Tribuna, ianuarie 1935 (Anul 8, nr. 377-380)

1935-01-01 / nr. 377

I In jurul alegerii parţiale prilej bine venit de răzbunări şi egoism interesat. In lupta cu Di Vaida Am aflat că partidul naţio­nal ţărănesc va susţine la Arad candidatura Dlui Vaida. $teren nu este încă verificată. Paralel cu aceasta am auzit că la o even­­tuală candidatură a Dlui Vaida guvernul nu va opune un contra­candidat. Ştirea aceasta mi­ se pa­re o prostie şi, dacă s-ar adeve­ri, o mare greşală politică. Des­cinderea între partide nu se men­ţine prin asemenea procedee, cari mai degrabă distrug organizaţi­ile noastre politice, decât ajută unul deziderat atâ­t de reclamat în împrejurările de astăzi. Partidele politice trăesc în conștiința masselor prin luptă. De­zertarea de la datorie pentru a slu­ji o platitudine oare­care, este un procedeu pe care noi, gene­raţia luptitoare, îl condamnăm cu toată energia. De al­i?! nici Dl Vaida nu va fi onorat de a i se oferi de-a ga­ta un mandat de deputat. Tem­peramentul de luptător al D-sare îl împinge la bătălie electorală. Aș­ fi fericit dacă debutul meu electoral s-ar petrece având de adverser pe gravele luptător Ardelean Dl. Alex. Vaida, împotriva indiferenței Sunt prin firea mea împo­triva indiferenţei in viaţa politică. Îmi place agitaţia şi iubesc tran­şeele electorale. Poate şi aceas­ta este una din cauzele cari m-au făcut iubit în rândurile prieteni­lor politici. In orice caz generaţia mea trebue să de un alt tempo vieţii politice. Mă străduiesc de mult timp să determin acest curent în Ardeal. Am fericirea să constat că ideia a prins, curentul ş­ia fă­cut drum şi ultimele bestimante ale indiferenţei şi ale calculelor reci dar constinere pârâte azi toa­­tete încheieturile. Pag. «TRIBUNA* Ce-i la Consiliul Casei Cercuale ? Odată cu constituirea Consiliu­lui Casei de Asigurări Sociale, Sibiu, asiguraţii au fost nemulţumiţi că în Consiliu a fost numit şi Alex. Seal şi au cerat îndepărtarea lui printr'o con­testaţie semnată de 20 asiguraţi, ca testaţie a cărei copie o publicăm mai jos: DOMNULE DIRECTOR, Subsemnaţii luăm cuno­­­ştiinţă de numirea noului consiliu al Casei de Asigurări Sibiu, in care figurează şi dl Şeai Alex, ca reprezentant al asiguraţilor, venim pe aceastăi cale a con­testa numitului dreptul de a ne reprezenta, deoarece s-a făcut vi­novat de abateri grave, in urma cărui fapt ne-am pierdut cu de­săvârșire încrederea în dânsul. Intre altele motivăm următoarele: 1. Fiind în anul 1930 secre­­tar al Comisiei Sindicale din Si­biu s'a introdus în mod fraudulos în Consiliul Casei de Asigurări Sociale înscriindu se cu dela sine putere ca angajat al susnumitei comisii cu un salar de 2000 lei lunar; descoperindu-i-se falsul a trebuit să demisioneze din Con­siliu ortcum ar fi fost tradus în faţa instanţelor judiciare. 2. Neachi ând cotizaţia către Casa de Asigurări a cauzat pa­gube comisiei sindicale (deci în­­tregei muncitorimi căreia i s‘a sechestrat 5 scaune, cari au fost vândute la licitaţie de către Casa de Asigurări. In urma acestor fapte asigu­rafli nu mai pot avea încredere intr’un astfel de reprezentant, care şi di data aceasta tot datorită maşinaţiunilor subversive s-a stre­curat în consiliu. Vă rugăm, Domnule Direc­tor, de­­ a ţine cont ca toată se­riozitatea de această contestaţie, care dacă nu va avea rezultatul dorit vom înainta o alta care va fi subscrisă de mii de asiguraţi. Sibiu la 2 Oct. 1934. In urma acestei contestaţii Alex­ Seal a fost îndepărtat din Consiliu• spre bucuria asiguraţilor. Ce s'a întâmplat însă? In baza legii noul, noul consiliu nu mai e compus din 16 membrii ci numai din 6, iar spre revolta generală în nou consiliu a fost introdus din nou in­dividul Alex. Seal. Un grup de asiguraţi s'a pre­zentat la redacţia noastră rugăndu-ne să le exprimăm pe această cale re­volta lor. Noi întrebăm pe dl inginer Vic­tor Roşca, preşedintele Consiliului, a ştiut sau nu d­a de conte­staţia făcută Cine, şi ce interes a avut ca Alex. Seat să fie numit In noul co­n­siliu, după ce a fost îndepărtat din cel vechiu? Dl prefect Dr. N. Regman, care are totdeauna un cuvânt de spus în asemenea chestiuni, a propus sau nu numirea acestui individ ? Noi aşteptăm dela dl prefect N. Regman — care ştie şi înţelege durerile muncitorimii — să Intervină pentru a fi dn nou îndepărtat! La nevoc vom revem­­ N. C. Dro Regina Maria a Iugoslaviei se consti­­tue parte civilă in procesul aten­tatului dela Marsilia. Procesul atentatorilor dela Marsilia, Bens Kralji şi Novak va începe la 1 Martie in fata curţii cu juri din Bonches din Rhone (Marsilia). In legătură cu aceasta M. Sa Regina Maria a Iugoslaviei, s’a constituit parte civilă, trimițând D-lui Paul Boncour o scrisoare prin care îi cere să­­ apere inte­resele. Nr. 377 Caracterul Etnic al oraşe­lor Ardelene Unele declaraţiuni din dis­cursul la mesaj al d-lui Ministru Iaraandi, au provocat violente dis­cuţii privitoare la caracterul etnic al oraşelor ardelene. In legătură cu această chestiune, reproducem următoarele date, pe cari le ex­tragem din broşura «The ethnical minorities of Transylvania», apă­rută In toamna acestui an la Lon­dra. (pp 9—10) Orașele: Anii: Râul­l: Might»! Ziatna­ele de mai sus rezultă că In 30 de ani, elementul ro­mânesc a sporit dela 36144 la 50599, iar elementul maghiar dela 21809 la 60701. Cu alte cuvinte: românii au sporit cu 28,6 la sută, iar maghiarii cu 178,3 la sută. A fost sporul acesta natural? NU. Populaţia a sporit prin infiltraţi­­uni de afară. Broşura englezească citată, arată că aceste infiltraţiu­­ni nu au venit din împrejurimile acelor oraşe, deoarece Împreju­rimile fiind româneşti şi infiltra­­ţiunile au trebuit să fie româneşti. Sporul uluitor de 1783 la sută al populaţiei maghiare, a fost rezultatul colonizărilor sistematice şi lente, aduse din alte părţi pen­tru a sparge masivul românesc şi pentru a acapara pe seama ma­­ghiarimei toate centrele mari şi mici în cari pulsa viaţa culturală, socială şi economică a provinciei. Caracterul artificial al acestui spor prin aducerea elementului maghiar din regiuni streine, apare şi mai evident dacă e comparat cu spo­rul populaţiei maghiare din ora­şele aşezate în regiuni ungureşti din tabloul de mai jos. In aceste oraşe aşezate în regiunile ungureşti din Secuime, deci acolo ur­de politica guver­ne­or nu mai urmărea scopuri de cucerire, sporul elementului ma­ghiar a fost numai de 45,1 la sută iar nu de 178,3 la sută ca în o­­raşele dîn re­gunile româneşti. Oraşele ardelene, sunt deci în actuala lor structură etnică pi­roane înfipte în trupul neamului, cum le a numit cu atâta dreptate d. Goga. Transformarea lor este o neces­tate de igenă naţională. Observator Teiuş Bistriţa Năsăud Rod. Veche Braşov Făgăraş Deva Haţeg Hunedoara Lupeni Fetrila Gherla Beclean 1880 2344 674 1910 2892 1129 1880 1272 1226 1910 1845 2862 1880 1501 640 1910 1951 1547 1880 2114 574 1910 4470 2824 1880 1891 108 1910 2504 778 1880 2164 640 1910 2910 1485 1880 9382 9827 1910 11786 17831 1880 1803 1734 4910 2174 3357 1880 1842 1480 1910 2417 5827 1880 1265 290 1910 1514 1438 1880 1579 484 1910 1789 2457 1880 715­ 1910 2145 3630 1880 2538 276 1910 4381 3261 1880 1287 617 1910 3250 7768 1880 1705 1804 1910 1881 4630 1880 862 785 1910 1205 1791 1880 1880 650 1910 1385 3116 Orașele : Anii: Gheorgheni Sândominic Ditrău •Târgul­ Secuesc Sf. Gheorghe Odorheiu Chisturul seruesc 1880 5371 1910 8549 1880 3967 1910 5352 1880 5143 1910 6560 1880 5898 1910 5907 1880 5133 1910 8361 1880 5541 1­910 9888 1880 2872 1910 3766 Doleanţele homarilor şomeri — In atenţia primăriei municipiului — din Sibiu In repetate rânduri am atras atenţia conducerii municipiului a­­supra situaţiei deplorabile în ca­re se sbat muncitorii şomeri din oraşul nostru. Cea mai năpăstuită breaslă este desigur aceea a homarilor fără lucru care de ani de zile bat scările primăriei pentru câş­tigarea drepturilor lor. De câteva ori dorinţele lor au ajuns aproape de realizare, dar an- test mei,eu sabotate de către ceilalţi, maeştrii cu serviciu ■-ana prin Dl Ursa preşedintele f.-:dc2?»d­ei lorn -?'lor, grr fîc- 1 gâ­turilor snavurcise dintre Dl Ursa şi cei în drept să le rezolve do­leanţele. De ani de zile ei sunt lăsaţi în nesiguranţa cea mai revoltă­toare. Deşi li s‘a dat să aleagă intre 2 alternative şi au ales chiar, nimeni n‘a găsit de cuvi­inţă sa se ocupe de ei cu toate că li s!n promis rezolvarea favo­rabilă până la 31 Dec. 1934. Intr-un articol viitor vom continua să demascăm mijloace­le ascunse prin care Dl Urse, preşedintele federaţiei homarilor, încearcă să împiedice pe nişte muncitori cinstiţi să-şi câştige pâinea.

Next