militară neaşteptată îm­potriva vecinilor din apus, Polonia şi România, în speranţă că această lovitură va putea fi dată chiar în primăvara acestui an, sau cel mai târziu la începutul verii, comandamentul suprem al ar­matei roşii, sub pretextul întăririi fron­tierelor, masează trupe şi se pregăteşte de război. în legătură cu acest plan, se vor­beşte la Moscova de posibilitatea or­ganizării — cu ajutorul marilor puteri — a unei ofensive a armatelor ruseşti din emigraţie. Executarea generalului Kutiepov, care, fără îndoială, ar fi fost în fruntea acestei armate a emigraţilor, urmăreşte scopul de a lăsa cadrele militare ruse, din străinătate, fără şef. Aceste informaţiuni asupra planu­rilor militare ale Sovietelor, sunt con­firmate şi de puternica agitaţie din ul­timul timp, în România, Polonia şi statele limitrofe. Primăria Municipiului Sibiu. Nr. 1802/1930. Notiţă. * Consiliul Comunal al Municipiului Sibiu, ca autoritate gerantă este con­vocat pe Vineri 28 Februarie 1930 d. m. ora 4 (16) în sala cea mică de şedinţe a Primăriei cu următoarea Ordine de zi, întocmită împreună cu Delegaţia Consiliului. 1. — Citirea sumarului şedinţei pre­cedente. 2. — Raport asupra verificării casie­riei municipale. 3. — Bugetul pe anul 1930 şi în legătură cu aceasta fixarea retribuţi­­unei primarului şi a ajutorului de primar. 4. — Regularea Pieţii Unirii. 5. — Eventuale propuneri. Şedinţa Consiliului Comunal o pu­blică. Sibiu, la 20 Febr. 1930. Primar, Dr. Goritz. Secretar General, Dr. G. Bărbat. Avram Goldenberg, bolşevicul, care a atentat la viaţa d-lui Alexandru Vaida, ministrul de interne, trăgând un glonte de revolver, a fost condamnat la zece ani temniţă, înjurând pe judecători, i-au mai dat 6 luni. No. 97 Reacţiunea comercianţilor! Comercianţii români din Sibiu, împinşi la disperare de s­pecula or­dinară la care se dedau fabricanţii de bere din Ardeal, care în urma cartelului înfiinţat au ridicat preţul la 2300 lei Hectolitru, se zvoneşte că au luat hotărârea ca în semn demonstrativ să nu mai cumpere şi nici să vândă bere timp de două luni. Ideia a fost aprobată şi de unii comercianţi minoritari şi e vorba ca cu începere de la 1 Martie să se pună în aplicare! Am arătat în diferite rânduri în ziarul nostru hoţia ordinară ce se exercită sistematic de fabricanţii speculanţi, — sub ochii autorită­ţilor, cari nu înţeleg să ia nici o măsură — şi ne mândrim că am fost singurul organ, care am dat la timp alarma şi continuăm a ne face pe deplin datoria întru apă­rarea intereselor cetăţeneşti. Această intenţie a comercianţilor români — de a boicota produsele acestor speculanţi — e cât se poate de sănătoasă şi nu-i putem decât felicita! Mai frumos ar fi fost dacă re­acţiunea ar fi pornit din mijlocul consumatorilor, căci ei sunt în primul rând jefuiţi şi ei ar fi avut datoria să pretindă în fiecare local să li­ se servească bere în afară de cartel — cum e cazul la Sibiu cu berea Bragadiru, care nu e în cartel — şi care se vinde cu un leu mai eftin la sticlă! Reacţiunea comercianţilor ar tre­bui să fie ajutată de Ministerul de Finanţe, care ar trebui să re­tragă toate brevetele de beuturi ale fabricanţilor — lăsându-le câte un singur brevet — căci privile­giile obţinute de ei de la fostul regim unguresc — de a avea câte 30—40 brevete un singur fabri­cant, nu mai corespunde spiritului vremii şi nici democraţiei de după război, când văduve şi invalizi, cerşesc un brevet pe care nu-l pri­mesc decât după alergături de luni de zile şi cheltueli de zeci de mii de lei, iar fabricanţii speculanţi au împănat oraşele şi satele cu bre­vete ... De la dl Virgil Madgearu aştep­tăm o asemenea măsură înţeleaptă, care ar da satisfacţie întregei ţări. N. C. D. Vrednicia femeii. Una dintre cele mai de seamă în­suşiri ale sufletului femeesc, însuşire care dă femeii un adevărat farmec şi face din ea exemplu vrednic de urmat este hărnicia, munca de toată viaţa, de toate zilele, de toate ceasurile. Adevărata vrednicie femeiască stă, mai ales, într’o hărnicie neadormită, din care izvorăşte grija pentru buna creş­tere a copiilor şi pentru conducerea chibzuită a casei. In cartea pildelor lui Solomon, se găseşte o minunată descriere a vred­niciei femeeşti: »Cine va găsi, strigă Regele profet, femeia cu adevărat vrednică? O co­moară! Ea preţuieşte mai mult de­cât toate mărgărintarele! Inima bărbatului se încrede în ea, şi cele trebuitoare vieţei nu-i lipsesc. Ea cumpără lână şi in şi le lucrează cu mânile sale harnice. Este ca o corabie, care îşi aduce din mari depărtări avuţia sa. Se scoală de noapte, găteşte bucate casei şi împarte lucrul de peste zi slu­jitorilor ei.­­ Văzând o moşie o cumpără şi să­deşte în ea vie din rodurile mânilor sale. Ea îşi încinge mijlocul cu putere şi îşi întăreşte braţul său la lucru. Mâna ei învârteşte fusul şi se îm­bracă în in subţire şi în purpură. Ea întinde mâna sa săracului şi dă hrană celui lipsit. Fii ei o numesc fericită; iar bărbatul o laudă zicând: »Multe femei sunt vir­tuoase dar tu pe toate le-ai întrecut.« Farmecul femeesc e trecător, fru­museţea deşertăciune; dar femeea care se teme de Domnul, va fi lăudată. (31-10.30). Icoana aceasta, zugrăvită de înţelep­tul Solomon este plină de învăţăminte. La aceasta ar trebui să se gândească toate femeile cât de des. Şi mai ales mamele cari au fete. Buna creştere a copiilor nu se în­vaţă din cărţi, la şcoală, ci se formează pe cale de deprindere în casa părin­tească. Mama este dascălul cel mai bun al copilului şi cu fapta sa ea îi hotărăşte fericirea ori nenorocul în viaţă. Ar fi bine să se ştie, că nu este mijloc mai puternic şi mai preţios în educaţie, decât munca orânduită. Numai ea poate forma, pentru viitor, pe acea femee pe care însuşi Dum­nezeu o laudă prin graiul înţeleptulului. Spionii bolşevici între funcţionarii români. In Basarabia a fost arestat un curier al sovietelor (guvernul bol­şevic), care avea la el scrisori şi sume mari de bani, cu cari să plă­tească spioni de la noi. Strâns cu uşa, curierul a mărturisit, că un spion principal al lor e şi fostul prefect Tibacu din Cetatea Albă. Din scrisori s’a aflat, că chiar şi la Ministerul nostru de externe este un funcţionar, care pentru bani trăda bolşevicilor secrete de ale Statului român. Judecătoria rurală Nocrich. Nr. G. 1385/1929. Publicaţiune de licitaţie. In ziua de 15 Martie 1930 la ora 3 p. m. în comuna Vurpăr sub Nr. c. 71 se vor vinde prin licitaţie publică ju­diciară: Coşeriu pt. porumb, bancă lungă, covor şi butoiu, sechestrat în baza decisului al Judecătoriei rurale Nocrich cu Nr. 842/1929 în valoare de 1200 lei chiar şi sub preţul de esti­mare în favorul urmăritorului Székely Alexandru, reprezentat prin advocatul Dr. Conrad Brandsch pentru încasa­rea creanţei de 1045 lei, capital şi ac­cesorii. Nocrich, la 15 Februarie 1930. Delegat-Portărel: N. NISTOR mp.

Next