Tribuna, mai 1931 (Anul 4, nr. 6-10)

1931-05-03 / nr. 6

Pag. 2 le dă dreptul legea şi prin nimic ju­stificaţi. SUMELE ABUZIV ÎNCASATE Pe intervalul dela 1 Iulie 1929 şi până la 1 Aprilie 1931, continuă d. ministru Vâlcovici, membrii consiliu­lui de administraţie c. f. r. au primit următoarele sume de bani: D. ing. Ştefan Pretorian, fostul pre­şedinte al consiliului, 2.539.365 lei, din cari urmează a restitui 2.388.365 lei. D. ing. Ion Negrutziu, 1.508.993 Iei, din cari urmează a restitui 1­ 378.993 lei. D. ing. Em. Balasinovici, 656.666 din cari urmează să restitue 480.666 lei. D. ing. Petre Brătășanu, 1.787.981 lei, din cari urmează să restitue 1.448.993 lei. D. Costin Stoicescu, 1.556.993 lei, din cari urmează să restitue 1.448.993 lei. D. ing. C. Casasnovici, 717.900 lei, din cari urmează să restitue 490.000 lei. D. ing. Gh. Capșa, 709.500 lei, din cari urmează să restitue 490.000 lei D. Theodor Orghidan, 648.900 lei, din cari urmează să restitue 490­ 000 lei. D. avocat N. Stănescu, 594.400 lei, din cari urmează să restitue 490-000 lei. D. general Paplica, 52.900 lei, din cari urmează să restitue 7.900 lei. D- ing. Barbareu, 26.000 lei, din cari urmează să restitue 15­ 000 lei. „Aşa­dar, din 10 milioane, 799.598 lei, încasaţi, în doi ani, de membrii consiliului drumului de fier, 9.148.910 lei, au fost plătiţi ilegal şi deci ur­mează a fi restituiţi Regiei autonome f (i c. i. r. nală se îngrijesc de aproape de bunul lor mers. Cu această ocazie d. Argetoianu a declarat că pentru moment atenţia sa principală este îndreptată pentru restabilirea ordinei ministerului de finanţe. In ce priveşte încasările, ele s-au ameliorat mult în ultimul timp aşa în­cât situaţia nu mai este alar­mantă. Un interview al d-lui Brandsch Directivele subsecretariatului de stat al minorităţilor Primind pe un redactor al Agen­ţiei „Rador“, d. Rudolf Brandsch, sub­secretar de Stat pentru minorităţi, a făcut următoarele declaraţiuni: Titularul acestui subsecretariat va raporta personal domnului preşedinte al consiliului în mod obiectiv orice chestiune şi problemă minoritară. Prin acest procedeu se garantează rezolvi­­rea dreaptă şi urgentă a acestor pro­bleme. Deocamdată nu are rost să fac făgădueli vagi. Acum lucrez la programul activi­­tăţii pe care îmi propun să o desfă­­şor. D. prim ministru Iorga are un merit istoric prin faptul că a creeat acest portofoliu, încredinţându-l unui minoritar îndată după constituirea gu­vernului. Persoana d-lui Nicolae Iorga este o garanţie că intenţiunile pe cari le-a avut prin chemarea unui minori­tar în această demnitate, va fi înfăp­tuite în mod serios şi sincer. Interesele tuturor minorităţilor îmi sunt deopotrivă de preţioase şi simt o datorie sufletească să le servesc. Scopul nostru va fi armonizarea vieţii în Stat între români şi minori­tăţi, armonizare care va servi la pro­păşirea şi ,consolidarea Statului şi la apropierea între popoarele conlocui­toare. Vom căuta deci să înfăptuim în­ţelegerea între poporul majoritar şi minorităţi, rezolvind astfel în mod o­­biectiv toate plângerile cari vor veni din partea minorităţilor şi problemele cari ar împiedeca o conlucrare fră­ţească­ Activitatea subsecretariatului de Stat se va îndrepta în două direc­ţii : rezolvind în chip repede şi drept toate plângerile şi creând posibilita­tea de deslegare a problemelor mino­ritare prin elaborarea de eventuale proecte, luarea de iniţiative şi, dacă va fi cazul, prin propunerile ce se vor face. Voiu lua contact cu conducătorii minorităţilor. Am chiar nevoie de concursul lor şi al tuturor oamenilor de bună voinţă. Sper că minorităţile vor simţi în curând o îmbunătăţire în starea lor prin funcţionarea acestui subsecre­tariat de Stat, iar conducătorii Statu­lui vor vedea că minorităţile nu vor decât o conlucrare serioasă şi ca drep­turile lor să le fie date ca ori­cărui alt cetăţean al ţărei, arta poporală increstături, lucrări me­talice, de olărit etc.. Amănunţit ne-a făcut cunoscut cu etnografia ţării, atât de variată în diferitele părţi ale ţării. Alte fotografii ne-a dus prin satele şi oraşele, româneşti relevându-se şi regiunile locuite de cetăţeni de origină germană, cari au dat aşezămintelor lor un caracter deosebit, prin ridicarea bastioanelor şi zidurilor de apărare. Partea turistică a descris frumuseţea maiestoasă a codrilor şi munţilor noştri, încă atât de puţin atinse de comunicaţia mare chiar şi a turiştilor. Partea despre vânătoare s’a ocupat cu relaţiunile vânătoreşti şi a arătat o serie impunătoare de trof­euri capitale. D-na Popescu Angela s-a dovedit o cântăreaţă de calitate superioară, având ştiinţe speciale remarcate şi o şcoală perfectă. Soţii Popescu s-au împărţit în pri­mirea ovaţiunilor călduroase, bine meritate aduse de un public select şi numeros. Interesant este faptul că începutul conferinţelor dlui T. R. Popescu la ca­pitolul: „Caracterul României“ s-a folosit de descrierele din „Völker­magazin“ ale dlui prof. N­ Iorga, ac­tualul prim ministru, atât de mult stimat, ca savant, de lumea culturală germană. Cu deosebită plăcere remarcăm şi un succes separat al Dnei Angela Popescu, care la marele concert „Kammermusikabend“ din Dresda, a cântat cântece populare ardeleneşti, fiind îndelungat aplaudată de publi­cul select şi numeros, iar recensiu­­nile cari au urmat i-au adus unanime elogii. Cronicar Va fi modificată legea camerei! O delegaţie a Uniunii băncilor din provincie, compusă din d-nii prof- Botez, senator Lalu şi Simionescu- Râmniceanu, director de bancă, s-a prezentat d-lui Const. Argetoianu, mi­nistru de finanţe, căruia i-a supus re­zoluţiile Adunărei băncilor din pro­vincie, privitoare la legea contra ca­metei. Aceste rezoluţii duc toate la con­cluzia că legea contra cametei n'a cre­at de­cât inconveniente, şi cer în consecinţă, ca guvernul să ia măsuri pentru a remedia această stare de lucruri. D. ministru de finanţe a declarat că, şi după ştiinţa sa, legea este ina­plicabilă. De aceea noul parlament va fi chemat, între altele, să aducă modificări esenţiale legii, sau chiar s-o abroge dacă nu se va putea altfel. Asupra acestei întrevederi, minis­trul de finanţe a dat următorul co­municat : D-nii I. Botez, Spiru Lalu şi I. Si­­mionescu-Râmniceanu s-au prezentat d-lui ministru de finanţe în numele congresului uniunei băncilor din pro­vincie, care a avut loc la Bucureşti, în zilele de 24 şi 25 Aprilie. Dele­gaţia a prezentat moţiunea congresu­lui. D. C. Argetoianu, ministru de finanţe, a asigurat delegaţiunea de tot sprijinul guvernului. Depunătorii tre­­bue să păstreze neştirbită încrederea lor în institutele cu care lucrează, deoarece şi guvernul şi Banca Naţio­ .Tribun Turneu de propagandă în străinătate. In timp ce toate statele europene — mai ales foştii noştrii duşmani şi în special ungurii — desvoltă o in­tensă propagandă în toate direcţiunile pentru a convinge şi atrage atenţia lumii asupra ţării lor, pentru a putea trage la timpul oportun foloasele ma­teriale şi politice după jertfele băneşti ce au făcut; — noi românii stăm prea nepăsători şi dacă facem ceva în această direcţie e prea puţin şi în multe cazuri numai pentru a se că­pătui favoriţii politici, dându-li-se de­legaţii în domenii de multe ori prea puţin cunoscute lor. Cu atât mai mult este de admi­rat gestul patriotic al dlui Teodor Romul Popescu, preşedintele socie­tăţii „Şoimii“ din Sibiu care împre­ună cu soţia au întreprins din îndemn propriu şi fără a dispune de sub­venţii mari un turneu de propagandă în Austria şi Germania, tratând des­pre România pitorească, economică, culturală, artistică şi etnografică etc. şi în special vorbind despre turistica şi vânătoarea în munţii Carpaţi. Un capitol interesant al confe­rinţei a fost şi desvoltarea planului vechiu al creierii liniei celei mai scurte atât fluvială prin canalul pro­­ectat Cernavodă-Constanţa şi pe ca­lea ferată prin prescurtarea impor­tantă Turnu Roşu-R. Vâlcea direct la Piteşti peste Curtea de Argeş, rea­­lizându-se prin aceasta cea mai scurtă cale între vestul şi estul Europei. Importantul institut „Mitteleu­ropa“ din Dresda în cadrul căruia a ţinut o conferinţă cu un strălucit re­zultat — recunoscut de toate ziarele din acel renumit oraş — a arătat prin glasul preşedintului său un viu interes promiţând tot sprijinul din partea institutului, menit a interesa cercurile economice şi financiare din Germania, care asemenea are tot in­teresul pentru realizarea acestor linii scurte şi rapide de comunicaţie-Publicăm mai jos una dintre cele 12 recensii apărute în principalele ziare ale oraşelor unde a conferenţiat. Dresdner Nachrichten scrie: Institutul Mitteleuropa a invitat la o conferinţă despre România, aran­jată în sala de la muzeul Higienic, şi a obţinut o sală plină. Dl. T. R. Popescu din Sibiu a vorbit despre România, ţara şi popoarele ei, turistică şi vânătoare. Soţia dsale dna Angela Popescu a deţinut partea muzicală, cântând câteva cântece poporale originale române, acompaniat find la pian de dl. Kurt von Kessinger. Conferenţiarul ne a introdus în rela­­ţiunile istorice, economice şi politice ale ţării şi ne-a făcut cunoscut dife­ritele popoare, ce locuesc pe pământul românesc. In privinţa economică, România este foarte avantajos situată, fiind autarctic are posibilitatea fericită, a fi înzestrată cu toate cele necesare pentru o exis­tenţă neavizată la sprijinul altor ţări. Petroleul României este cunoscut, exploatarea gazului metan abea în sta­diu începător, subsolul oferă afară de aceasta bogăţii naturale, ca sare metale etc.. Industria se desvoltă tot mai mult, având încă mult teren de activitate. Tot aceasta se poate afirma şi despre agricultura, care ocupă partea cea mai mare a populaţiei. Cantitatea produselor cerealiste, vi­ticultura sunt impunătoare. Extraordinar de mare este averea forestieră a pădurilor imense. Conferenţiarul ne-a arătat mai departe prin seria sa mare de diapozitive No. 6 Unde-i legalitatea? In atenţia d­lui admi­nistrator financiar. Invalidul de război, Şandru Du­mitru din corn- Sadu, a renunţat la pensia de invalid pentru a obţine un brevet de beuturi spirtoase. L-a şi obţinut, însă în baza noii legi a beu­­turilor i­ s-a retras brevetul pe motiv că este prea aproape de şcoală. N’am avea nimic de zis în contra faptului că i­ s'a retras pe baza legii — căci legea trebue respectată de toţi şi aplicată tuturor — dar ni­ se aduce la cunoştinţă faptul că tot în aceeaş comună, cu 10 metri mai aproape de şcoală, este o altă câr­ciumă a fabricantului de bere şi spirt Thomas Binder, căruia nu i­ s'a retras brevetul, deşi numitul Thomas Binder are 2 brevete în aceeaş comună! Atragem binevoitoarea atenţiune a dlui I. Cioran, administratorul fi­nanciar al judeţului Sibiu, rugându-l să dispună cercetarea cazului şi apli­carea legii fără nici o consideraţiune faţă de persoana simandicoasă a dlui Thomas Binder, care nu poate avea mai mari drepturi ca invalidul de război Dtru Şandru, care a şi renun­ţat la pensia sa de invalid — un drept al său — numai să obţină un brevet de pe urma căruia azi se găseşte într'o situaţie nenorocită, căci între timp a învestit aproape 100.000 lei în localul ce-l avea închiriat pe 6 ani, iar azi retrăgându-i-se brevetul a rămas într'o situaţie desnădăjduită.

Next