Tribuna, iunie 1930 (Anul 3, nr. 109-113)

1930-06-02 / nr. 109

Nr. 109 Factura jocului cu tot scorul ridicat a fost de­­cea mai supe­rioară calitate prin faptul că Gre­cia de la Început pini la sfârşit a păstrat acelaş tempo repede şi plin de faze interesante. Echipa României, fiind bine echilibrată în toate compartimen­tele în care conduceau câte un jucător de valoare ca Wetzer la înaintare, Vogi la mijlocaşi etc. incit echipa naţională de data aceaste a avut onogenitatea ne­cesară. S-au distins Covaci Deşiu şi­­Buerger cari au muncit cu re­zultat. Lîpuşneanu nu poartă de­şi a plăcut câteva greşeli, a jucat cea mai splendidă partidă din cariera­­sa, Echipa grecilor, a suferit mult din cauza insuficienţei de formă şi în special s-a observat că Vichalide I ca centru mijlocaş nu este pentru postul ce a de­ţinut. Jamalis în poartă a arătat multe lucruri frumoase. Fraţii Andrianopolis la înain­tare cum este şi firesc între fraţi nu s-au prea înţeles şi au dove­dit prea evident că eu se bucură de omogenitatea la care ne-am aşteptat. IDi Rujici, a condus partida în mod magistrat şi a ştiut să se impue de la început cu atâta com­­petinţă încât la terminarea jocului lăsat impresia cea mai frumoasă clasându-se de drept printre buni arbitri. £1 . După acest joc România va mai avea o întâlnire cu Bulgaria rămânând astfel câștigătoarea Cupei balcanilor. Rep. IVDă-ne un regal“ După ce cu destulă luare aminte şi cu destulă mirare dele ascul­tare clericilor cari veniră să-i ceară un rege, personal Samuil ii întreabă dacă cumva nu sunt mulţumiţi cu judefi cari impart­­dreptatea. El însuşi era unul din­tre jude­i. Ii sili, adică să judece Intre ei, şi vrerea­ lor ajunse să li covârșească respectul, de vre­me ce se hotărâră ca chiar lui să-i supue spre îndeplinire, nu­­spre cercetare vrerea lor. Le-a venit greu, tare greu, Sa­muil era bun cuminte și drept. Ca să-i spui ei, în față, că le tre­­bue un alt dregător, unul singur iar cu o seamă de judecători ori­cât de vrednici şi nepărtinitor? Samuil era iubit şi preţuit. Cre­deau toţi în îndeplinirea şi des­toinicia lui. Dovadă că în­spre el îşi îndreptau rugămintea de a­­li­ se da un domnitor — unul singur. Atât de adânc se fnrădăcină în credinţa că neapărat trebue să pue în fruntea lor ca stăpân un un singur, încât cu tot cucernicul lor respect faţă de Samuil proo­roc şi judecător, cel mai curat la trup şi la suflet din veacul lui tot nu sau sfiit să i spue răspicat tot găndul, şi anume că nu mai potă trăi fără de un rege. Ce-a primit Samuil cel bătrân ■sfătos aprihinit? Amărăciune şi Revoltă.­­ Liniştit, cumpătat a căutat să-i abată de la hotărârea lor. Pe vremea aceia nu se ţineau cuvântări. Cuvintele erau puţine la număr, dar pline de înțeles ca spicul grâului şi bolta de stru­gure în anii cu roada binecuvân­tată. Câte un dialog scurt, expre­siv despre lucruri cunoscute şi văzute. Samuil întreba şi clericii răspundeau. Clericii întrebau şi Samuil răspundea. Ca odinioară Moise şi Dumnezeu pe muntele Sinai, Incheerea tuturor tălmăcirile a fost: adânc ca rege! Şi atunci dându-şi seamă că orice împotrivire chiar şi orice amânare e zadarnică Samuil îl unse ca rege pe Savel, iar no­rodul îl primi şi se închină lui, cu însufleţire, strigând: Ossana! Ceea ce în limba scripturei însem­nează! Doamne ajuntă!... Cu ce gând alegerea bătrânu­lui judeţ se opri tocmai asupra lui Savel nu trage in cumpănă. A înţeles ca altfel nu se poate şi-a grăit cuvântul aşteptat. A­­cesta-i. G. Milea „TRIBUNA“ Din Iineni şi Jalea Jiului Vizită ministerială. Cu ocazia solemnităţii punerii petrii fundamentale a noului lo­cal al Casei Cercuale, ce se clă­deşte în Petroşani, dl I. Rădu­­canu, ministrul Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale, a ţinut să Reuniunea femeilor române unite din Lupeni a aranjat o serbare urmată de dans Sâm­bătă 24 Maiu cu concursul unor intelectuali din Com. Vulcan care au jucat comedia . Amedeu Stân­­.,genei“ de Vlădoianu. Dintre u­­ia parte însoţit fiind de repre­zentanţii Casei Cercuale. După terminarea solemnităţii s’a luat masa comună la Casinoul mun­citoresc. terpreții rolurilor principale, ţi­nem să relevăm pe Dna Papp, Dna Hasti, Dl Suciu, Dl Dr. Pop, dl farmacist Papp, cari au ară­tat multă pricepere. Președinta reuniunii este Dna Laura Bocrat, neobosită in operile de caritate. Serbare. T ) Ştiri şi informaţiuni ! — Acest an agricol promite recoltă peste mijlocie. Vom avea deci în toamna acestui an 1 mi­lion vagoane cereale disponibile pentru export (producţia 1930 plus stocul de rezervă din 1929, adecă 350 mii vag), în valoare totală de 35—40 miliarde Lei. — Pungaşii, cari la 6 Maiu au jefuit autocamionul diplomatic, în cari se aflau secretarul finan­ciar Devey, ministrul Davila, con­tesa Szembek, au fost deţinuţi la 13 Maiu. Obiectele furate sau găsit. Crimaşii au depus deplină mărturisire. — La Dublin s’a încheiat la 12 Maiu tratatul negustoresc şi naval între republica Geratdaie şi Irlanda. II, Electro­trenul Berlinului zilnic zilnic îl folosesc 1,280,000 că­lători. J — Ci­der­ea ploilor neîntrerupte, în acestea zile a căuzat esh­ar din matcă a râurilor. I — Funcţionarii telegrafici fai Parisului la 13 Maiu au întrerupt Ziua mamei şi­ a copiilor. Duminecă 25 Mile a. c. după serviciul divin „soc. Principele Mircea din Lupeni a aranjat cu concursul Şcolilor primare de Stat o mnifestaţie. In fruntea copiilor mergea muzica soc. „Lu­pe­ni“. Manifestanţii — copii de şcoală cu învăţătorii — au par­­curs străzile din centrul oraşu­lui, întorcându se în grădina pu­blici. Aci s'au recitat poezii, s'au cântat cântece ocazionale, iar dl D­. Constantinescu a arătat in frumoase cuvinte, împrejură­ri­le în cari a luat­­fiinţă Soc. Principele Mircea, cam NL & Regina Maria, a asociat truâ multe Doamne, dând fiinţă a­­cestei societăţi, care a înfiinţat mai multe spitale şi dispensare. In încheere­a sa dă citire unui apel al M. S. Regina Maria. Or­ganizatoarea acestei manifestată a fost dna Laura Bociat­u,­pre­­zidenta societăţii. Tot în acest timp, în sala „ Tea­trul Minier“ s-a sărbătorit de către biserica rom. catolică ziua mamei. De la primăria Lupeni Schlopiturile ce se săvârşesc la primiri­a Lupeni sub noul re­gim, se ţin lanţ. Funcţionarii ro­mjai, sunt înlocuiţi cu unguri. E cazul dlui V. Ciora care a fost înlocuit cu un oarecare Ke­rekes, adus din Petroşani. Mai curios e cazul cel voia arăta mai jos. Ditentă lipsei de lucru, postul de imanuator vacant de la primăria Lupeni a fost solicitat prin mai multe cereri. Oarecare din grămadă avea pe lângă ce­lelalte acte, un, certificat de ab­solvire a 4 clase de liceu. . Iată răspunsul la această cerere: „Primăria co­munei Lupeni. No. 352930, Diai R. F. Lupeni. La cererea D-voastră vă comunicăm că deocamdată nu avem loc va­­c­ant la această primărie. Vă res­tituim actele depuse în număr de 4 (patru). Lupeni 8 Maia 19301 Primar (ss) Drăghici. Dar postul a fost complectat cu un prieten al diai primi­r care nu are nici certificat de 4 date de liceu și nu știa sizar dacă­i din Lupeni sau din Bărbatenii de sus, hotarul între aceste 2 comune ne­fiind bine determinat, din interese mai mari, de caii depinde chiar situația de primar I a dlui Drăghici. ■­­?3 Soc. Carpatina care are în Lupeni un mare nu­măr de membrii şi încasează lu­nar deli­ei cotizaţii, a trimis fiecărui membru câte o revistă de sport, redactată în limba ger­mană. Ori nu toţi membrii po­sed această limbă. Activitatea acestei societăţi din ultimii ani se mărgineşte la trimiterea a­ce­stei reviste, care nu prea este la îndemâna tuturor membrilor. A­r fi bine ca cei în drept, si controleze conducerea acestei so­cietăţi. Chiar dacă ar exista o oarecare activitate ea nu est cu­noscuta de toţi membrii. Invăţătoreşti. S‘a vorbit mult de retribuţia materială a învăţătorilor. Deşi sub acest regim corpul didactic are aproape 70 de reprezentanţi, situaţia învăţătorilor s’a înrău­tăţit simţitor. De leafă nu mai poate fi vorba ea vine ca un bacşiş. Atunci când vor cei mari. Această stare tre­bue să înceteze odată. Altfel se va răspunde cu vârf şi îndesat. In anul şcolar curent, adecă 1929—30, învăţătorii din jude­ţul Hunedoara n'au primit nici­odată leafa înainte de 20 a fie­­căreia luni. Acesta sub regimul actual, înainte se primea leafa între 10-20 a lunii. Atâta fă­­­ţîrnicie nu s'a po­menit! Se din ordine de sus ca să se plătească leafa anticipat, la întâia a lunii iar în realitate învăţătorii nu primesc leafa cu lunile, ATar strica dacă s'ar angaja câte a a consilier technic şi pe la Revfr*­zoratele şcolare, Atunci poale i s'ar îndrepta lucrurile spre bine. COR. Pag. 3

Next