Tribuna, februarie 1932 (Anul 5, nr. 4-6)
1932-02-07 / nr. 4
Pag. 3 al societăţi omeneşti, care nu merită să existe. El produce haosul dezordonat şi caută să strice legile lirei. Ca să existe pe pământ cât mai multă fericire, toţi trebue să muncim. Agricultorul să are pământul şi să producă cereale, lucrătorii să muncească în fabrică, funcţionarii în birouri, etc. etc. Principiul muncii să-l avem cu toţii. Produsul muncii se poate mări după intereafă şi activitatea ce se depune. Prin urmare, omul poate produce mai mult decât strictul său ne ester. Acest plus formează rezerva fiecăruia, adică adună „bani albi, pentru zile negre“. Economia însă, cere ca omul să se lipească de unele trebuinţe rele, fără a produce corpului vreo vătămare. Ia felul acesta existenta e asigurată. Ion D. Pitu Proces Important la instanţa militară da judecată din Sibiu, înaintea Consiliului de Răsboiu din Sibiu, a venit spre judecare în ziua de 29 Ianuarie 1932, procesul Prot Major Preuteasa Alexandru din Reg. 35 Art, care în vara anului 1931 a îndrăznit a atenta la pudoare fără violentă, asupra a 2 copite a 2 locuitori din comuna Mohu — Sibiu, pe când acestea făceau bac în râul Cibin. Fetiţele în vârstă de 9 şi 7 ani au rămas virgine, dar au servit la satisfacerea poftelor sexuale ale suszisului reangajat; fetiţa cea mai mică a căpătat şi o boală venerică la 6 zile după aceasta rămânând internată la spitalul judeţean local. •Consiliul de războiu s-a convocat sub prezidenţia din Col. PărăianuBarbu, Comand. Garnizoanei Sibiu, fotoliul Ministerului public fiind ocupat de Colonel Titus Carapancea, Primul Comisar Regal el C. 7 A. Lume destulă de curioşi se adunaseră încă de cu vreme, pentru a asista la dezbaterile acestui caz, unic în analele proceselor judecate la consiliul de Răsboiu din Sibiu. Şedinţa se deschide la ora 11 dim. cu acest proces, urmând altora; se citeşte de grefierul Lupu Manole ordonanţa definitivă, se audiază numeroşi martori, medici, fetiţele şi copii ce erau la scăldat în ziua fatală ca şi femeile din sat, cărora toate fetiţele le povestise cum pentru câţiva fei şi pentru câteva bomboane, acest reangajat îşi satisfăcuse poftele bestiale cu aceste fetiţe atât de plăpânde. După aceasta se dă cuvântul Primului comisar Regal Colonel Ca-rapancea Titus în susţinerea acuzărei. In amplul rechizitoriu ţinut documentat cu probe destule pentru vinovăţia acestui reangajat, ce Primul Comisar Regal îl numeşte monstru cu chip de om (mai ales că şi el e tată a unei fetiţe), analizează în fapt şi în drept cu autorii români şi străini ca şi cu citate din medicina legală, cu un lux de jurisprudenţă română şi străină pentru a arăta Consiliului că, fapta acestui reangajat se Încadrează în prevederile textului art. 263 Codul penal comun şi cere o aspră condamnare contra acestui nedemn şi neomenos reangajat, care nu mai are ce căuta în rândul societăţei, pe care o batjocoreşte cu atitudinea sa de om pervers şi rău exemplu. Făcându-se ora 21 (9 seara), Consiliul suspendă până în dimineaţa zilei de 30 ianuarie, judecarea acestui proces. In dimineaţa zilei de 30 Ianuarie ora 9.30 se deschide şedinţa, din TRIBUNA“ du-se cuvântul apărătorilor cari încearcă a dovedi nevinovăţia acestui reangajet, arătând că nu el ar fi făptaşul acestei monstruoase fapte. În replica sa Primul Comisar Regal, analizând din nou pe larg în fapt şi drept totul, conchide la completa vinovăţie a acestui reangajat care trebue îndepărtat din corpul reangajaţior ce-l necinsteşte şi al publicului, care cere izolarea sa în altă lume, pentru a-şî ispăşi păcatul şi pedeapsa. Consiliul intră în deliberare şi după jumătate de ceas aduce un verdict afirmativ, prin care condamnă pe 99 D1. Mor Preuteasa Alexandru din Reg. 35 Artilerie, 1a 1 an închisoare cirecţională şi 15011 Lei despăgubiri şi cheltueli către Stat. Reangajaful a fost depus imediat la Închisoarea Militară locală. Şedinţa Sfatului Negustoresc din Sălişte. La iniţiativa luată de Comitetul Sfatului s a ţinut o conferinţă cu un public foarte numeros compus din comercianţi şi industriaşi din localitate şi comunele învecinate insula Şcoalei Sup. de comerţ. Preşedintele Sfatului Dr Oaisifor N. Răcuciu deschide conferinţa şi salută venirea în mijlocul Săiştenlor a numeroaselor delegaţii de negustori din comunele învecinate. Urmează cuvântul Dlui Preşedinte al Camerei de Comerţ Di Bratu care scoate în evidenţă fazele crizei economice financiare şi repercusiunile ei asupra comerţului şi industriei. DS Prim secretar al Camerei Dl. V. Bozdoc, dă lămuriri asupra noii legi a contrbuţiunilor directe precum şi a legii registrelor dând relaţiuni asupra impunerilor la patenta fixă. Dl Director Nicu Borcia încheie conferinţa scoţând în evidenţă încă odată necesitatea organizării pe tagme a tuturor profesiunilor pentru apărarea intereselor lor. S-a remarcat la această conferinţa participarea următoarelor delegaţii de negustori :. Baciu în fruntea negustorilor din comuni Orlat, Di C. Căprioară în fruntea unei numeroase delegaţii in numele negustorilor şi meseriaşilor din comuna Gurarâu, I. Muntean şi Ioaneş Muntean din Sibiel, Traian Braga din comuna Vale, D. Iosof şi Gh. Cimpănca cu numeroşi comercianţi şi industriaşi din corn Galeş, Pantelimon Juga în fruntea negustorilor din Tilişca, I. Bârsu şi Ilie Hanzu din Săcel etc. etc. cum şi numeroşi comercianţi şi meseriaşi din localitate. Se aduce laude Dlui Preşedinte al sfatului D. Onisifor N. Răcuciu cum şi întregului comitet al sfatului Negustoresc din localitate care se îngrijeşte să edifice pe cei în drept atât membrii ai statului cât şi pe cei cari nu sunt membrii dând toate desluşirile necesare. Se aduce mulţumiri Dior Preşedinte al Camerei de comerţ din Sibiu Dlui Bratu şi Dlui Prim secretar V. Bozdoc care nu a pregetat să se deplaseze în mijlocul celor cari contribue la fondurile Camerei de Comerţ. Este pentru prima dată când negustorul şi meseriaşul din fosta Margine a putut să se edifice asupra legii nouă a contribuţiunilor directe precum şi rostul unei organizaţii care nu este organizată de a face paradă ci de a intra în luptele ce se dă pentru apărarea drepturilor ce le conferă legile în vigoare. Primim spre publicare Din partea membrilor sinoiului parochiei ortodoxe din Mohu ni se trimite spre publicare copia următoarei contestaţii, care a fost înaintată forului competent, contestaţie care credem că va fi rezolvată în mod favorabil, aşa cum cere dreptatea. Onor. Consiliu Archiepitcopesc Subsemnaţii membrui ai sinodului parohiei ort. rom. din Mohu, contra hotărârei sinodului ţinută la 35 ianuarie 932 în biserica ort. rom. din Mohu, avem onoare a înainta următoarea Contestaţie Ca punct de desbitere a fost alegerea Consiliului parohial. După terminarea serviciului divin conform dispoziţiilor în vigoare publicate în regula I, s-a procedat la deschiderea şedinţei sinodului pentru alegerea Consiliului parohial. Preşedintele aduce la cunoştinţa sinodului, că ?naintându-se o cerere cu două zîie în?’inie, prin care s‘a cerut votarea secretă, declară că alegerea membrilor Consiliului va fi prin votare secretă. Notarul comunal Stean Piso membru al Sinodului atrage atenţiunea preşedintelui, că fiind vorba de vot secret, preşedintele să ia măsurile de lipsă, ca dratul de vot secret să fe respectat, aducându-i la custoştiinţă, că între membrii stmdului sum răspândite buletin di două colori şi anume: albe şi roza. A cerut peşeditelui, că pentru ca secretul sâ nu potă fi divugat este de lipsă, ca buletinele să fie de o singură culoare. Preşedintele a oprit pe dl notar de a mai voni şi a spus, că tată răspunderea e a lui, cine observă vre-o abatere n‘are decât să apeleze. S‘a constituit apoi biroul. Preşedintele a aşezat pe masă lădiţa mesa descoperită, constituit,du-o drept urnă. S-a început votarea. Preşedintele nu a pronunţat nici decum ce culoare de buletin trebue folosit. Primul a votat dl la un lneu învăţător cu buletin de culoare albă, cea ce preşedintele In mod tacit a consimţit la votare buletinele de culoare albă. A urmat alţi votanţi, intre aceştia era un ţigan Nicolae Grozav membru al sinodului, acesta votând cu buletin de culoare albă a fost apostrofat în mod ameninţător de bărbatul de încredere Ioan Slavu No. 18, actualul preşedinte al Comisiei interimare al comunei politice Mohu, şi l-a semnat pe o listă ce avea la mână, probabil destinată pentru notarea celor cari vor vota contra buletinului de culoare roza,buletin pregătit în acest scop chiar în locuinţa preşedintelui, in urma acestei coincidenţe s-a născut tumultul la adresa preşedintelui cu o învălmăşală aproape la păruială, indignaţi de răpirea dreptului votului secret, care s-a putut potoli abea târziu, mulţi votanţi părăsind votarea pe motivul, ca nu se respectă condiţiile votului secret. Terminându-se votarea la orele 2 p. m. in loc de a se proceda la verificarea aşa zisului scrutin pentru a se constata la faţa lonului voturile exprimate, preşedintele cu dela sine putere a învăluit buletinele intr'un prosop şi ie-a transportat la primărie unde s‘a făcut verificarea abea după câteva ore. Această verificare s’a terminat abea la orele 2 din noapte, într‘o atmosferă încărcată între membrii biroului. La întocmirea procesului verbal parte din bărbaţii de încredere văzând procedeul neobişnuit au cerut a se specifica în corpul procesului verbal toate observările ivite în decursul votării. Preşedintele a refuzat catgoric, exprimându-se că el dictează procesul verbal şi cel nemulţumit să apelez la „Medicul veterinar" (şi la schivatul Nota Red.) in urma acestui procedeu cu totul deosebit şi inadmisibil şi în urma celor relatate mai sus, mai jos semnaţii, avem onoare a vă ruga să binevoiţi a lua mărurile ce veţi binevoi a crede de cuviinţă contra d-lui preşedinte al sinodului care nu a ţinut colt de dreptul credincioşilor consacrat prin lege şi regulamente, anulând hotărârea adusă în sinodul ţinut la 31 ianuarie 1932, fixând Dvs. un nou termen. Vă rugăm foarte stăruitor a delega o per PROIeCT. Congresul tuturor pensionarilor militari şi civili din județul Sibiu, întruniţi în adunare în ziua de 31 Ianuarie 1932, având în vedere că: Se ’mplineşte nu peste mult anul, de când pensiile cele mai multe minimale — s’au plătit tot cu întârziere, la început de o lună, apoi de 2,3,4... Urmările mai ales de când am intrat în iarnă, care în Transilvania începe mai curând ca în alte ţinuturi ale Ţării, au fost pentru mulţi dezastruoase: foamea şi frigul ne bântueşte; acum la bătrâneţe a trebuit şi trebue să ne umilim în dreapta şi în stânga pentru a cerşi atâta, ca să nu perim, în înţelesul adevărat al cuvântului, de foame. Boalele ne-au copleşit. Când, după întârzieri de luni de zile, ni se plătia pensia pe câte-o lună, aveam prilejul să asistăm la căderea grămadă a unor persoane bătrâne, cari îşi aşteptau rândul stând pe cimentul rece al coridorului plin de curenţi din localul Administraţiei Financiare. La aceste suferinţe fizice se adauga durerea sufletească de a ne vedea spre sfârşitul vieţii noastre trăite numai în serviciul patriei, împărtăşiţi de o astfel de desconsiderare. Durerea s-a prefăcut în indignare, când constatăm, că de suferinţele acestea erau mulţi scutiţi, căci cu toată criza care se invoca, în nu puţine localităţi, începând cu Bucureştii, pensiile se plătiau regulat, iar Nr. 4 soană împuternicită, care sS,'prezideze alegerea noului Consiliu paroch al 1 Primiţi vă rugăm dostichele noastre afinii ai Dvoastre prea supuşi. M hu la 1 Febuare 1932 Acesta e textul confesia lei şi sperăm că forul bisericesc competent va lua măsuri pentru anularea alegerii şi pedepsirea preotului Slavescu ! Adunarea de protestare a pensionarilor. Duminecă 3 ianuarie s‘a ţinut adunarea de protestare a „Asociaţiei pensionarilor de Sibiu şi jur“ La ora 103° s‘au întrunit în sala de gimnastice a liceului „Gh. Lazăr“ din Sibiu, de de unde în corpore au mers în sala cinematografului „Apollo“ unde s‘a deschis congresul sub presidenţie dui Dr. Bologa, care în cuvinte bine simte deschide congresul, aducând elegii M. S. Regelui şi guvernulul în frunte cu Dl Iorga. In altă ordine de idi,erată că „ritmul nou“ a fost o surpriză pentru pensionari, educând cu sine întârzierea achitării pensiilor. Jurnalul consiliului de miniştrii de 22 Dec 931 le-a redus pensiile In mod nedrept Prezintă proiectul alcătuit de comitet, proect pe care-l publicăm mai jos, declarând apoi adunarea deschisă, dând cuvântul dlui colonel pensionar T. Cemnăuţean, care e primit cu aplauze. Dsa expune situația în limba germana,arătând că jurnalul consiliului de miniștrii trebue scos din vigoare, căci a fost alcătuit fără consultarea pensionarilor Pensionarii înţeleg o reducere, dar omanească! Cere ca pensiile să fie achitate la timp, astfel viața devine insuportabilă și conduce pensionarii la acte disperate îndeamnă pensionarii la unire in vederea alegerilor viitoare, când vor vota pe aceia, cari se vor ocupa de soartea si doleanţele pensionarilor. Dl Bicskey, în limba maghiară, arată unele anomalii, cum e cazul unor pensionari, grade mai mari, dar primesc pensii mai mici ca gradele inferioare lor, apoi cazuri ale foştilor funcţionari cari eşind la pensie abia după 1V an Şi-au primit pensiile, asemenea unii pensionari au primit pensii mai mici ca văduvele lor. Vorbeşte apoi de legea advocaţilor şi revine la unii funcţionari ai statului care au o purtare rece faţă de pensionari. Arată că din 2300 pensionari abia 1/4 sunt membrii. Face apen Is toţi pensionarii să se înscrie în asociaţie. Dl Maior pensionar Ştefănescu, după o introducere bine simţită ceteşte următorul: