Tribuna, 1934 (Anul 7, nr. 1-376)

1934-07-22 / nr. 29

■gotul I. Banda, noi credeam că poate a vorbit prea uit — şi am aflat ei chiar I. P. S. Sa i-a spus să a vorbească mai mult de 15 minute, ori cind a fost prit, nu vorbise decât 9 minute! Aceasta este starea de fapt, care nu suferă nici de smintire! Punem întrebarea . Nu crede I. Prea finţituli că asemenea procedee sunt adânc dăunătoare ,ât prestigiului bisericii ce conduce, cât şi credinţei­oporului ? Dacă un preot face o cât de mică greşeală ace­­la Mitropolit îi aplică pedepse drastice. Cunoaştem cazul când I. P. S. Sa s’a adresat un­ui asesor conzistorial — chiar în altar — cu cuvin­­te: «Ticălosul«», iar bietul asesor batjocorit ca să ■ şi aprindă paie-n cap i-a răspuns «Aşa-i Înalt Prea­finţite»! Un preot, care a avut curajul să-şi apere dreptu­­lie sale şi ale colegilor săi a fost suspendat în mod amavolnic! Aceasta purtare despotică a I. P. S. Sale i-a tras duşmănia tuturor subalternilor! Dar despre aceste cazuri cât și despre altele fa­­l de dureroase, vom vorbi în numerele viitoare. — N. C. Droc. Germania a finanţat propa­ganda Naţional-Socialistă din Bucovina In numărul din 8 iulie, ziarul „Czernowitzer All­­lemeine Zeitung* din Cernăuţi, e mulţumit de hotăr­ârea guvernului de a desfinţa organizaţiile naţional­­ocialiste din România şi cu acest prilej face desfăi­­luiri interesante în legătură cu propaganda naţional­­ocialistă din Bucovina. Dispoziţiunea guvernului e primită cu bucurie di­n Bucovina — scrie ziarul. Căci şi aci erau elemen­­e obscure, cari pentru bani sau din prostie, au de­venit apostolii tuturor infamiilor. Există şi aci o presă, care timp de 10 ani s’a sbătut în agonie şi s’a refă­­cut de când a început să propovăduiască ura. Astăzi suntem încă martorii evenimentelor politice interna­ţionale în curs; iar când gloria dela Berlin se va sfârşi definitiv, atunci se vor cunoaşte isvoarele financiare, precum şi aceia cari au primit banii. Po­­pulaţiunea germană sedusă de mercenari periculoşi, va rămâne uimită când va afla ce sume au intrat în Bucovina şi cine le-a încasat? Se va publica atunci şi aci lista „reformatorilor naţionalişti", cari s’au îm­bogăţit în timpul, celor mai grave mizerii spirituale şi culturale prin care a trecut poporul german. Sperăm — încheie ziarul citat — că nu e de­parte timpul când se va risipi misterul unor acţiuni şi fonduri misterioase. Regulamentul de serviciu secret al Hitle­­riştilor din România Circulara senzaţionali a episcopului Glondys. Guvernul disolvând organizaţiile naţional-socia­­liste, credem nimerit a semnala senzaţionala circulară emisă acum câteva săptămâni de către episcopul e­­vanghelic al saşilor din Sibiu, Glondys. In circulara Nu trebue s’o mai spun eu, aceste persoane trebuesc să fie de sex diferit, căci altfel sunt incapabile să procreeze. De sigur, nici ofiţerul stării civile n’ar efec­tua-o, dacă s’ar prezenta două domnişoare, două cocoane, sau doi bărbaţi, fie tineri, fie ramoliţi, pentru motivul, că în secolul acesta nu toţi ofiţerii de stare civilă sunt idioţi; dealtfel unor ofiţeri din categoria aceasta nu le-ar fi spre bine. Cununia, din potrivă, se numeşte bincuvântarea pe care o dă biserica, atunci când pui cununiile pe cap, preotul cântă «Isaia dănţueşte» şi se aruncă în biserică, prin unele provincii, cofeturi. Prin cuvântul nuntă se înţelege laolaltă căsătoria, cununia şi tămbălăul,­­ dar mai ales timbălăul pe­trecerea, care pe vremurile bătrâneşti dura o săptămână. Căsătoria este cea mai frumoasă instituţie de morală socială. Soţii îşi datoresc iubire şi ajutor mutual. Ţelul ei trebue să fie copiii. Căsătoria fără copii — dacă nu intervin cauze biologice — se poate compara cu urda, nici lapte, nici brânză, nici caşcaval. Viitorii soţi să aibă grije înainte de toate să fie sănătoşi, căci altfel vine blestemul copiilor. Nu alergaţi după zestre, căci această goană, mai cu seamă astăzi, sau episcopul desfiinţeşte părţile principale din regu­­lamentul de serviciu secret al hitleriştilor din România. Lupta în viaţa bisericească şi politică a saşilor din Ardeal continuă de 2 ani de zile, între capul bi­­sericei săseşti ardelene şi conducătorul naţional-so­­cialiştilor saşi, Fr. Fabritius, fost căpitan în armata austro-ungară. Episcopul Glondys a protestat cu toată tăria în contra importului principiilor hitleriste. In a­­celaş timp, Fabritius urmărea să supura ordinelor sale şi biserica evanghelică săsească, cu concursul preoţilor. După circulera episcopului Glondis, regula­mentul de serviciu al germanilor din Ardeal, răspân­dit în taină, porneşte de aa idea că toată lumea trebue să se supună necondiţionat Fü­hrer-ului şi oricine, ori­unde ar activa, să se considere că execută ordinele Fi­hrer-ului. Fiecare trebue să renunţe la dreptul lui de au­todeterminare în favorul Fi­hrer-ului. Trebue să se supună Fi­hrer-ului, cu convingerea că el „dispune“de cunoştinţe mai bune, de un orizont mai larg şi de o ştiinţă de specialitate mai mare, decât oricare altul*. Glondys remarcă ironic, că nu crede că Fabritius ar fi avea Însuşirile acestea alese şi prin urmare nu­­ se supune fără condiţiuni. Numai pentu acest fapt, episcopul e declarat duşman, fiindcă regulamentul prevede că cine nu e cu ei, e contra lor şi repre­zintă „spiritul materialist al jidanilor" şi că împotriva tuturor duşmanilor trebue luptat până la învingerea lor deplină. Tactica de luptă este, după regulament, că toate certurile trebuesc date publicităţii, cu alte cuvinte episcopul trebue bârfit prin toate mijloacele. Oricine, care ocupă orice serviciu, fie în organizaţia naţională, fie în administraţia autonomă bisericească, trebue să se considere în funcţiune de exponent nu­mit de Führer şi este răspunzător pentru toate cuvin­tele şi faptele sale fata de Führer, care poate să-l destitue din funcţiunea sa, sau să-l oblige a demisi­ona. Trebue să se lucreze pentru distrugerea actua­­lului sistem al constituţiei bisericeşti. Episcopul numeşte cu drept cuvânt, îngrozitor, un articol din regulament, care spune, că toţi dele­gaţii în instituţiunile acestea sunt obligaţi să spioneze planurile adversarului. Regulamentul — scrie epis­copul Orondys —­ vrea să submineze actuala situaţie de drept a bisericii şi cu un cinism nemascat agită pentru sabotarea lucrărilor instituţiunilor bisericeşti. Ar vrea să supună autonomia bisericească dictaturii unui partid, care dacă ar reuşi, ar fi fatal pentru în­treaga autonomie bisericeasca. Episcopul demonstrează primejdia ce ameninţă tineretul. Regulamentul prevede că organizaţiile tine­reşti sunt numai uneltele mişcării naţional-socialiste. Datoria organizaţiei politice este educarea politica a tineretului. Dacă conducerea ordonă executarea sco­purilor politice, trebue să le satisfaci. In urma acestora, episcopul Glondys pune pro­blema, sau — sau. Şi aceasta priveşte în primul rând pe funcţionarii bisericeşti, precum şi pe aceia, cari împlinesc funcţiuni bisericeşti. Vrea o situaţie clară. El personal nu renunţă la dreptul de a discuta cu guvernul interesele poporului sas. „N’am nici poftă şi nici nu sunt dispus să admit să mi­ se dicteze în faptele mele, fiindcă sunt condus de jurământul meu, înlătură iubirea, împinge la ceartă, iar de multe ori te conduce dumineca la mitropolie, dar Luni când se crea­­pă zorile, la timbre şi hârtie. Căsnicia în genere este mai fericită decât burla­­cismul. Căsătoriţii duc o viaţă mai uşoară. Sunt mulţi cari au teamă de căsătorie, strigând că viaţa este grea şi de abia îşi duc singuri tolba cu necazuri. Nu este adevărat. Burlacul este silit în lipsă de afecţiune familială să arunce banul după fiecare înghiţitură în sec. In casă faci ce faci. Devii cumpătat, ordonat, cu ţintă precisă. In ţara noastră faptul de a nu întemeia familie constitue o crimă. Pământul nostru ar suporta o populaţie de 7 ori pe cât are­ Familia este cea mai perfectă înjghebare, cel mai perfect nucleu social. Familia constitue un regat în care soţul este rege, soţia regină, iar copiii prinţi. Dacă mai angajezi şi o fetiţă­ care să ajute căminului, aceasta joacă rolul de prim-ministru. Ştim cu toţii că miniştrii se întitulează oficial drept servitori. Aşa a fost decând lumea, de conştiinţa mea şi de răspunderea ce o am în faţa istoriei poporului sas" — scrie în circulară episcopul Glondys. Episcopul nu renunţă la dreptul care se cuvine bisericii în privinţa chestiunilor sfinte de educaţie, până când poporul sas nu va declara că, şcoala tre­bue scoasă de sub conducerea bisericii şi trebue pusă la dispoziţia Fü­hrer-ului. Este hotărît să men­ţină ordinea în baza legilor bisericeşti în vigoare, chiar dacă va fi nevoit să facă dureroase operaţiuni cezariene. In fine, citează articolul din legea bisericească, după care toţi slujbaşii bisericii şi ai şcolii sunt da­tori să execute dispoziţiunile episcopului. Circulara episcopului Glondys este o dovadă strălucitoare, că hotărârea energică a guvernului ro­mân e primită cu bucurie de reprezentanții cu răs­pundere ai germanilor din România. _________ Observator. «TRIBUNA» Poştă model 1 Mai mulţi locuitori ai comunei Vurpăr, jud. Sibiu, se plâng în contra ordonanţei primăriei I. Banea zis Onica, pentru complecta neglijenţă cu care în parte poşta şi citaţiile trimise de jus­tiţie.­­ Asemenea mai mulţi abonaţi ai ziarului nostru, între cari amintim pe Ilie Banea din Pajişte şi Petru Pinciu, cari ni­ se plâng că nu primesc ziarele decât la 2-3 săptămâni odată. Secretarul comunal Vasile Tomuş, asemenea îşi bate joc de corespondenţa cetăţenilor. Comunicându-se de la poşta Răşinari, Pri­măriei Vurpăr, să comunice abonatului nostru Petru Pinciu, că mama sa e grav bolnavă, se­cretarul n’a comunicat nimic, iar a doua zi când s’a telefonat că mama dlui P. Pinciu a murit, secretarul a răspuns: «Ştiu de ori»! Dl secretar Vasile Tomuş ştia, dar nu ştia nimic acela care trebuia să ştie, pentru care s’au plătit convorbirile telefonice. Noi cerem celor în drept anchetarea cazu­lui şi pedepsirea celor vinovaţi, pentru că cetă­ţenii au suferit daune, iar unii au pierdut pro­cese pentru faptul că n’au primit citaţiile la timp. „ Pentru daunele suferite de ziarul nostru vom face acţiune în justiţie şi vom cere daune, interese. — Numai prin asemenea lecţii vom reuşi să-i facem conştincioşi pe aceşti tembeli! Nr. 29 Problema minoritară în serviciul propagandei revizioniste. Politica minoritară a României în cifre. (Continuare, Sfârşit) Tiberiu Eckhardt a protestat în contra „Falsi­­ficării din Bucureşti". Tiberiu Eckhardt, deputat şi vice­preşedintele activ al Ligei revizioniste, a ţinut o conferinţă despre «De­zarmare sau răsboi», în cercul juriştilor din Miskolc. Continuare în pagina 5 Am scris cele de mai sus cu vădiţi sinceritate şi umor firesc, dar vărs tot veninul asupra concubinajului. Nu mă gândesc, în primul rând, la nefericiţii neputincioşi siliţi să-şi ajute, cum pot, bătrâneţele. Mă gândesc la concubinajul degenerat în viţiu, caracteristic actualei societăţi de putregai burghez. So­cietatea capitalistă­­ burgheză a excelat prin decădere morală, prin concubinaj, prin pervertirea cerinţelor sexuale. Am văzut în cariera mea stătea murdării şi atâţia copii nenorociţi, datorită concubinajului, încât de aş povesti doar puţine cazuri şi încă aţi rămâne îngroziţi. Nu uit pe beţivul, care într’un gang de pe strada principală a Sibiului încerca prin bonboane prostituarea unei copile de 11 ani. Am cercetat şi am aflat că acea nenorocită, născută din concubinaj, era speculată de porcii, cari i-au­ dat viaţă, în primul rând vinovată fiind scroafa care se numeşte burghezia-capîtatiată, singura ce ne-a zugrăvit asemenea josnicie. Un exemplu aidoma a fost povestit de marele scriitor al nenorociţilor, Maxim Qorki, cel care me­rită din partea umanităţii adevărate cununa de a­­postol. Români căsătoriți-vă­­ .... Dem Pand Popescu.

Next