Tribuna, mai 1935 (Anul 8, nr. 390-392)

1935-05-12 / nr. 390

Expoziţia din Parcul Carol Oglindind evoluţia oraşului sub toate aspectele lui, expoziţia din Par­cul Carol va fi centrul de luminoasă atracţie al „Lunei Bucureştilor". Machete de rar interes documen­tar vor arăta vizitatorilor străvechile aşezări — preistorice — de pe locurile unde se află azi Capitala, oraşul aşa cum era în 1800, apoi o viziune a Bucureştilor de acum 100 de ani şi cum a evoluat apoi cetatea ciobanului ctitor. Una din realizările expoziţiei care va face senzaţie, va fi reconstituirea unui cartier din Bucureştii cari nu mai sunt, cu uliţa şi clădiri specifice timpului, cu negustori, prăvălii, biserici şi hanuri vechi, şi cărora un mare număr de artişti ai Teatrului Naţional, în costumele epocei, le vor reda viaţa şi pitorescul de altă dată. O altă piesă de mare interes o alcătueşte o machetă imensă, de 100 metri patraţi şi luminată, care înfăţişează Capitala aşa cum va fi când planul de sistematizare va deveni realitate. Câteva pavilioane vor prezintă expoziţii retrospective ale corpului pompierilor, Poştei deja primele înce­puturi, poliţiei Capitalei, serviciul sa­nitar, asistentei, etc. in pavilionul cel mare va ocupa un loc important muzeul tehnic al Municipiului, pe care Uzinele Comu­nale şi Societatea de Gaz şi Electricitate l-au organizat deosebit de atractiv. Altă serie de pavilioane vor în­făţişa ceia ce au avut şi au mai cara­cteristic Bucureşti de ieri şi de azi. Cum se vor desfăşura serbă­rile în „Luna Bucureştilor* O serie de manifestări spectacu­loase şi evenimente culturale vin să se concetreze în această lună festivă. Pe tot timpul de la 9 Maiu — 9 Iunie, Bucureştii vor fi în sărbătoare. La 9 Maiu membrii consiliului Cental al Municipiului Bucureşti, în frunte cu domnul Al. O. Donescu, Primarul Cental al capitalei, va pre­zenta M. S. Regelui, în audienţă so­lemnă planul de sistematizare al orago­şului, Concursurile „Tinerimei Române’ deschizându-se în a­ceia­ zi. Capitala va îmbrăca o strălucită şi tinerească haină festivă. La 10 Maiu, tradiţionala defilare, va căpăta un aspect şi se va desfăşura într’un cadru de mare amploare. La 11 Maiu, serbările „Tinerimei Române şi defilarea elevilor“. La 12 Maiu, inaugurarea săptămânei cărţii, în prezenţa şi sub patronajul M. S. Regelui, va cunoaşte un fast ne­egalat pănă azi. La 19 Maiu, „Ziua breslelor la 21 Maiu, Ziua Copilului. La 26 Maiu într’un cadru deosebit noul parc public al „Grădinei Botanică” la 2 Iunie un mare meeting de aviaţie la aeroportul Băneasa; la 6 Iunie „Ziua Eroilor­“ la 8 iunie, „ Ziua restauraţiei care, împiindu se 5 ani de la urcarea pe tron a M. S. Regelui va lua caracterul unei impunătoare şi fastuoase sărbători naţionale; toate acestea evenimente vor da ,,Lunei Bu­cureştilor" un interes şi o animaţie nemaicunoscută pănă azi în istoria capitalei ţării. Mari reduceri şi avantagii pentru vizitatori Mari reduceri şi avantagii au fost obţinute pentru toţi vizitatorii din provincie. Toţi cei cari vor veni la Bucureşti între 9 Mai, - 9 Iunie, beneficiază de o reducere pe C. F. R de 75 0/0. La restaurantele şi hotelurile din Capitală s-a obţinut deasemenea redu­ceri de 20 o/o pe tot acest interval. Toate aceste avantagii se acordă pe baza unui ,,carnet de participare*’, care nu costă decât 40 lei şi se află de vânzare în gările Bucureştene pre­cum şi la toate agenţiile de voiaj din ţa­ră. In astfel de condiţiiuni cu atâtea ava­ntagii şi organizată într’un cadru atât de interesant, „Luna Bucureştilor“* va constitui neîndoielnic, pentru întreaga ţară, o sărbătoare şi un luminos cen­tru de atracţie. Presa Germană îşi permite să facă prognosticuri. Ea vede un succes complet in „lovitura“ FUhrerului, şi cuprinsă de entuziasmul momentului, toarnă în tipare vechi credinţe, peste care s’a lăsat praful vremii cu o bra­vadă a omului care a sărutat pămân­tul în trânta cu adverserul, această presă anunţă ostentativ că guvernul german urmăreşte să ne câştige su­premaţia militară în europa . Un corespondent englez scrie că recent Hitler a spus lui Sir Eric Pepps, ambasadorul englez la Berlin că armata germană va fi de 500.000 oameni. Aceasta înseamnă, după pre­­sa americană că Germania va avea 400.000 oameni mai mult decât franța. Aceste indicaţii imperialiste au pus în mişcare întreg aparatul diplo­matic, el ţărilor aflate în primejdie, prin înarmarea Reichului. Anglia, re­­veninduşi în fire, a părăsit atitudinea ei mai mult ca binevoitoarea. Faţă de Încercările germane de a şi achita obligaţiile financiare, luate în confor­mitate cu tratatele de pace. Emisari­i Marei Britanii au pornit prin diferite capitale europene. In acelaş timp, raporturile cu Franţa au fost reluate cu mai multă căldură şi solicitudine. Gestul Germaniei a contribuit la refacerea liniilor vechilor aliaţi, a căror prietenie începuse să se răcea­scă. Şi între aceşti aliaţi se află şi Rusia. Presa sovetică spune clar că prin această nesocotire a obligaţiilor ce izvoresc din tratatul de pace, Ger­­mania dă cea mai evidentă dovadă că nutreşte gânduri războinice. Ţările europene, doritoare de a păstra pacea mondială, au început a face zid în jurul Germaniei şi aceasta fără ostentaţii, fără intenţii de a răs­punde cu provocări la o impertinentă provocare, fără gând de revanşă, ci, că omul care vizându se în primejdie, ia toate măsurile de apărare. Consfătuirile ce au loc între gu­­vernele vizate, după indicaţiile de până acum, întăresc şi mai mult blo­cul anti german. Germania va fi izolată. -......UU..-,—-------......-JB3MBS ÄC1 li' |- I iiir-^illMmil^ilT' rWi^iiiiilirtTfítT^ între noroc Zilele trecue, s’a produs în Ca­pitală, o intâmlare care a dat de fu­rcă autorităţilor poliţieneşti. D. Stan Tabără, proprietarul unei magherniţe de zarzavaturi din piaţa Matache Macelaru s'a prezentat într’­­un suflet la poliție, spre o reclamă că i s’a sustras, de către sora sa, lozul No» 15453 care a câștigat un milion Lei. — Domnule Comisar am fost nenorocit ! — Cum domnule? — Mi s’a furat lozul norocos. Am câștigat un milion. Pe cine bănuești? Pe sofia mea Vela Tabără, cas­nică, născută Pehlivan, cu domiciliul la ibovnicul ei Buză Lată, cârnătar în piaţa mare la localul «Pierdevară». — Cererea d tare e fără obiect. — Cum fără obiect? răspunse nedumerit reclamantul. — Simplu, întâi că nu există furt între soţi. — Cum nu există, d­­e comisar» când există ? Mi-a furat lozul! A urmat o discuţie savantă, în cursul căreia cetăţeanul a fost dumi­rit pe deoparte, că politia nu se antes­­tecă in afacerile dintre soli, iar pe de alta, că nare de ce să se teamă, căci şi dragoste, milionul i­ se numără beneficiarului, chiar dacă nu mai e în posesia bile­tului. Comisarul — un tânăr pișicher — se adresă apoi proaspătului milionar: — Ce să­­ faci neică Tabără! Păcat că n’ai noroc la nevastă. Vorba românească : Cine are noroc la lo­terie, n’are ia dragoste. — Apoi domnule comisar, vor­ba asta nu-i chiar adevărată! — Dece? Pentu că fata mea mă înşela când nu câştigasem încă la loterie, iar acum când va afla că nu poate încă­­sa milionul cu lozul furat, voi avea şi noroc la joc şi noroc în dragoste. Comisarul a rămas paf. Prefectura poliţiei Municipiului Sibiu, căută spre închiriere un imobil situat în centrul oraşului — compus din 30—35 camere pentru instalarea birourilor Chesturei de Po­ltie. Oferte scrise se vor prezenta până la data de 25 Maiu 1935 ora 10 a. m. la Chestura de Politie camera 40 (Strada Tribunei 7) indicându-se în modul cel mai precis numărul ca­merelor şi dependinţelor (antreu, piv­niţă etc ) situaţia imobilului şi chiria anuală. „TRIBUNA* r­ie, IIIStofei - LUNA CAPITALEI Zilele acestea, primarul general al Capitalei, d. Al G. Donescu, ne-a convocat a doua oră, ca să ne dea detalii mai ample, asupra acestei in­teresante iniţiative. Am aflat că, proec­­tul a eşit din starea tranzitorie şi că a devenit un fapt. Ce va fi aceasta lună a Capita­lei, vom spune pe larg mai jos, mul­ţumind în acelaş timp pentru solicitu­dinea arătată corespondentului nostru „Serviciul Presei“. In primul rând va fi o reducere de 750­0 atât pe C.F.R., pe S. M. R, cât şi pe toate celelalte mijloace de locomoţiune ale statului (comunicaţie aeriană). Pentru cetăţeanul cu un buget mai redus, se va instala din vreme un sistem special de încartiruire, o pensiune confortabilă, ieftină, sub di­­recta administraţie a primăriei. Din vreme, luându-se contact cu acei cari devin azi, în mâinile lor, viaţa artisti­că a metropolei, se vor aranja cicluri întregi de spectacole, pe durata de săptămâni, pentru ca să existe o va­riaţie atractivă în program. Vor fi an­gajaţi şi artişti străini, actori cântăreţi, dirijori celebrii, pentru ca să poată mulţumi pe cel mai pretenţios inte­lectual. Pentru vizitatori care sunt preocu­paţi de aspectele şi progresele teh­­nice, un alt serviciu, cu ghideuri ru­tinaţi şi de specialitate, va fi pus la punct. Arhitecţii, inginerii din provin­cie, vor putea culege la faţa locului, crochiuri, detalii de construcţie şi ur­­banistică. Fiindcă în chipul acesta se pre­­zintă Bucureştii, sub aspecte multiple. Departe, un oraş construit, vechiu, destul de oriental, din care se ridică cartiere întregi, noi, albe, drepte, o massă de cuburi deschise spre cer. Afară de aceste două aspecte, mai sunt două, acel pitoresc, cu ma­halalele trecute în istoria urbană şi a celei industriale, care înfăţişează în largă măsură, faţa oraşelor industriale din apus. — Şi aici, aceiaşi mişcare trepi­dantă din ateliere, aceiaşi viaţă grea şi aspră. — Dar Bucureştii noaptea? E un spectacol grandios, feeric. Toate re­clamele luminoase concurează între ele, în inventivitate şi bogăţie lumi­noasă. Noaptea se pierde in atâia lumină colorată; stelele prea mici, prea departe de cer, abia se văd. Pentru iubitorii de petreceri agreabile, viața Temeri de inundaţii Am arătat în repetate rânduri pri­mejdia ce ameninţă avutul şi mai ales gospodăriile mai multor cetăţeni ai ora­şului nostru, din noile cartiere la ori­ce ploaie mai mare. Anul trecut, casele a peste 2500 de cetăţeni au fost în două rânduri inundate», producându se pagube de câteva zeci de milioane de lei. Pieile din ultimele zile au făcut din nou mari pagube în cartierul La­zaret. Fața de indiferenta celor de­la conducerea Municipiului, cetățenii au ținut mai multe întruniri de protest. La adunări au vorbit d-nii dr. Gh. Macelar, păr. Morariu, dr. O. Ivan etc. — Rep. No. 390 Târgul reproducătorilor Zilele trecute a avut loc la Sibiu un mare târg de reproducători, orga­nizat de Camera de agricultură, cu sprijinul ministerului respectiv. La acest târg au participat dele­­geţii Camerelor de agricultură, ai co­misiei de recrutare a reproducătorilor din judeţele: Arad, Alba, Bistriţa, Cluj, Hunedoara, etc. Deasemenea au participat­ dele­gatul ministerului de agricultură d. G. Manolescu şi d. dr. Popa Păun din directoratul zootechnic. O comisie de specialişti a pre­miat 60 de săteni, pentru cei mai fru­moşi Pinzgau şi Zimenthal, precum şi 10 săteni pentru cei mai frumoși vieri din rasa Basna York.

Next