Tribuna, 1934 (Anul 7, nr. 1-376)

1934-07-29 / nr. 30

mare dela camera de comerţ, negustori şi comercianţi din Sibiu şi judeţ, aici au urat bun sosit, din partea municipiului d. dr. E. Piso, din partea judeţului d. prefect N. Regman şi din Partea Camerei de Comerţ d. Al. Bărbat. Dela gară înalţii oaspeţi au plecat la prefectură de unde s’au î ndreptat spre catedrala ortodoxă, unde s’a oficiat un tedeum­­pentru sărbătorirea numelui M. Sale Regina Maria. RECEPŢIA DELA CAMERA DE COMERŢ La ora 11 luni în sala de şedinţe a Camerei de comerţ, s’a dat o recepţie. D. Al. Bărbat a arătat fazele prin care a trecut Camera de comerţ din Sibiu din 1927, dată care coin­cide cu înfiinţarea ei. Accentuiază un deziderat im­portant al comercianţilor şi industriaşilor din Sibiu Alba-lulia şi R.­Vâlcea, de a se construi linia ferată Râmnicul-Vâlcea—Curtea de Argeş, punerea ei în le­gătură cu capitala ţării, cu apusul prin Arad, Vinţul de Jos, Ocna­ Sibiului, apoi prin pasul Turnu-Roşu la Bucureşti. Alte puncte înfăptuite în programul economic au fost înfiinţarea de antrepozite comerciale, organi­zarea târgurilor de mostre, o administraţie internă gos­podărească, prin care s-a ajuns la excedente serioase precum şi la cele două imobile ce aduc un venit a­­nual destul de important. A mulţumit d-lui ministru Tedorescu pentru solicitudinea arătată faţă de Sibiu ca centru economic, insistând ca această urbe comer­cială să aibă şi mai departe Camera de comerţ, altfel rămâne numai o singură secţiune, legată de cine­ ştie ce alt centru îndepărtat. Cesa a relevat munca depusă de conducătorii antecedent al Camerei de comerţ, precum şi energia şi priceperea dlui prim-secretar al Camerei de comerţ Vaier Bozdoc, de a organiza târguri,­in numele Sfatului negustoresc român din locali­tate a vorbit de Martin Nicolae, preşedinte. D-sa a expus toate aspiraţiile şi realizările asociaţiile profe­sionale româneşti, intre altele a spus: «Ne veţi permi­­te să desprindem câteva concluzii pe marginea târgu­lui de mostre. Mulţimea şi varietatea produselor ex­puse ca şi executarea şi calitatea lor fac dovada certă că o parte din ele au atins gradul de perfecţiune al produselor străine similare: unele le-au întrecut chiar, iar celelalte nu sunt prea distanţate de acest grad. Stadiul acesta al productunii noastre justifică încura­­jările legiferate până în prezent. Rezerve asupra in­dustriei noastre nu s'ar putea face decât sub un sin­gur raport: acela al prețului de vâzare al produselor, iar aceste rezerve se mărginesc la un număr restrâns de produse, din cari însă târgul nostru de mostre nu cuprinde nici unul. In numele industriaşilor saşi a vorbit d. Hans Jickelt . D. ministru Teodorescu a mulţumit pentru om­a­­giile ce i s’au adus d-sale şi guvernlul, a promis că va avea în viitor acea solicitudine, care a avut o şi în trecut pentru interesele economice ale Sibiului, fiind­că s’a convins că acest centru este o citadelă a co­merţului şi industriei naţionale. La târgul de mostre Dela Camerea de comerţ oaspeţii s’au îndreptat spre târgul de mostre, unde s’a oficiat un scurt serviciu religios de protopopoul Cioran, înconjuat de un so­bor de preoţi la care a asistat pe lângă d-nii miniştri şi cei de înainte, I. P. S. S. Bălan şi mitropoliei Vasile. După serviciul religios, d. ministru Teodorescu, în calitate de preşedinte de onoare, declară târgul deschis. Au vorbit: protopopul Cioran, preşedintele Ca­merei de comerţ, dr. Al­in Bărbat, care a arătat des­­voltarea târgului de mostre actual, la care participă, reprezentanţii tuturor industriaşilor din ţară, un nu­măr de peste 200. Dacă actualul târg naţional de mos­tre, faţă de cele 2 din anii 1929 şi 1934, cari au fost numai expoziţie, cel de anul viitor va fi internaţional. S’a trecut apoi în revistă toate pavilioanele, înalţii oaspeţi oprindu-se în fiecare parte şi felicitând pe expozanţi. Banchetul La ora 2.30 d. a. s’a dat la pavilonul expoziţiei un banchet I. P. S. S. mitropolitul Balan al Ardealului, pri­mit cu ovaţiuni, a spus următoarele: În numele bisericii noastre ortodoxe ţin să felicit pe acei cari ne-au lăsat convingerea, că pe lângă greutăţile vremii sunt şi evi­dente semne de progres pe terenul economic. S-a în­tâmplat ca ziua aceasta atât de importantă pentru eco­nomia naţională să fie şi aniversarea numelui mult iubitei M. Sale Regina Maria. In toate bisercile noa­­stre s’au făcut rugăciuni pentru slăvită noastră Regina Maria. Se cuvine ca din mijlocul nostru, să ne gân­dim la acel care stă în fruntea statului nostru, Regele Carol II, şi să-i urăm zile îndelungate, spre a ne pu­tea conduce cu devotamentul, de care dă dovada, pe căile civilizaţiei şi ale progresului. Am spus că ziua de azi are pentru noi semnificaţie de progres. Lumea o vede prin ochelarii săi prin prisma concepţiei de viaţă, pe care o mărturiseşte. Sunt temperamente cari înclină spre pesimism şi văd viaţa în colori în­tunecoase. Consider lumea aceasta nu ca cea mai bună, care a fost realizată nici viaţa cu toate bucurii­­le ca cea mai bună, nici ca cea mai rea. Pentru noi această lume este destul de bună Fericit acela care poate contribui cu ceva, din partea sa, la ridicarea lumei acesteia. înaltul prelat aduce apoi un cuvânt de îmbărbă­tare pentru guvern, care contribuie atât de mult, în mijlocul crizei, la progresul ţării şi neamului. Avem fericirea de a avea în mijlocul nostru pe doi valoroşi membri ai guvernului. Ii cunoaştem cu toţii şi le apreciem meritele şi sentimentele ortodoxe cari le încălzesc inima. I. P. S. S. mitropolitul dr. Bălan a exprimat omagii d-nii ministru Lăpădatu, pentru opera înfâptui­tuită în legea pentru biserică. D. Bărbat preşedintele Camerei de comerţ, a sa­lutat pe d-nii miniştri în numele organizatorilor acestui târg de mostre şi le-a exprimat mulţumiri pentru bunăvoinţa manifestată. D. N. Regman prefectul judeţului, a exprimat omagii d-lor miniştrii. Telicita, [în numele judeţului, pe expozanţii, cari au făcut mari sacrificii, spre a da un aspect cât mai civilizat acestei iniţiative lăudabile. Roagă pe domnii membrii ai guvernului să sprijine această iniţiativă pentru că la anul viitor Sibiul să organizeze în inima lui, un târg de mostre internaţional, aşa cum au făcut atâtea ţări. Pentru lucrul acesta este nevoie însă ca expozanţii să fie ajutaţi, iar industria încura­jată. Fâgădueşte tot concursul său pentru ca Sibiul să devină un mare centru economic, cultural şi na­ţional. D. ministru Al. Lapedatu: Mulţumesc d-lui prefect Regman pentru cuvintele exprimate. Cred că sunt în asentimentul general să mulţumesc şi I. P. S S. mitropolitul Bălan al Ardea­lului pentru cuvintele sale încurajatoare. El reprezin­tă cea mai frumoasă figură a bisericii ortodoxe din Ardeal. Nu voi uita niciodată concursul cald şi lumi­nat pe care înaltul prealat mi l-a dat. In clipa când urma să ia fiinţă legea pentru unificarea bis­ericească. D. Fabritius: Mulţumim d­­or miniştrii pentru sprijinul acordat industriei româneşti. Se bucură că în fruntea ministeriului industriei se găseşte un om ca d. N. Teodorescu. D. N. Penescu, senator, în numele trupului par­lamentar de pe lângă sfaturile negustoreşti, s’a asociat la cuvintele de căldură manifestate pentru înalţii oas­peţi. D-sa a relevat unele importante probleme ce s’au desbătut în parlament de către aleşii camerelor pro­fesionale şi rolul acestora în rezolvarea atâtor chesti­uni de ordin economic financiar. Este o mare satis­­facțiune când se constată că aici, în Sibiu s-a putut organiza acest târg, atât de apreciat, iar dv. d-le mi­nistru, care vă pricepeți atât de bine, în rezolvarea problemelor de cale ferată, sunteți chemat să puneți pe lângă guvern, un cuvânt stăruitor pentru ca linia fe­rată, Sibiu- Bucureşti să poată lua fiinţă mai urgent. O cere industria naţională din această regiune, o cere tot Ardealul. Nu se poate vorbi de problema econo­mică dacă n’avem rezolvată problema transportului rapid. D. senator Penescu a arătat apoi că reprezen­­ţii industriei româneşti pregătesc alte noi manifestări de realizări pozitive. A mai vorbit d. Dachler, directorul uzinei elec­trice. «TRIBUNA» Nr. 29 D. ministru N. Tedorescu după ce mulţumeşte I. P. S. Mitropolitului pentru cuvintele sale, spune: Am fost foarte fericit când am constat cită muncă s'a depus aici pentru reuşita acestui târg. Voi fi in­terpretul dvs. pe lângă guvern spre a se cunoaşte aşa cum trebui ostenelile dvs., precum şi spre a se aviza la îmbunătăţirile de care aveţi nevoie şi de care a vorbit cu atâta inimă de senator Penescu. Desigur că aceste exemple vor fi cit mai des repetate pentru ca după cum a constatat, industria noastră a ajuns la un apogeu demn de invidiat. Avem foste materiile prime ce ne trebuie, ca să putem întreprinde orice acţiune în domeniul economie­. La ora 4 d. a­ banchetul a luat sfârşit. A urmat desfăşurarea unui impozant cortegiu alegoric la care a colaborat toţi reprezentanţii indus­triaşi din oraşul Sibiu. La o­ra 6 d. a, înalţii oaspeţi au fost invitaţi de I. P. S. S- Mitropolitul Bălan să viziteze căminul scrii­torilor şi al ziariştilor de la Sâmbăta Vr'o şase porci şi două porumbiţe. In acest sublim chaos, Tok-mi pare caraghios. Omul însuşi e scabros, Fie’n faţă, fie’n dos. M'a ferit Cel de sus de morbul antimilitarist. Din contră, nu există cetăţean, care să proslăvească în gura mare calităţile soldatului român: tenacitate, spirit de sacrificiu, docil şi răbdător. N’a existat român,care să nu se bucure la 10 Mai, la ziua Eroilor şi chiar la Bobotează — la de­­filare. — De copil iubeam uniforma vânătorilor. Sunt cel dintâiu, care aduc elogii celor mai mulţi ofiţeri — binecrescuţi, studioşi, însufleţiţi de cald patriotism. Dar îmi este penibilă aşternarea celor ce urmează. Porcii şi porumbiţele din Chişinău ! Am citit în Jurnale cum vreo 2 ofiţeri, un profesor de şcoală se­cundară, un egent de poliţie, precum şi­ o ordonanţă, au înfipt ghiarele în două fetiţe, târându-le, apoi, în apartamentele dlui profesor — director de bancă, pare-mi se. Două ciasuri bietele copile s’au luptat cu porcii. O bestie de locotenent cu ochii injectaţi, punea ţiui­tul pathetonului, să nu se audă ţipete în stradă. La urmă, victoria şi pacea au fost câştigate de porci, reuşind să imobilizeze picioarele porumbiţelor. Porcilor, voi sunteţi elemente civilizatoare în Basarabia nenorocită ? Aţi pângărit altarul în care a oficiat poetul rus Puşkin, oraşul în care prinţul poeziei a suferit exil. Domnule „Profesor de liceu — educator al ti­neretului“, „domnilor ofiţeri bravi“, „domnule Teacă", sentinelă de hasna“, după ce vor fi relaţiile cu U. R. S. S. fapt înplinit, voi stărui să fiţi trecuji la excep­ţional pentru decorație: „Mitra lui Rasputin". Dem. Pand Popescu. Răspuns ameninţărilor Dlui Vătăşan, Directorul Băncii „Albina* In urma celor publicate de noi în numărul al ziarului nostru direcfia băncii „Albina* din Sibiu a devenit furioasă, dar neputându-se răzbuna pe noi a căutat si intimideze, iar apoi să se miorlăie în faţa victimei, adecă a deponentului Simion Schiau, din Sibiu. — Relatăm din nou pe scurt cazul. D­ l. Simion Schiau avea la banca „Albina“ o depunere de 150.000 lei. Imbolnăvindu-i-se sofia, a internat o în sanatoriu, iar medicii au stabilit că se impune o intervenţie chirur­gicală urgentă. S’a calculat, că pentru întreţinerea în sanatoriu, costul operaţiei etc. are nevoie de 15.000 lei. Nefericitul soţ şi deponenent cu sufletul îndurerat şi lacrimi în ochi, a alergat la d-l Vătăşanu, direc­torul general al băncii „Albina“, rugându-l ca din de­punerea sa de 150.000 lei să-i dea 15.000 lei, având în vedere situaţia disperată în care să află. D-l Vă­­tăşanu nu-i a oferit decât 1500 lei, spunându-i că nu poate să-i dea mai mult din depunere, dar dacă doreşte, poate să­­ împrumute cu 80/o dobândă cu Regina Apelor Minerale „BORVIZ de BORSEC"

Next