Tribuna, octombrie 1933 (Anul 6, nr. 21-23)

1933-10-01 / nr. 21

Nr. 21 Garda Apărării Proprietăţii da sub prezidenţia d-lui profesor Universtar Em Antonescu In numerele trecute ale ziarului nostru ne-am ocupat de chestiunea datoriilor, arătând lupta deschisă de comite­tul f­rmat­e Bucureşti sub preşidenţia dlui prof. universitar Em. Antonescu. . . . Publicăm mai pe manifestul dlui prof. univ. Em. Antonescu, precum şi adresa trimisă nouă: STILATE DOMN ! A sosit ultimul moment ca strân­gând rândurile să ne salvăm avutul De aceia noi din Bucureşti, fam şi constituit „Garda de Apărare a Proprietăţii“ care nu se poate să nu vă intereseze. Comitetul Görzet, întrunit in ziua de 8 August a. c, a ho­ărât să vi se aduca la cunoştinţă următoarele: 1) . Lega contra cametei, înfînţată şi condusă de mine, îşi îndeplinise mi­siunea. Legea In contra cametei, le­gea de suspendare a vânzărilor, legea conversiunii a dlui Argetoianu, sunt izbânzile cu cari s‘a mândrit această instituţie. îndată ce s’a votat legea Argetoianu, eu şi coleg­i mei am des­fiinţat Liga, pentru ca scopul ei se realizase,­ dădu-se program tuturor partidelor politice, iar noi nu voiam să trecem că am voi să facem politică din Ligă,speculând nenorocita lumei. 2) Desfiinţarea criminală a legei Argetoianu şi înlocuirea ei prin legea actuală, care profită creditorilor şi ne ameninţă avutul, ne-a silit să înfiinţăm această „Gardă de Apărare a Propie­­tăţei* Şi la a cărei participare vă in­vităm. Nu primim Insă în această Gardă decât pe acei cari vor jura că nu vor Inteti topta până la lichidarea nesfârşită a trecutului, reducându-se creanţele 1'* 25% pe termen de 30 de ani cu o dobândă de pentru toate, abs­lut toste, datoriile particulare chiar faţă de stat şi de străini. Fiecare din membri, trebue să jure că va aduce cinci debitori, care să se lege fiecare la fel. 3) Vă înaintez u­n manifest care trebue imediat răspândit printre debi­­torii urbani şi rurali din judeţul Dvs. (Acest manifest a fost publicat In „Tribune* Nr. 17 din 23 August a.c. şi răspândit în popor. Nota Redacţiei) 4) In organizaţia Gărzei Apără­rii Proprietate­, poate intra toată lu­mea datoare fără deosebire de credinţă politică. 5) Vă rog a constitui comitete de acţiune la sate, compuse din 5 persoane, iar la oraşe vă rog a va organiza os circumscripţii in comitete de câte 7 membrii. 6) Toţi membrii comitetelor tre­bue să iscălească jurământul de luptă; la fel şi toţi debitorii cari fac parte din organizaţie. — Vă rog să notaţi pe acei debitori cari rămân străini de mişcările noastre. Sunt atâţia, o ştiu, cari vor să profite de munca noastră, făcând şi ochi dulci continuu cămăta­rilor. Eu, am o soluţie, puteţi să Ie-o spuneţi, ca aceşti domni să rămână pe din afară cum se cuvine pentru nişte trădători ai cauzei comune şi de acela vă rog să nu-i notaţi pentru ca cu asemenea element-­, un popor şi o cauză nu poate progresa. 7) Constituirea comitetelor se face prin incheerea unui proc­e-ver­bal în dublu exemplar din care unul îl opriţi la Dvs. iar altul vă rog al trimite la Centru adică Îs Bucureşti. 8) Sediul central al organizaţiei «Garda de Apărare a Proprietăţii“ se află In str. C. A. Rosetti No. 6, fostă Clemente­, stradă care începe din faţa Palatului Regal, prin urmare la 100 de paşi din Calea Victoriei. 9) Vă rog să trimiteţi toată co­­respondenţa pe adresa următoare. D-lui Em. Antonescu, profesor Universtar. Preşedintele Gărzei Apărăterei Pro­prietăţii, str. G. A. Rosetti No. 6, Bucureşti. ST MATE. DOMN, Mai ţinem sî vă atragem atenţi­unea câ de curând Pul­iul Liberal prin glasul autorizat al şefii ni s’a de­clarat, în întrunirea ţinută zUels aces­­ta Măldăreşti contra conversiunei. A­­ceasta numai din cauză că noi am do­molit mişcarea. De asemeni actualul guvern în şedinţa Consiliului de Mi­niştrii .­o .tă zilele trecute a hotărât, aplicarea strictă a actualei legi a con­versiunii, „pentru a re­face creditul! !;* Ori, actuala lege a conversiunii este aşa ticluită î cât nu intră nimeni ca să se poată folosi de ea, iar cei foarte puţini cari vor intra, în scurt timp vor ajunge la vânzare cu averile lor. Nu mai vorbim că patru categorii de debitori adică: comateanţii,indus­triaşii debitori cu creditori străini şi ipotecile cu privilegii, sunt scoşi din legea conversiunii şi chiar din aşa zisul moratoriu. Prin urmare faţă de cele arătate mai sus şi ţinând seamă că puţine zii® au mai rămas până la deschiderea Triounaldor şi reîncepe­rea vânzărilor, până la sfârşitul aşa zisului moratoriu şi până l­a deschide­rea Parlamentului care este la 15 oc­­tomvrie, trebuie atât Dvs. cât şi toţi debitorii să înţeleagă gravitatea în care se află şi să se pună pe propa­gandă şi iar propagandă pentru sal­varea avutului lor. In ziua pe care o vom hotărâ trebue să fiţi glta cu toţii Nu uitaţi că zilele, săptămânile şi lunile trec ca nimic, iar zilele amare şi fatale se a­­propie. Aşteptăm răspunsul Dvs. şi ho­tărârile ce aţi luat, pentru aducerea la îndeplinire a celor maî sus arătate, rii şi familiei. Partidul dacă vă­­ va satisface, va fi iubit da D­v. 4) Cele da mai sus sa ref­eră, bine înţeles, la debitorii, cari aparţin­, partidelor primice, vă rog sâ-i convin­geţi a eşi din pasivitatea şi indolenţa-­ orientală, să vadă cum s'au comportat în atari împrejurări Americanii, Ger­manii, Italienii şi chiar popoare mai mici Ungurii, T­rcii, Un­gurii cari ne-au în­­te­cut. De aceia va rugim sturdior a proce­da­ntî itâ­z­at la formarea şi întinderea gărzii în întreg judeţ , Dv. formând comitete pretutindeni şi dând jurăminte la toţi pentru ca la n­ Oct. a. r. să stam d­eptul de a ridica to­nul pentru satisface­rea pretenţiilor noastre ; altfel puneţi la imposibi­litate de a impune guvernului:schim­barea legei actuale. 5) Vă facem cunoscut,că la 17 Sep­. c s'a ţinut o mare întrunire în­ sala „Amiciţ­a“ in apropiere de Mi­nisteru­­l Legărilor Publice. (Adunarea s‘a ţinut şi a avut­ mare su­tras. Nota R.­­)., Păstraţi bini şi strângeţi fonduri pentru marea î­ntrunire ce se va ţine în Octombrie, rând judeţul­ Dv. să fie­, reprezentat printr-o numeroasă dele­gaţie. Cu stimă, Prof. Univ. Em. Antonescu Jenna D‘Arc pentru patriotizmul el înflăcărat. Prin chinuri groza­ve şi au distrus bolşevicii din­ Rusia duşmanii lor „burjui“ silin­­du-i să-şi bage mâinile până în cot într'o apă clocotindă,iar din« pielea descojită făcându şi mâ­nuşi. Ce nume să le dăm păgâ­nilor din vremurile noastre, care de cinci ani de zile pârjolesc o întreagă ţară. Iar pe cetăţenii a­­cestei bogate şi blagoslovite pa­trii îi torturează ca la focul unei adevărate Gheene Dr. Traian Bude STIMATE DOMN, In întrunirea dina 27 Aug. a. c. Dl Prof. U­iv. Em. Antonescu şi toţi vorbitorii au fixat precis caracterul, metoda d-: lucru şi programul definitiv a! „Gărzei Apărării Proprietăţi*. S‘au fixat următoarele: 1) Pe când Liga contra camerei a svârîit ideea şi a lăţit propagarea ei, Garda Proprietăţii procedeazâ la realizarea în faptă a acestor idei. 2) Pentru aceasta, fiecare mem­bru al Gărzei trebue să jure că va lupta in partidul politic căruia apar­ţine ca programul Gărzii să pătrundă în programul de guvernământ nu nu­mai In programul de alegeri al acelui partid, pentru a nu trai fi păcăliți alegătorii, cum au fost la cele 3 ale­geri din urmă, de atâtea partide. Dacă partidul se va opune, membrul Gărzei e dator a lupta pen­tru salvarea averii sale chiar contra partidului său. Alfel nu vom putea isbuti, dacă fiecare va voi să călă­rească pe 2 cai, care se muşcă între el. Cine nu ţine la averea şi familia lui să nu intre în Gardă ci să rămână în partidul său cu riscul de a se rui­na. Noi nu putam salva pe cei cari vor să se înnece. 3) Membrul Gărzei trebue să jure că între interesele obicinuite ale partidului său şi între salvarea ave­­rei sale, va da întâietate salvărei a­­verii. Asanarea datoriilor, cum am spus-o de acum 4 ani a încetat de a mai fi o problemă de interes par­ticular, devenind una de interes pub­lic. Sărăcirea celor 14 milioane de suflete debitoare a provocat sărăcirea și falimentul statului. Aceste lucruri le-am prevăzut şi spus noi de 4 ani şi din nenorocire s-au realizat întoc­mai cum am prevăzut noi. Deci a vă salva averea înseamnă a îndrepta situaţia economici a ţarei, iar dacă îşi pierde cineva averea să nu-şi facă iluzia că în partid va mai însemna ceva. — Deci fiecare debitor să aibă în gând întâiu salvarea are­ Cronica madico-socială Accidente prin arsuri Sunt arsuri de gradul întâiu, care se prezintă printr'o roşaţă vie a pielei spre deosebire de arsurile de gradul al doilea care se caracte­rizează prin besigi formate din apa sângelui (txudat). Cela mai pericu­loase şi care pun viaţa toharului în cump­ănă sunt arsurile de gradul al treilea. C­e cauzează adevărate răni adânci în pi­le şi în came- Punctul comun al acestor accidente îl formează d rerea c­a mare, pe care o simte bolnav­­ din cauza pierderii­­ mezel­i din piele şi a zdrobirii firi­­celelor nervoase răspândite cu îm­­belşugare pe toată suprafaţa corpu­lui. Cauzele cele mai dese ale arsu­rilor sunt: împroşcarea cu unsoare fierbinte, aruncarea cu petrii pe vre­o flacără, curăţirea hainelor în apro­piere de foc şi altele. Cea mai desăvârşită atenţiune trebue s’o acordăm copiilor, fi multe cazuri mortale s'au întâmplat cu co­­pii din vinovata nebăgare de se­mă a părinţilor. Rănile produse de arsuri trebue tratate şi îngrijite ca orice rans des­chisă. Beşirile se pot înţepa cu un ac tras prin flacără, fără a destipi sau a depărta pielea ridicată. O so­luţie de părţi egale lapte de var a­­mestecat cu unt de lemn curat adu­ce alinare bolnavului ars. Pe rană se va pune un soare „Dermatol* şi se va lega cu o fase curată. In cazuri de arsuri întinse se va îngriji bol­navul de răceală împa­r­­tându se în cearceafuri foarte curate. Moartea cauzată prin arsuri este legată de cea mai teribilă durere fizică ce-o poate avea ci­neva. Şi este greu de înţeles cum sălbatica omenire s-a folosit în decursul veacurilor şi până în ziua de astăzi tocmai de acest animalic mijloc de aş tertura ad­versarii. Apostolii fanatici ai creş­tinismului izbăvitor au fost arun­caţi de către păgâni în cazane cu uleiu fierbinte. Atâţi martiri ai unor credinţe neşovăitoare au fost arşi pe rug de către mulţi­mea înfuriată. Aşa a păţit refor­matorul ceh Ioan Huss, aşa a fost chinuită fecioara din Orleans TRIBUNA“ Pag. 2 in atenţia dlui­ Primar. Suntem rugaţi,, da mai mulţi ce­tăţeni ai oraşului spre a atrage aten­ţia domnului primar asupra următoru­lui caz: In strada Rotarilor colţ cu stra­da Bumbului (ce aub­e adorabile de străzi) locueşte negustorul de fier vechiu Reichmann, care pe­ lângă că are vre­o 4 cai pe care-i­ ţine zilnic legaţi în stradă­, fără a privi vre­o observaţie din partea autorităţilor acum tot în acelaş Ioc a făcut­ şi staul pen­tru cele 5 vaci ale sale. Atât caii cât şi vacile de murdărie în stradă tocât la trecere pe acolo îţi­ face impresia că te afli întrun grajd al unui gospo­dar leneş. Şi nu numai atât ! Tot fierul, ce-l strânge din oraş Îl aşează în stra­dă formând gramei mari dia marfa lui. întrebăm pe dl Primar dacă are cunoştinţă despre acest caz şi dacă n'are, îl rugăm să dispună pedepsirea evreului nedisciplinat. Pentru ce­ să sufere locuitorii a­­celei străzi mirosul acela neplăcut şi de ce să aibă strada un aspect mai rău ca‘n ţigăni« ? Proprietarii de casa no­rd pot închiria locuinţele pentru că dl Reichmann şi a făcut grajdăşi mag­azîn de fier vechiu la plină stradă. întrebăm şi pe dl Dr. Sturzi medicul oraşului dacă nu crede că ar trebui luate măsuri pentru satifacerea doleanţelor locuitorilor din această stradă ? Credem că eu­ sus citaţi işi vor face datoria. Deocamdată atât! Observator Comunicat Sanitar Sub conducerea D-lui Ins­pector General Sanitar şi direc­tor al Ospiciului de alienaţi din Sibiu Dr. Preda, a luat fiinţă in Sibiu strada Trei Stejari No. 20 un dispensar pentru prevenirea boalelor mintale şi igiena min­tală. In acest dispensar se vor da consultaţiuni gratuite în fiecare zi de lucru între orele 9—11 1/2 pentru toţi bolnavii de boli min­tale şi nervoase cari au nevoie de îndrumări, sfaturi şi tratament ambulatorie. Rugăm instituţiile publice şi pe particulari cari cunosc astfel de bolnavi, de a-i îndruma la a­­cest dispensar care are menirea de a le veni în ajutor făcând ast­fel un mare bine atât celor bol­navi cât şi societăţii. Prefectura judeţului şi pri­măria oraşului Sibiu dau tot spri­jinul lor moral acestei instituţii sanitare nou înfiinţată, care nu are alt scop decât de a servi atât societatea cât şi pe cei su­ferinzi. Consultaţiile la acest dispen­sar se vor face prin Dnii Dr-­ Vater Ernst şi Dr. Lungu Cornel, Medic şef al Municipiului Sibiu (ss) Dr. Ioan Sturza

Next