Tribuna, august 1933 (Anul 6, nr. 15-17)
1933-08-03 / nr. 15
Nr. 15 de 27 iulie a ordonat poliţiei din Făgăraş să escorteze cu 4 gardieni şi mare alaiu autobusul dlui Mihai Ivan în curtea poliţiei, numai şi numai să-l întârzieze şi să nu poată pleca la timp, ca astfelpasagerii să fie nevoţi să se îmbarce pe autobusul dnei Vlaicu. Pentru că sistemul acesta nu prea a avut sorţi de izbândă, dl prefect caută să modifice orariul de plecare şi sosire al concurentului, dl M. Ivan. Ori ştiut este că în cazuri ca al dlui Ivan, când concesionarii posedă autorizaţii provizorii, au dreptul să-şi facă singuri orariul, fără nici o altă aprobare a nici unei autorităţi. Credem că asemenea procedee ruşinoase trebue să înceteze, iar dl prefect Vlaicu ar face mai bie să şi trimită doamna la rântaş, ori să-şi crească copii — dacâ-i are — dacă nu să-şi facă pentru că ţara are nevoe de mame bune şi soţii credincioase, iar nu de soţii, cari exploatează situaţiile politice ale soţilor lor. Atragem atenţiunea dlui ministru de interne asupra faptului că automobilul prefecturii Făgăraş este pus la dispoziţia dnei Vlaicu şi a drei controloare — din biroul advocaţial al dlui Vlaicu, — asemenea şi a şoferului prefecturii, cari fac controlul pe traseele ce le exploatează. La alte prefecturi automobilele s‘au vândut pentru economii bugetare , iar la Făgăraş s‘a menţinut, probabil numai pentru afacerea dnei prefectorese Vlaicu. De asemenea atragem atenţiunea dlui prim ministru Dr. Vaida Voevod și a dlui Eduard Miro, ministru de comunicații, asupra acestui caz, rugându-i a lua măsurile legale și a pune la punct pe piea zelosul prefect-autobusier. Rep. Bravura unui brigadier silvic. Ni se aduce la cunoştinţă faptul că brigadierul silvic Hanea Dumitru de la ocolul silvic Avrig- Sibiu, intrând în ziua deli Iulie în cârciuma dlui Andrei Fritzmann din Nocrich, după ce a consumat împreună cu alţi prieteni mai multă beutură, când a fost vorba de plată și-a plătit fiecare ce a comandat, dar dl brigadier în loc să plătească cele 2 slidle de bere, a aplicat proprietăresei o puternică lovitură de ciomag în cap, producăndu-i o puternică leziune, care nici până azi nu s-a vindecat. Postul de jandarmi a dresat actele legale înaintăndu-le forului în drept. întrebat find pentru ce a lovit, a răspuns că nu ştie! Ulterior a oferit 2 stânjeni de lemne, să fie erlat. (Se vede că are prea multe lemne de brigadier). Ne mirăm cum unor asemenea inconştienţi li se mai dă voie să îndeplinească serviciu public, mai ales că namilul acum 2—3 ani a înjunghiat pe socrul său domiciliat în Hosman, cu 7 lovituri de cuţit! Pentru menţinerea prestigiului corpului din care face parte, ar trebui ca asemenea elemente periculoase să fie îndepărtate din serviciu! Atragem atenţiunea dlui inginer Mircea Sandi asupra acestui subaltern, rugându-l a dispune cele legale. Prin goale şi uscate crengi Prelung doineşte-o surlă, Aşa că nu ştii de sălăngi, Sau lupii-a foame urlă, Musteşte noaptea picuri reci: O babă'ngenunchiată Mat dibue prin vreascuri seci Şi-agentul se arată. I-aruncă sarcina pe un mal Ii dă şi-un pumn în ceafă: Inchee-apoi proces-verbal, Că d'aia are leafă. Trecu o lună de atunci, Mugeşte sbirul iernii, îngheaţă viforul pe lunci, E piatră apa Cernii. Abia mai gâfâe'n nămeţi O neagră mogâldeală, Doar munţii dăinuesc semeţi Pe marea de albeaţă. Ajunge, în sfârşit, şi ea In sala de şedinţă, E baba cu bariş de nea Şi putredă catrinţă. Se aşează lângă sobă - jos, îşi pune bocceluşa, Dar omul legii mânios l-arată aspru uşa. Ordomă-apoi aprodului Să ţină lumea-afară, Căci pute a norodului Opincă legendară. Dar, pasă-mi-te, la apel E de ureche tare Sărmana babă, căci altfel Nu lua şi închioare. Iar celelalte — mă ’nţelegi? — Le a luat cu prisosinţă, Cinstit şi drept cum spune‘n legi La zisa Competinţă. Şi iarăşi o urni din loc Pe drumuri cu răscruce, Blesteamă să s‘aleagă foc Şi tot îşi face cruce. S'alese focu'ntr'adevăr De casă și ogradă ; Iar dela ea nici fir de păr Nu se găsi'n zăpadă. Dem. Pand. Popescu Flagrant delict silvic. Sa Icâmii'mbracă alb veştmănt De fină promoroacfi ; Sbor frunzele purtate'n vânt, Cerşind din cracii’n cracă. Trec stoluri croncănind, da ciori, A jeli prevestitoare, Cernind balaurii de nori Şi plopii din cărare. Rotesc mugind vârtejele, Smulgând din vii aracii, Deabuşelea gătejele Greoi le strâng săracii. Pătrunde burniţa în os Şi pieptul îl sufoacă. Se lasă negura pe jos Şi'n deal s aude o toacă. .TRIBUNA" Psalmul itam al polii. Atragem atenţiunea dlui chestor al poliţiei asupra faptului, ca în dumineci şi sărbători, şi mai ales după masă, strada Regina Maria, şi promereda „Breiter“ sunt tixite de servitori şi servitoare, iar toate băncile sunt ocupate. Credem că acele bănci sunt destinate recreaţiei publicului contribuabil şi nicidecum servitorilor cari inundă această porţitate de stradă principală, făcându-ne oraşul de râs in fata străinilor, cari ne mai vizitează vara oraşul. De remarcat e faptul că 90 la sută din servitoarele acestea sunt săspici, cari merg câte 4 prinse la braţ, altfel că împiedecă publicul doritor de linişte. Servitoarele şi servitorii români se plimbăprin strada Guşteriţei şi oraşul de jos, ori nu s'ar putea ca şi săscicilor şi li se reglementeze plimbarea? Pentru ce soldaţilor l1 s‘a putut interzice plimbarea pe strada principală ? Şi nouă ne place democraţia, dar nu democraţia care pune la picioare! Pag. 2 In atenţia diui general comandant al Corpului 011. Armată, a. c. In primele zile ale Ionel Mai Secţia de carne, nu putea aproviziona corpurile de trupă din garnizoană. Intr-o duminecă se prezintă plutonierul Ştefănescu, ci la compania VII sanitară la măcelăria „Concurenta“din str. Faurului Nr. 6 cu un bilet din partea angajatei furnizorului de carne Isak Orester, prin care roagă să se dea companiei Vil carnea necesară, al cărei preț va fi agitat imediat ce sosesc acreditivele adecă peste câteva zile. De fiind onorat acest bilet, pentru motivul că furnizorul I. Oreştere în mare jenă financiară şi nu-şi poate onora angajamentele, s-a cerut un bon reglementar emis de compania VII sanitară. Compania VII a emis bonul, semnat de dl căpitan Ghibuţiu, apoi a primit carnea necesară în valoare de 873 lei. După câteva zile, plutonierul Şefănescu invită pe proprietarul măcelăriei să meargă să şi primească banii. Intr’adevăr comp. Vil Sanitară achită dlui căpitan Belaşcu, comandantul secţiei de carne suma de 10.000 lei, însă dl căpitan Belaşcu nu a voit să achte suma pe motiv că trebue să o plătească furnizorului Isak Orester. Se naşte întrebarea — de altfel logică — cum se poate plăti furnizorului Isak Oreser o carne pe care dsa n‘a furnizat-o ? Dl Orester a primit încă în luna Maiu acei 10.000 Iii, în care sumă era şi contravaloarea cărnii furnizata de măcelăria „Concurenţa*, dar nici până azi nu s‘a achitat bonul de 873 Iei, nici de dl sak Orester, nici de dl căpitan Belaşu, comandantul secţiei de carne şi nici de dl căpitan Ghibuţiu, ofiţerii cu aprovizionarea al Comp. VH sanitare! Intr'adevăr suma de 873 lei mică şi n‘ar merita sft facem „caz* pentru atâta lucru, dar „sistemul* în sine e interesant şi trebue să fie lămurit Pntru presigiul instituţiei se impune ordonarea unei anchete, care să stabilească asupra cui cade răspunderea şi li se lua măsuri ca pe viitor asemenea cazuri sa nu se mai poată întâmpla ! Vom reveni. N. C. Diac Hoţi de vite. In ziua de 20 Iulie (Sf. Iile) se prezintă la măcelăria „Concurenţa* locuitorul Bucur Tristiu din Gura râului, oferind spre vânzare o vacă, spunând că e proprietatea mamei sale, şi e nevoit să o vândă pentru că l-a murit tatăl său şi nu au bani cu ce să-l îngroape. I s-a oferit suma de 2050 lei şi întrucât spunea că nu ştie unde e primăria ca să preschimbe biletul, a fost condus la primărie, după ce a primit 100 lei ca arvună spre a putea plăti taxa. Urma ca la ora 4 să se prezinte cu biletul şi vaca şi să-şi primească banii. La ora 4 însă — bănuind ceva — nu a mai venit. Căutându-l prin oraş s'a aflat că tatăl lui nu e mort şi de aci s'a tras concluzia ce vaca era de furat. După 3 zile, adecă Duminecă 23 Iulie se prezintă cu altă vacă, căutând să o vândă lui Szegedi Gigor, angajatul lui Rudolf Hirtsch, pe preţul de 1400 lei, deşi vaca valora 2860 lei. In măcelăria „Concurenţa*i-8"a atras atenţia lui Szegedi Gligor că vaca e de furat şi să anunţe poliţia. Fiind anunţată poliţia a fost arestat şi în urma cercetărilor făcute s a stabilit că prima vacă a fost vândută tot joi la orele măcelarului Petru Mânzat cu 1800 lei. Prima vacă era a locuitorului loan Hulei din Jina. In cursul cercetărilor s a mai constatat că Bucur Tristiu avea de complice pe Oprea Mânzat, originar din Poplaca, tânăr căsătorit, azi domiciliat în Sibiu str. Altenberg. Un alt bou furat a fost vândut măcelarului Târnoveanu din Șura Mare, care i-a tăiat. Ambii au fost înaintaţi parchetului. Dl Dr. Nittuş a reluat consultaţiunile în strada Regina Maria 36. Aparate de Diathermie şi Raze X. Cronic® medicală. Trachontul. Trachomul sau conjuctivita granuloasâ este o boală Infecţioasă, contagioasă epidemică a ochilor,care face ravagii in populaţia României din toate ungheriie ţârei. Despre agentul lui microbian, necunoscut până astăzi, se ştie că pătrunzând prin ghindurile lacrimale se aşează pe căptuşita catifelată a pleoapelor formând nişte granula sau brobonele asemănătoare suprafeţei de smeură. Bolnavul are simţământul pare’ar avea nisip in ochi, de-aici numirea de trachom, pe greceşte asprime. Boa a neculată se sfârşeşte prin albeaţă (prevâsteală) şi răni ce se depun pe lumina ochilor. Trachomul se poate totuşi vindeca foarte uşor, dacă este căutat de timpuriu şi i se face un tratament metodic şi de cu vreme. Câteodată trachomul începător nu prezintă nici un semn care să-l trădeze, altădată el este atât de grav încât semnele sunt in disproporţie cu gravitatea boalei. Boala se începe totdeauna în acelaş joc precis, adecă la dreptul fundurilor de sac conjectivale superioare (unghiurile ochilor) şi nu dreptul ghindurilor lacrimale. Trachomul este lipicios mai cu seamă atunci când prezintă scurgere