Tribuna, august 1933 (Anul 6, nr. 15-17)

1933-08-03 / nr. 15

Nr. 15 de 27 iulie a ordonat poliţiei din Făgăraş să escorteze cu 4 gar­dieni şi mare alaiu autobusul dlui Mihai Ivan în curtea poliţiei, numai şi numai să-l întârzieze şi să nu poată pleca la timp, ca astfel­­pasagerii să fie nevoţi să se îmbarce pe autobusul dnei Vlaicu. Pentru că sistemul acesta nu prea a avut sorţi de izbândă, dl prefect caută să modifice o­­rariul de plecare şi sosire al concurentului, dl M. Ivan. Ori ştiut este că în cazuri ca al dlui Ivan, când concesionarii posedă autorizaţii provizorii, au dreptul să-şi facă singuri orariul, fără nici o altă aprobare a nici unei autorităţi. Credem că asemenea procedee ruşinoase trebue să înceteze, iar dl prefect Vlaicu ar face mai b­ie să şi trimită doam­na la rântaş, ori să-şi crească copii — dacâ-i are — dacă nu să-şi facă pentru că ţara are nevoe de mame bune şi soţii credincioase, iar nu de soţii, cari exploatează situaţiile politice ale soţilor lor. Atragem atenţiunea dlui mi­nistru de interne asupra faptului că automobilul prefecturii Făgă­raş este pus la dispoziţia dnei Vlaicu şi a drei controloare — din biroul advocaţial al dlui Vlaicu, — asemenea şi a şoferu­lui prefecturii, cari fac controlul pe traseele ce le exploatează. La alte prefecturi automobilele s‘au vândut pentru economii bu­getare , iar la Făgăraş s‘a men­ţinut, probabil numai pentru afa­cerea dnei prefectorese Vlaicu. De asemenea atragem aten­ţiunea dlui prim ministru Dr. Vai­­da Voevod și a dlui Eduard Mir­­o, ministru de comunicații, asu­pra acestui caz, rugându-i a lua măsurile lega­le și a pune la punct pe pi­ea zelosul prefect-autobusier. Rep. Bravura unui bri­gadier silvic. Ni se aduce la cunoştinţă faptul că brigadierul silvic Hanea Du­­mitru de la ocolul silvic Avrig- Sibiu, intrând în ziua deli Iulie în cârciuma dlui Andrei Fritzmann din Nocrich, după ce a consu­mat împreună cu alţi prieteni mai multă beutură, când a fost vorba de plată și-a plătit fiecare ce a comandat, dar dl brigadier în loc să plătească cele 2 slidle de bere, a aplicat proprietăresei o puternică lovitură de ciomag în cap, producăndu-i o puternică leziune, care nici până azi nu s-a vindecat. Postul de jandarmi a dresat actele legale înaintăndu-le forului în drept.­ întrebat find pentru ce a lovit, a răspuns că nu ştie! Ulterior a oferit 2 stânjeni de lemne, să fie erlat. (Se vede că are prea multe lemne de bri­gadier). Ne mirăm cum unor aseme­nea inconştienţi li­ se mai dă voie să îndeplinească serviciu public, mai ales că namilul acum 2—3 ani a înjunghiat pe socrul său domiciliat în Hosman, cu 7 lo­vituri de cuţit! Pentru menţinerea prestigiu­lui corpului din care face parte, ar trebui ca asemenea elemente periculoase să fie îndepărtate din serviciu! Atragem atenţiunea dlui in­giner Mircea Sandi asupra aces­tui subaltern, rugându-l a dis­pune cele legale. Prin goale şi uscate crengi Prelung doineşte-o surlă, Aşa că nu ştii de s­­ălăngi, Sau lupii-a foame urlă, Musteşte noaptea picuri reci: O babă'ngenunchiată Mat dibue prin vreascuri seci Şi-agentul se arată. I-aruncă sarcina pe un mal Ii dă şi-un pumn în ceafă: Inchee-apoi proces-verbal, Că d'aia are leafă. Trecu o lună de atunci, Mugeşte sbirul iernii, îngheaţă viforul pe lunci, E piatră apa Cernii. Abia m­ai gâfâe'n nămeţi O neagră mogâldeală, Doar munţii dăinuesc semeţi Pe marea de albeaţă. Ajunge, în sfârşit, şi ea In sala de şedinţă, E baba cu bariş de nea Şi putredă catrinţă. Se aşează lângă sobă - jos, îşi pune bocceluşa, Dar omul legii mânios l-arată aspru uşa. Ordom­ă-apoi aprodului Să ţină lumea-afară, Căci pute a norodului Opincă legendară. Dar, pasă-mi-te, la apel E de ureche tare Sărmana babă, căci altfel Nu lua şi înch­ioare. Iar celelalte — mă ’nţelegi? — Le a luat cu prisosinţă, Cinstit şi drept cum spune‘n legi La zisa Competinţă. Şi iarăşi o urni din loc Pe drumuri cu răscruce, Blesteamă să s‘aleagă foc Şi tot îşi face cruce. S'alese focu'ntr'adevăr De casă și ogradă ; Iar dela ea nici fir de păr Nu se găsi'n zăpadă. Dem. Pand. Popescu Flagrant delict silvic. Sa Icâmii'mbracă alb veştmănt De fină promoroacfi ; Sbor frunzele purtate'n vânt, Cerşind din cracii’n cracă. Trec stoluri croncănind, da ciori, A jeli prevestitoare, Cernind balaurii de nori Şi plopii din cărare. Rotesc mugind vârtejele, Smulgând din vii aracii, Deabuşelea gătejele Greoi le strâng săracii. Pătrunde burniţa în os Şi pieptul îl sufoacă. Se lasă negura pe jos Şi'n deal s aude o toacă. .TRIBUNA" Psalm­ul itam­ al polii. Atragem atenţiunea dlui ches­tor al poliţiei asupra faptului, ca în dumineci şi sărbători, şi mai ales după masă, strada Regina Maria, şi promereda „Breiter“ sunt tixite de servitori şi servitoare, iar toate băncile sunt ocupate. Credem că acele bănci sunt des­tinate recreaţiei publicului contri­buabil şi nici­decum servitorilor cari inundă această porţitate de stradă principală, făcându-ne o­­raşul de râs in fata străinilor, cari ne mai vizitează vara oraşul. De remarcat e faptul că 90 la sută din servitoarele acestea sunt săspici, cari merg câte 4 prinse la braţ, altfel că împiedecă publicul doritor de linişte. Servi­toarele şi servitorii români se plimbă­­prin strada Guşteriţei şi oraşul de jos, ori nu­­ s'ar pu­­tea ca şi săscicilor şi li­ se re­glementeze plimbarea? Pentru ce soldaţilor l1­ s‘a pu­tut interzice plimbarea pe strada principală ? Şi nouă ne place democra­ţia, dar nu democraţia care pune la picioare! Pag. 2 In atenţia diui general comandant al Corpului 011. Armată, a. c. In primele zile ale Ionel Mai Secţia de carne, nu putea apro­viziona corpurile de trupă din garni­zoană. Intr-o duminecă se prezintă plutonierul Ştefănescu, ci la compa­nia VII sanitară la măcelăria „Con­curenta“din str. Faurului Nr. 6 cu un bilet din partea angajatei furnizo­rului de carne Isak Orester,­­ prin care roagă să se dea companiei Vil carnea necesară, al cărei preț va fi a­gitat imediat ce sosesc acreditivele adecă peste câteva zile. De fiind onorat acest bilet, pen­tru motivu­l că furnizorul I. Oreşter­e în mare jenă financiară şi nu-şi poate onora angajamentele, s-a cerut un bon reglementar emis de compa­nia VII sanitară. Compania VII a emis bonul, semnat de dl căpitan Ghibuţiu, apoi a primit carnea necesară în valoare de 873 lei. După câteva zile, plutonierul Şefănescu invită pe proprietarul mă­celăriei să meargă să şi primească banii. Intr’adevăr comp. Vil Sanitară achită dlui căpitan Belaşcu, coman­dantul secţiei de carne suma de 10.000 lei, însă dl căpitan Belaşcu nu a voit să ach­te suma pe motiv că trebue să o plătească furnizorului Isak Orester. Se naşte întrebarea — de altfel logică — cum se poate plăti furnizo­rul­ui Isak Ores­er o carne pe care dsa n‘a furnizat-o ? Dl Orester a primit încă în luna Maiu acei 10.000 Iii, în care sumă era şi contravaloarea cărnii furnizata de măcelăria „Concurenţa*, dar nici până azi nu s‘a achitat bonul de 873 Iei, nici de dl sak Orester, nici de dl căpitan Belaş­u, comandantul secţiei de carne şi nici de dl căpitan Ghibuţiu, ofiţerii cu aprovizionarea al Comp. VH sanitare! Intr'adevăr suma de 873 lei­­ mică şi n‘ar merita sft facem „caz* pentru atâta lucru, dar „sistemul* în sine e interesant şi trebue să fie lămurit P­ntru presigiul instituţiei se impune ordonarea unei anchete, care să stabilească asupra cui cade răs­punderea şi li se lua măsuri ca pe viitor asemenea cazuri sa nu se mai poată întâmpla ! Vom reveni. N. C. Diac Hoţi de vite. In ziua de 20 Iulie (Sf. Iile) se prezintă la măcelăria „Concu­renţa* locuitorul Bucur Tristiu din Gura râului, oferind spre vân­zare o vacă, spunând că e pro­prietatea mamei sale, şi e nevoit să o vândă pentru că l-a murit tatăl său şi nu au bani cu ce să-l îngroape. I­ s-a oferit suma de 2050 lei şi întrucât spunea că nu ştie unde e primăria ca să pre­schimbe biletul, a fost condus la primărie, după ce a primit 100 lei ca arvună spre a putea plăti taxa. Urma ca la ora 4 să se pre­zinte cu biletul şi vaca şi să-şi primească banii. La ora 4 însă — bănuind ceva — nu a mai venit. Căutându-l prin oraş s'a aflat că tatăl lui nu e mort şi de aci s'a tras conclu­zia ce vaca era de furat. După 3 zile, adecă Dumine­că 23 Iulie se prezintă cu altă vacă, căutând să o vândă lui Szegedi Gigor, angajatul lui Ru­dolf Hirtsch, pe preţul de 1400 lei, deşi vaca valora 2860 lei. In măcelăria „Concurenţa*­i-8"a atras atenţia lui Szegedi Gligor că vaca e de furat şi să anunţe poliţia. Fiind anunţată poliţia a fost arestat şi în urma cercetărilor făcute s a stabilit că prima vacă a fost vândută tot joi la orele­­ măcelarului Petru Mânzat cu 1800 lei. Prima vacă era a locuitorului loan Hulei din Jina. In cursul cercetărilor s a mai constatat că Bucur Tristiu avea de complice pe Oprea Mânzat, o­­riginar din Poplaca, tânăr căsă­torit, azi domiciliat în Sibiu str. Altenberg. Un alt bou furat a fost vândut măcelarului Târno­­veanu din Șura Mare, care i-a tăiat. Ambii au fost înaintaţi par­­chetului. Dl Dr. N­ittu­ş a reluat consul­­taţiunile în strada Regina Maria 36. Aparate de Diathermie şi Raze X. Cronic® medicală. Trachontul. Trachomul sau conjuctivita gra­­nuloasâ este o boală Infecţioasă, con­tagioasă epidemică a ochilor,care fa­ce ravagii in populaţia României din toate ungh­eriie ţârei. Despre agentul lui microbian, necunoscut până astăzi, se ştie că pătrunzând prin ghindurile lacrimale se aşează pe căptuşita cati­felată a pleoapelor formând nişte gra­nula sau brobonele asemănătoare suprafeţei de smeură. Bolnavul are simţământul par­e’ar avea nisip in ochi, de-aici numirea de trachom, pe greceşte asprime. Boa a nec­ulată se sfârşeşte prin albeaţă (prevâsteală) şi răni ce se depun pe lumina ochilor. Trachomul se poate totuşi vindeca foarte uşor, dacă este căutat de tim­puriu şi i­ se face un tratament me­todic şi de cu vreme. Câte­odată trachomul începător nu prezintă nici un semn care să-l trădeze, altădată el este atât de grav încât semnele sunt in disproporţie cu gravitatea boa­lei. Boala se începe totdeauna în a­­celaş joc precis, adecă la dreptul fundurilor de sac conjectivale supe­rioare (unghiurile ochilor) şi nu drep­tul ghindurilor lacrimale. Trachomul este lipicios mai cu seamă atunci când prezintă scurgere

Next