Tribuna, februarie 1932 (Anul 5, nr. 4-6)

1932-02-07 / nr. 4

Pag. 3 al societăţ­i omeneşti, care nu merită să existe. El produce ha­osul dezordonat şi caută să strice legile lirei. Ca să existe pe pământ cât mai multă fericire, toţi trebue să muncim. Agricultorul să are pă­mântul şi să producă cereale, lu­crătorii să muncească în fabrică, funcţionarii în birouri, etc. etc. Principiul muncii să-l avem cu toţii. Produsul muncii se poate mări după inter­e­afă şi activitatea ce se depune. Prin urmare, omul poate produce mai mult decât strictul său ne ester. Acest plus formează rezerva fiecăruia, adică adună „bani albi, pentru zile negre“. Economia însă, cere ca omul să se lipească de unele trebuinţe re­le, fără a produce corpului vre­o vătămare. Ia felul acesta existenta e asigurată. Ion D. Pitu Proces Important la instanţa milita­ră da judecată din Sibiu, înaintea Consiliului de Răsboiu din Sibiu, a venit spre judecare în ziua de 29 Ianuarie 1932, procesul Prot Major Preuteasa Alexandru din Reg. 35 Art, care în vara anului 1931 a îndrăznit a atenta la pudoare fără violentă, asupra a 2 copite a 2 locu­itori din comuna Mohu — Sibiu, pe când acestea făceau bac în râul Ci­­bin. Fetiţele în vârstă de 9 şi 7 ani au rămas virgine, dar au servit la satisfacerea poftelor sexuale ale sus­­zisului reangajat; fetiţa cea mai mică a căpătat şi o boală venerică la 6 zile după aceasta rămânând interna­tă la spitalul judeţean local. •Consiliul de războiu s-a convocat sub prezidenţia din­ Col. PărăianuBar­­­­bu, Comand. Garnizoanei Sibiu, fo­toliul Ministerului public fiind ocupat de Colonel Titus Carapancea, Primul Comisar Regal el C. 7 A. Lume destulă de curioşi se adu­naseră încă de cu vreme, pentru a asista la dezbaterile acestui caz, unic în analele proceselor judecate la con­siliul de Răsboiu din Sibiu. Şedinţa se deschide la ora 11 dim. cu acest proces, urmând altora; se citeşte de grefierul Lupu Manole ordonanţa definitivă, se audiază nu­meroşi martori, medici, fetiţele şi co­pii ce erau la scăldat în ziua fatală ca şi femeile din sat, cărora toate fetiţele le povestise cum pentru câţiva fei şi pentru câteva bomboane, acest reangajat îşi satisfăcuse poftele bes­tiale cu aceste fetiţe atât de plăpânde. După aceasta se dă cuvântul Primului comisar Regal Colonel Ca-­­­rapancea Titus în susţinerea acuzărei. In amplul rechizitoriu ţinut documen­tat cu probe destule pentru vinovăţia acestui reangajat, ce Primul Comisar Regal îl numeşte monstru cu chip de om (mai ales că şi el e tată a unei fetiţe), analizează în fapt şi în drept cu autorii români şi străini ca şi cu citate din medicina legală, cu un lux de jurisprudenţă română şi străină pentru a arăta Consiliului că, fapta acestui reangajat se Încadrează în prevederile textului art. 263 Codul penal comun şi cere o aspră con­damnare contra acestui nedemn şi neomenos reangajat, care nu mai are ce căuta în rândul societăţei, pe care o batjocoreşte cu atitudinea sa de om pervers şi rău exemplu. Făcându-se ora 21 (9 seara), Consiliul suspendă până în dimineaţa zilei de 30 ianuarie, judecarea aces­tui proces. In dimineaţa zilei de 30 Ianua­rie ora 9.30 se deschide şedinţa, din­ TRIBUNA“ du-se cuvântul apărătorilor cari în­cearcă a dovedi nevinovăţia acestui reangajet, arătând că nu el ar fi făp­taşul acestei monstruoase fapte. În replica sa Primul Comisar Reg­al, analizând din nou pe larg în fapt şi drept totul, conchide la com­pleta vinovăţie a acestui reangajat care trebue îndepărtat din corpul rean­gajaţi­or ce-l necinsteşte şi al publicu­lui, care cere izolarea sa în altă lume, pentru a-şî ispăşi păcatul şi pedeapsa. Consiliul intră în deliberare şi după jumătate de ceas aduce un ver­dict afirmativ, prin care condamnă pe 99 D1. M­­or Preuteasa Alexandru din Reg. 35 Artilerie, 1a 1 an închi­soare c­irecţională şi 15011 Lei des­păgubiri şi cheltueli către Stat. Re­­ang­ajaful a fost depus imediat la În­chis­oarea Militară locală. Şedinţa Sfatului Negus­toresc din Sălişte. La iniţiativa luată de Comitetul Sfatului s a ţinut o conferinţă cu un public foarte numeros co­mpus din co­mercianţi şi industriaşi din localitate şi comunele învecinate insula Şcoalei Sup. de comerţ. Preşedintele Sfatului Dr Oaisifor N. Răcuciu deschide conferinţa şi sa­lută venirea în mijlocul Să­iştenlor a numeroaselor delegaţii de negus­tori din comunele învecinate. Urmează cuvântul Dlui Preşe­dinte al Camerei de Comerţ Di Bratu care scoate în evidenţă fazele crizei economice f­inanciare şi repercusiu­nile ei asupra comerţului şi industriei. DS Prim secretar al Camerei Dl. V. Bozdoc, dă lămuriri asupra noii legi a contr­buţiunilor directe precum şi a legii registrelor dând relaţiuni asupra impunerilor la patenta fixă. Dl Director Nicu Borcia încheie conferinţa scoţând în evidenţă încă odată necesitatea organizării pe tagme a tuturor profesiunilor pentru apărarea intereselor lor. S-a remarcat la această confe­rinţa participarea următoarelor de­legaţii de negustori :. Baciu în frun­te­a negustorilor din comuni Orlat, Di C. Căprioară în fruntea unei nu­meroase delegaţii in numele negusto­rilor şi meseriaşilor din comuna Gu­­rarâu, I. Muntean şi Ioaneş Muntean din Sibiel, Traian Braga din comuna Vale, D. Iosof şi Gh. Cimpănca cu numeroşi comercianţi şi industriaşi din corn Galeş, Pantelimon Juga în frun­tea negustorilor din Tilişca, I. Bârsu şi Ilie Hanzu din Săcel etc. etc. cum şi numeroşi comercianţi şi meseriaşi din localitate. Se aduce laude Dlui Preşedinte al sfatului D. Onisifor N. Răcuciu cum şi întregului comitet al sfatului Negustoresc din localitate care se îngrijeşte să edifice pe cei în drept atât membrii ai statului cât şi pe cei cari nu sunt membrii dând toate desluşirile necesare. Se aduce mulţumiri Dior Preşe­dinte al Camerei de comerţ din Sibiu Dlui Bratu şi Dlui Prim secretar V. Bozdoc care nu a pregetat să se deplaseze în mijlocul celor cari con­­tribue la fondurile Camerei de Co­merţ. Este pentru prima dată când ne­gustorul şi meseriaşul din fosta Mar­gine a putut să se edifice asupra le­gii nouă a contribuţiunilor directe pre­cum şi rostul unei organizaţii care nu este organizată de a face paradă ci de a intra în luptele ce se dă pentru apărarea drepturilor ce le con­feră legile în vigoare. Primim spre publicare Din partea membrilor sinoiului parochiei ortodoxe din Mohu ni­ se trimite spre publicare copia următoa­rei contestaţii, care a fost înaintată forului competent, contestaţie care cre­dem că va fi rezolvată în mod favo­rabil, aşa cum cere dreptatea. Onor. Consiliu Archiepitc­opesc Subsemnaţii membrui ai sinodul­­ui parohiei ort. rom. di­n Mohu, con­tra hotărârei sinodului ţinută la 35 ianuarie 932 în biserica ort. rom. din Mohu, avem onoare a înainta urmă­toarea Contestaţie Ca punct de desbitere a fost a­­legerea Consiliului parohial. După terminarea serviciului divin conform dispoziţiilor în vigoare pu­blicate î­n regula I, s-a procedat la des­chiderea şedinţei sinodului pentru a­­legerea Consiliului parohial. Preşedintele aduce la cunoştinţa sinodului, că ?naintându-se o cerere cu două zîie în?’inie, prin care s‘a cerut votarea secretă, declară că alegerea membrilor Consiliului va fi prin vo­tare secretă. Notarul comunal S­tean Piso membru al Sinodului atrage atenţiunea preşedintelui, că fiind vorba de vot secret, preşedintele să ia măsurile de lipsă, ca dr­atul de vot secret să fe respectat, aducându-i la custoştiinţă, că între membrii stmdului sum răs­pândite buletin di două colori şi a­­nume: albe şi roza. A cerut p­eşed­itelui, că pentru ca secretul sâ nu po­tă fi divu­gat este de lipsă, ca buletinele să fie de o sin­gură culoare. Preşedintele a oprit pe dl notar de a mai vo­ni şi a spus, că t­­ată răspunderea e a lui, cine observă vre-o abatere n‘are decât să apeleze. S‘a constituit apoi biroul. Preşe­dintele a aşezat pe masă lădiţa mesa descoperită, constituit,du-o drept urnă. S-a început votarea. Preşedintele nu a pronunţat nici d­ecu­m ce culoare de buletin trebue folosit. Primul a votat dl la un lneu învăţător cu buletin de culoare albă, cea ce preşedintele In mod tacit a consimţit la votare bule­tinele de culoare albă. A urmat alţi votanţi, intre aceştia era un ţigan Ni­­colae Grozav membru al sinodului, acesta votând cu buletin de culoare albă a fost apostrofat în mod amenin­ţător de bărbatul de încredere Ioan Slavu No. 18, actualul preşedinte al Comisiei interimare al comunei poli­tice Mohu, şi l-a semnat pe o listă ce avea la mână, probabil destinată pentru notarea celor cari vor vota contra buletinului de culoare roza,bu­letin pregătit în acest scop chiar în locuinţa preşedintelui, in urma acestei coincidenţe s-a născut tumultul la a­­dresa preşedintelui cu o învălmăşală aproape la păruială, indignaţi de ră­pirea dreptului votului secret, care s-a putut potoli abea târziu, mulţi votanţi părăsind votarea pe motivul, ca nu se respectă condiţiile votului secret. Terminându-se votarea la orele 2 p. m. in loc de a se proceda la ve­rificarea aşa zisului scrutin pentru a se constata la faţa lonului voturile ex­primate, preşedintele cu dela sine pu­tere a învăluit buletinele intr'un pro­sop şi ie-a transportat la primărie unde s‘a făcut verificarea abea după câteva ore. Această verificare s’a ter­minat abea la orele 2 din noapte, în­­tr‘o atmosferă încărcată între mem­brii biroului. La întocmirea procesului verbal parte din bărbaţii de încredere văzând procedeul neobişnuit au cerut a se specifica în corpul procesului verbal toate observările ivite în decursul vo­tării. Preşedintele a refuzat ca­tgoric, exprimându-se că el dictează procesul verbal şi cel nemulţumit să apelez la „Medicul veterinar" (şi la schivatul Nota Red.) in urma acestui procedeu cu to­tul deosebit şi inadmisibil şi în urma celor relatate mai sus, mai jos semna­­ţii, avem onoare a vă ruga să bine­voiţi a lua mărurile ce ve­ţi binevoi a crede de cuviinţă contra d-lui pre­şedinte al sinodului care nu a ţinut colt de dreptul credincioşilor consacrat prin lege şi regulamente, anulând hotărârea adusă în sinodul ţinut la 31 ianuarie 1932, fixând Dvs. un nou termen. Vă rugăm foarte stăruitor a delega o per­ PROIeCT. Congresul tuturor pensionarilor militari şi civili din județul Sibiu, în­truniţi în adunare în ziua de 31 Ia­nuarie 1932, având în vedere că: Se ’mplineşte nu peste mult anul, de când pensiile cele mai multe mi­nimale — s’au plătit tot cu întârziere, la început de o lună, apoi de 2,3,4... Urmările mai ales de când am intrat în iarnă, care în Transilvania începe mai curând ca în alte ţinuturi ale Ţării, au fost pentru mulţi dezastruoase: foamea şi frigul ne bântueşte; acum la bătrâneţe a trebuit şi trebue să ne umilim în dreapta şi în stânga pentru a cerşi atâta, ca să nu perim, în în­ţelesul adevărat al cuvântului, de foame. Boalele ne-au copleşit. Când, după întârzieri de luni de zile, ni se plătia pensia pe câte-o lună, aveam prilejul să asistăm la căderea gră­madă a unor persoane bătrâne, cari îşi aşteptau rândul stând pe cimentul rece al coridorului plin de curenţi din localul Administraţiei Financiare. La aceste suferinţe fizice se a­­dauga durerea sufletească de­ a ne vedea spre sfârşitul vieţii noastre trăite numai în serviciul patriei, îm­părtăşiţi de o astfel de desconside­rare. Durerea s-a prefăcut în indig­nare, când constatăm, că de suferin­ţele acestea erau mulţi scutiţi, căci cu toată criza care se invoca, în nu puţine localităţi, începând cu Bucu­reştii, pensiile se plătiau regulat, iar Nr. 4 soană împuternicită, ca­re sS,'prezide­ze alegerea noului Consiliu paroch al 1 Primiţi vă rugăm d­ostichele noastre af­­inii ai Dvoastre prea su­puşi. M hu la 1 Feb­uar­e 1932 Acesta e textul confesia lei şi sperăm că forul bisericesc competent va lua măsuri pentru anularea alegerii şi pedepsirea pre­­otului Slave­scu ! Adunarea de protestare a pensionarilor. Duminecă 3­ ianuarie s‘a ţinut adunarea de protestare a „Asociaţiei pensionarilor de Sibiu şi jur“ La ora 103° s‘au întrunit în sala de gimnastice a liceului „Gh. Lazăr“ din Sibiu, de de unde în corpore au mers în sala cinematografului „Apollo“ unde s‘a deschis congresul sub presidenţie d­ui Dr. Bologa, care în cuvinte bine sim­te deschide congresul, aducând elegii M. S. Regelui şi g­uvernulul în frunte cu Dl Iorga. In altă ordine de id­i,­erată că „ritmul nou“ a fost o surpriză pentru pensionari, educând cu sine întârzierea achitării pensiilor. Jurnalul consiliului de miniştrii d­e 22 Dec 931 le-a redus pensiile In mod nedrept Prezintă pro­iectul alcătuit de comitet, proect pe care-l publicăm mai jos, declarând apoi adunarea deschisă, dând cuvân­tul dlui colonel pensionar T. Cemnău­­ţean, care e primit cu aplauze. Dsa expune situația în limba germana,ară­tând că jurnalul consiliului de miniș­trii trebue scos din vigoare, căci a fost alcătuit fără consultarea pensio­narilor Pensionarii înţeleg o redu­cere, dar omanească! Cere ca pen­siile să fie achitate la timp, astfel viața devine insuportabilă și conduce pensionarii la acte disperate în­deamnă pensionarii la unire in ve­derea alegerilor viitoare, când vor vota pe aceia, cari se vor ocupa de soartea si doleanţele pensionarilor. Dl Bicskey, în limba maghiară, arată unele anomalii, cum e cazul unor pensionari, grade mai mari, dar primesc pensii mai mici ca gradele inferioare lor, apoi cazuri ale foştilor funcţionari cari eşind la pensie abia după 1V­ an Şi-au primit pensiile, asemenea unii pensionari au primit pensii mai mici ca văduvele lor. Vor­beşte apoi de legea advocaţilor şi revine la unii funcţionari ai statului care au o purtare rece faţă de pen­sionari. Arată că din 2300 pensionari abia 1/4 sunt membrii. Face apen Is toţi pensionarii să se înscrie în aso­ciaţie. Dl Maior pensionar Ştefănescu, după o introducere bine simţită ce­teşte următorul:

Next