Tribuna, octombrie 1933 (Anul 6, nr. 21-23)
1933-10-01 / nr. 21
Nr. 21 Garda Apărării Proprietăţii da sub prezidenţia d-lui profesor Universtar Em Antonescu In numerele trecute ale ziarului nostru ne-am ocupat de chestiunea datoriilor, arătând lupta deschisă de comitetul frmate Bucureşti sub preşidenţia dlui prof. universitar Em. Antonescu. . . . Publicăm mai pe manifestul dlui prof. univ. Em. Antonescu, precum şi adresa trimisă nouă: STILATE DOMN ! A sosit ultimul moment ca strângând rândurile să ne salvăm avutul De aceia noi din Bucureşti, fam şi constituit „Garda de Apărare a Proprietăţii“ care nu se poate să nu vă intereseze. Comitetul Görzet, întrunit in ziua de 8 August a. c, a hoărât să vi se aduca la cunoştinţă următoarele: 1) . Lega contra cametei, înfînţată şi condusă de mine, îşi îndeplinise misiunea. Legea In contra cametei, legea de suspendare a vânzărilor, legea conversiunii a dlui Argetoianu, sunt izbânzile cu cari s‘a mândrit această instituţie. îndată ce s’a votat legea Argetoianu, eu şi colegi mei am desfiinţat Liga, pentru ca scopul ei se realizase, dădu-se program tuturor partidelor politice, iar noi nu voiam să trecem că am voi să facem politică din Ligă,speculând nenorocita lumei. 2) Desfiinţarea criminală a legei Argetoianu şi înlocuirea ei prin legea actuală, care profită creditorilor şi ne ameninţă avutul, ne-a silit să înfiinţăm această „Gardă de Apărare a Propietăţei* Şi la a cărei participare vă invităm. Nu primim Insă în această Gardă decât pe acei cari vor jura că nu vor Inteti topta până la lichidarea nesfârşită a trecutului, reducându-se creanţele 1'* 25% pe termen de 30 de ani cu o dobândă de pentru toate, abslut toste, datoriile particulare chiar faţă de stat şi de străini. Fiecare din membri, trebue să jure că va aduce cinci debitori, care să se lege fiecare la fel. 3) Vă înaintez un manifest care trebue imediat răspândit printre debitorii urbani şi rurali din judeţul Dvs. (Acest manifest a fost publicat In „Tribune* Nr. 17 din 23 August a.c. şi răspândit în popor. Nota Redacţiei) 4) In organizaţia Gărzei Apărării Proprietate, poate intra toată lumea datoare fără deosebire de credinţă politică. 5) Vă rog a constitui comitete de acţiune la sate, compuse din 5 persoane, iar la oraşe vă rog a va organiza os circumscripţii in comitete de câte 7 membrii. 6) Toţi membrii comitetelor trebue să iscălească jurământul de luptă; la fel şi toţi debitorii cari fac parte din organizaţie. — Vă rog să notaţi pe acei debitori cari rămân străini de mişcările noastre. Sunt atâţia, o ştiu, cari vor să profite de munca noastră, făcând şi ochi dulci continuu cămătarilor. Eu, am o soluţie, puteţi să Ie-o spuneţi, ca aceşti domni să rămână pe din afară cum se cuvine pentru nişte trădători ai cauzei comune şi de acela vă rog să nu-i notaţi pentru ca cu asemenea element-, un popor şi o cauză nu poate progresa. 7) Constituirea comitetelor se face prin incheerea unui proce-verbal în dublu exemplar din care unul îl opriţi la Dvs. iar altul vă rog al trimite la Centru adică Îs Bucureşti. 8) Sediul central al organizaţiei «Garda de Apărare a Proprietăţii“ se află In str. C. A. Rosetti No. 6, fostă Clemente, stradă care începe din faţa Palatului Regal, prin urmare la 100 de paşi din Calea Victoriei. 9) Vă rog să trimiteţi toată corespondenţa pe adresa următoare. D-lui Em. Antonescu, profesor Universtar. Preşedintele Gărzei Apărăterei Proprietăţii, str. G. A. Rosetti No. 6, Bucureşti. ST MATE. DOMN, Mai ţinem sî vă atragem atenţiunea câ de curând Puliul Liberal prin glasul autorizat al şefii ni s’a declarat, în întrunirea ţinută zUels acesta Măldăreşti contra conversiunei. Aceasta numai din cauză că noi am domolit mişcarea. De asemeni actualul guvern în şedinţa Consiliului de Miniştrii .o .tă zilele trecute a hotărât, aplicarea strictă a actualei legi a conversiunii, „pentru a reface creditul! !;* Ori, actuala lege a conversiunii este aşa ticluită î cât nu intră nimeni ca să se poată folosi de ea, iar cei foarte puţini cari vor intra, în scurt timp vor ajunge la vânzare cu averile lor. Nu mai vorbim că patru categorii de debitori adică: comateanţii,industriaşii debitori cu creditori străini şi ipotecile cu privilegii, sunt scoşi din legea conversiunii şi chiar din aşa zisul moratoriu. Prin urmare faţă de cele arătate mai sus şi ţinând seamă că puţine zii® au mai rămas până la deschiderea Triounaldor şi reînceperea vânzărilor, până la sfârşitul aşa zisului moratoriu şi până la deschiderea Parlamentului care este la 15 octomvrie, trebuie atât Dvs. cât şi toţi debitorii să înţeleagă gravitatea în care se află şi să se pună pe propagandă şi iar propagandă pentru salvarea avutului lor. In ziua pe care o vom hotărâ trebue să fiţi glta cu toţii Nu uitaţi că zilele, săptămânile şi lunile trec ca nimic, iar zilele amare şi fatale se apropie. Aşteptăm răspunsul Dvs. şi hotărârile ce aţi luat, pentru aducerea la îndeplinire a celor maî sus arătate, rii şi familiei. Partidul dacă vă va satisface, va fi iubit da Dv. 4) Cele da mai sus sa referă, bine înţeles, la debitorii, cari aparţin, partidelor primice, vă rog sâ-i convingeţi a eşi din pasivitatea şi indolenţa- orientală, să vadă cum s'au comportat în atari împrejurări Americanii, Germanii, Italienii şi chiar popoare mai mici Ungurii, Trcii, Ungurii cari ne-au întecut. De aceia va rugim sturdior a procedantî itâzat la formarea şi întinderea gărzii în întreg judeţ , Dv. formând comitete pretutindeni şi dând jurăminte la toţi pentru ca la n Oct. a. r. să stam deptul de a ridica tonul pentru satisfacerea pretenţiilor noastre ; altfel puneţi la imposibilitate de a impune guvernului:schimbarea legei actuale. 5) Vă facem cunoscut,că la 17 Sep. c s'a ţinut o mare întrunire în sala „Amiciţa“ in apropiere de Ministerul Legărilor Publice. (Adunarea s‘a ţinut şi a avut mare sutras. Nota R.)., Păstraţi bini şi strângeţi fonduri pentru marea întrunire ce se va ţine în Octombrie, rând judeţul Dv. să fie, reprezentat printr-o numeroasă delegaţie. Cu stimă, Prof. Univ. Em. Antonescu Jenna D‘Arc pentru patriotizmul el înflăcărat. Prin chinuri grozave şi au distrus bolşevicii din Rusia duşmanii lor „burjui“ silindu-i să-şi bage mâinile până în cot într'o apă clocotindă,iar din« pielea descojită făcându şi mânuşi. Ce nume să le dăm păgânilor din vremurile noastre, care de cinci ani de zile pârjolesc o întreagă ţară. Iar pe cetăţenii acestei bogate şi blagoslovite patrii îi torturează ca la focul unei adevărate Gheene Dr. Traian Bude STIMATE DOMN, In întrunirea dina 27 Aug. a. c. Dl Prof. Uiv. Em. Antonescu şi toţi vorbitorii au fixat precis caracterul, metoda d-: lucru şi programul definitiv a! „Gărzei Apărării Proprietăţi*. S‘au fixat următoarele: 1) Pe când Liga contra camerei a svârîit ideea şi a lăţit propagarea ei, Garda Proprietăţii procedeazâ la realizarea în faptă a acestor idei. 2) Pentru aceasta, fiecare membru al Gărzei trebue să jure că va lupta in partidul politic căruia aparţine ca programul Gărzii să pătrundă în programul de guvernământ nu numai In programul de alegeri al acelui partid, pentru a nu trai fi păcăliți alegătorii, cum au fost la cele 3 alegeri din urmă, de atâtea partide. Dacă partidul se va opune, membrul Gărzei e dator a lupta pentru salvarea averii sale chiar contra partidului său. Alfel nu vom putea isbuti, dacă fiecare va voi să călărească pe 2 cai, care se muşcă între el. Cine nu ţine la averea şi familia lui să nu intre în Gardă ci să rămână în partidul său cu riscul de a se ruina. Noi nu putam salva pe cei cari vor să se înnece. 3) Membrul Gărzei trebue să jure că între interesele obicinuite ale partidului său şi între salvarea averei sale, va da întâietate salvărei averii. Asanarea datoriilor, cum am spus-o de acum 4 ani a încetat de a mai fi o problemă de interes particular, devenind una de interes public. Sărăcirea celor 14 milioane de suflete debitoare a provocat sărăcirea și falimentul statului. Aceste lucruri le-am prevăzut şi spus noi de 4 ani şi din nenorocire s-au realizat întocmai cum am prevăzut noi. Deci a vă salva averea înseamnă a îndrepta situaţia economici a ţarei, iar dacă îşi pierde cineva averea să nu-şi facă iluzia că în partid va mai însemna ceva. — Deci fiecare debitor să aibă în gând întâiu salvarea are Cronica madico-socială Accidente prin arsuri Sunt arsuri de gradul întâiu, care se prezintă printr'o roşaţă vie a pielei spre deosebire de arsurile de gradul al doilea care se caracterizează prin besigi formate din apa sângelui (txudat). Cela mai periculoase şi care pun viaţa toharului în cumpănă sunt arsurile de gradul al treilea. Ce cauzează adevărate răni adânci în pile şi în came- Punctul comun al acestor accidente îl formează d rerea ca mare, pe care o simte bolnav din cauza pierderii mezeli din piele şi a zdrobirii firicelelor nervoase răspândite cu îmbelşugare pe toată suprafaţa corpului. Cauzele cele mai dese ale arsurilor sunt: împroşcarea cu unsoare fierbinte, aruncarea cu petrii pe vreo flacără, curăţirea hainelor în apropiere de foc şi altele. Cea mai desăvârşită atenţiune trebue s’o acordăm copiilor, fi multe cazuri mortale s'au întâmplat cu copii din vinovata nebăgare de semă a părinţilor. Rănile produse de arsuri trebue tratate şi îngrijite ca orice rans deschisă. Beşirile se pot înţepa cu un ac tras prin flacără, fără a destipi sau a depărta pielea ridicată. O soluţie de părţi egale lapte de var amestecat cu unt de lemn curat aduce alinare bolnavului ars. Pe rană se va pune un soare „Dermatol* şi se va lega cu o fase curată. In cazuri de arsuri întinse se va îngriji bolnavul de răceală împartându se în cearceafuri foarte curate. Moartea cauzată prin arsuri este legată de cea mai teribilă durere fizică ce-o poate avea cineva. Şi este greu de înţeles cum sălbatica omenire s-a folosit în decursul veacurilor şi până în ziua de astăzi tocmai de acest animalic mijloc de aş tertura adversarii. Apostolii fanatici ai creştinismului izbăvitor au fost aruncaţi de către păgâni în cazane cu uleiu fierbinte. Atâţi martiri ai unor credinţe neşovăitoare au fost arşi pe rug de către mulţimea înfuriată. Aşa a păţit reformatorul ceh Ioan Huss, aşa a fost chinuită fecioara din Orleans TRIBUNA“ Pag. 2 in atenţia dlui Primar. Suntem rugaţi,, da mai mulţi cetăţeni ai oraşului spre a atrage atenţia domnului primar asupra următorului caz: In strada Rotarilor colţ cu strada Bumbului (ce aube adorabile de străzi) locueşte negustorul de fier vechiu Reichmann, care pe lângă că are vreo 4 cai pe care-i ţine zilnic legaţi în stradă, fără a privi vreo observaţie din partea autorităţilor acum tot în acelaş Ioc a făcut şi staul pentru cele 5 vaci ale sale. Atât caii cât şi vacile de murdărie în stradă tocât la trecere pe acolo îţi face impresia că te afli întrun grajd al unui gospodar leneş. Şi nu numai atât ! Tot fierul, ce-l strânge din oraş Îl aşează în stradă formând gramei mari dia marfa lui. întrebăm pe dl Primar dacă are cunoştinţă despre acest caz şi dacă n'are, îl rugăm să dispună pedepsirea evreului nedisciplinat. Pentru ce să sufere locuitorii acelei străzi mirosul acela neplăcut şi de ce să aibă strada un aspect mai rău ca‘n ţigăni« ? Proprietarii de casa nord pot închiria locuinţele pentru că dl Reichmann şi a făcut grajdăşi magazîn de fier vechiu la plină stradă. întrebăm şi pe dl Dr. Sturzi medicul oraşului dacă nu crede că ar trebui luate măsuri pentru satifacerea doleanţelor locuitorilor din această stradă ? Credem că eu sus citaţi işi vor face datoria. Deocamdată atât! Observator Comunicat Sanitar Sub conducerea D-lui Inspector General Sanitar şi director al Ospiciului de alienaţi din Sibiu Dr. Preda, a luat fiinţă in Sibiu strada Trei Stejari No. 20 un dispensar pentru prevenirea boalelor mintale şi igiena mintală. In acest dispensar se vor da consultaţiuni gratuite în fiecare zi de lucru între orele 9—11 1/2 pentru toţi bolnavii de boli mintale şi nervoase cari au nevoie de îndrumări, sfaturi şi tratament ambulatorie. Rugăm instituţiile publice şi pe particulari cari cunosc astfel de bolnavi, de a-i îndruma la acest dispensar care are menirea de a le veni în ajutor făcând astfel un mare bine atât celor bolnavi cât şi societăţii. Prefectura judeţului şi primăria oraşului Sibiu dau tot sprijinul lor moral acestei instituţii sanitare nou înfiinţată, care nu are alt scop decât de a servi atât societatea cât şi pe cei suferinzi. Consultaţiile la acest dispensar se vor face prin Dnii Dr- Vater Ernst şi Dr. Lungu Cornel, Medic şef al Municipiului Sibiu (ss) Dr. Ioan Sturza