Tribuna, noiembrie 1935 (Anul 8, nr. 402-403)
1935-11-03 / nr. 402
Pag. 2___________________________________________„TRIBUNA"_____________________________________ Desvetirea bustului lui I. G. Duca şi a plăcii comemorative a lui Ion C. Brătianu în localitate Duminecă 27 ori oraşul nostru a îngenunchiat piesa în susul de fum de tămâie şi sub umbra crucii, la piedestalul bronzului ce poartă chipul de lut al aceluia care a fost Ion Duca. Incontestabil o ţară întreagă îl regretă ca om şi s-a închinat cu evlavia ce se cuvine în faţa memoriei marelui dispărut. Aci la Sibiu, din iniţiativa organizaţiei liberale, locale, In frunte cu dl. Dr. Eugen Piso, preşedintele organizaţiei liberale şi dl. Dr. Nicolaie Regmann, prefectul judeţului, sa ridicat un bust lui I. Duca, care a întrecut cred, aşteptările. Mare om, măreaţă operă ne a dat sculptorul O. Hann. Subliniem înainte de tote meritele celori cari au dat dovadă de răsplata preţuirii lori pentru I. G. Duca şi pe această cale. Va dura peste vremuri chipul de bronz al celui sărbătorit Duminecă în oraşul nostru, dar peste toate vremile va trăi viu în sufletele administratorilor şi preţuitorilor lui. Tot Duminecă şi cu acelaş fast, tineretul naţional liderat din localitate în frunte cu dl Dr. I. Fruma un vrednic tânăr liberal, a sfinţit placa comemorativă ş’a lui Ion C. Brăteanu în str. Mitropoliei, pe faţada hotelul Metropol, unde a locuit în anul 1851, ca revoluţionar printre naţionaliştii ardeleni, făuritorul româniei de mai târziu. S’a mai făcut tot duminecă şi sfinţirea capelei Metropolitane din curtea Academiei Teologice şi inaugurarea locului de şcoală primară curând construit ce poartă numele actualului ministru al şcoalelor. Dr. C. Angelescu, împodobit cu dispele tricolore, cu verdeaţă şi ghirlande de flori, Sibiu încă de dimineaţă a primit în sânul său o mulţime de săteni, veniţi cu trenurile şi pe jos, din tot cuprinsul judeţului Sibiu şi parte jur în frunte cu fanfare şi cu placarde, conduşi după intrarea în oraş într'o ordine impecabilă şi impunătoare după aranjamentul d-lui Lăpudătescu. Secretarul general al org. liberale din loc, însărcinat cu toată ţinuta serbării de Duminecă. Peste optzeci de drapele, defilează în strigăte de «urat prin faţa tribunei din piaţa In care se găseau deminitatorii stăini şi localnici în frunte cu d-l Prefect Regman, care primeşte defilarea. După terminarea defilărilor se trece în parcul fadeţei financiare, unde este aşezat bustul şi se începe solemnitatea desvelirii şi sfinţirii. Cu aceasta ocazie oraşul nostru a fost vizitatde înalţi demnitari ai guvernului şi partidului, din care am remarcat in asistenţă pe următorii: D-nii Dinu Brăteanu, preşedintele part. nat. liberal, dr. C. Angelescu; ministrul institcţiuii publice, V. Sassu ; ministrul agricultuii şi domeniilor, Al. Lepădatu; ministrul cultelor şi artelor, Leonte Moldovan; preşedintele senatului, dna I. G. Duca, d. Iuliu Valaori; secretarul general al ministerului instrucţiunii, d-na Niculescu-Vâlcea, Inginer Ionel Brăteanu cu d na, subsecretar de stat Budurăscu, parlamentarii şi prefecţii jedetelor limitrofe. Autorităţi locale: D-nii General Vasilescu Cristea, Comand. Div. 18 Inf. I. P. S. S. Arhireul Vasie Stan de Răşinari, inspectorii: dr. Preda, Stochiţă, Ţeposu, Urbeanu, Hans Otto Roth, dep. Ciolan, senatori: Boiu şi Simian, adtrof. financiar I. Cioran, dr. I. Beu, protoereul Aron, chestorul poliţiei locale d. Ştefonescu, dr. L. lonaşiu, dr. Schiau şi reprezentanţii presei. — Serviciul religios. Serviciul religios la desvelirea şi sfinţirea bustului regretatului om de stat, s’a oficiat de I. P. S. S. Mitropolitul Nicolae, înconjurat de un sobor de preoţi, răspunsurile fiind date de corul şcoalei normale »Andreiu Şaguna"*, sub conducerea d-lui T. Popovici. In timpul serviciului religios d-na Duca plinge. Desvelina bustului o face d-nii Dinu Brăteanu şi d. ministru V. Sassu. I. P. S. S. sfinţeşte bustul prin stropire de apă, apoi 1. P. S. S. vorbeşte cel dintâi despre I. G. Duca rostind următoarele: Cuvântarea I. P. S. S. Mitropolitului Dr. Nicolae Bălan. Unul dintre oratorii cari au încercat să zugrăvească personalitatea lui I. G. Duca, la trista solemnitate a înmormântării acestuia, a spus şi următoarele cuvinte: „Ceea ce a caracterizat pe marele adormit întru domnul a fost înainte de toate credinţa: credinja In muncă, credinţă In luptă, credinţa în izbânda neamului românesc*. Ingăduiţi-mi să adaog, că toate aceste credinţi cari au însufleţit viaţa lui I. O. Duca imprumutându-i un ritm şi o voiciune atât de rară îşi aveau obârşia în credinţa ’n Dumnezeu şi ’n ajutorul pe care Părintele ceresc îl dă bunelor silinţe ale oamenilor singuratici şi ale neamurilor deopotrivă. Şi, cât de frumoasă şi cât de roditoare de fapte mari este această virtute, mai ales când ea împodobeşte sufletul unui om chemat să conducă aşezăminte obşteşti sau chiar neamuri întregi. Desigur, celui ce nu cunoaşte decât însuşirile politice ale ilustrului defunct — constatarea făcută cu privire la evlavia religioasă a acestuia poate să i se pară surprinzătoare. Şi totuşi ea este adevărată. Pentru verificarea ei, purced la desvăluirea unu delicat obiceiu din viaţa atât de complexă a sărbătoritului. Nu odată s-a întâmplat, că — istovit de zbuciumul luptelor politice — I. G. Duca se retrăgea discret la o mănăstire, spre a sta de vorbă cu sine şi cu Dumnezeu şi spre a se întări duhovniceşte în atmosfera de tainică linişte şi cucernicie a sfântului locaş de drept credincioasă închinare. Cât despre preţuirea cu sare şia cinstit Biserica — ea răsare în toată frumuseţea ei din declaraţiile pe care adormitul întru Domnul le-a făcut în preajma neaşteptatului sfârşit al vieţi sale: „Mam convins - spunea I. G. Duca — de covârşitorul rol al Bisericii ortodoxe în viaţa neamului, ca şi de nedreapta situaţie în care e ţinută încă această biserică, de către stat şi-mi voi da toată silinţa să-mi fac un titlu de mândrie din repararea acestei nedrepte situaţii. Fiindcă Biserica ortodoxă a fost în trecut pavăza nebiruita a neamului — şi tot ea e chemată să-i fie ăi’n viitor călăuza Înţeleaptă spre tot mai mari biruinţe’. Aceste preţioase mărturisiri şi făgăduinţi străbat de dincolo de mormânt, cu puterea şi îndemnul unui testament, până la urechile noastre, umplându-ne sufletul bune nădejdi. Căci credem că nici un om politic nu va cinsti mai sincer şi mai real amintirea lui I. C. Duca, decât silindu-se să promoveze cât mai grabnica şi cât mai desvârşita împlinire a testamentului lui duhovnicesc. Iată iubiţi credincioşi, sensul şi Îndemnul monumentului care va împodobi de aici înainte şi oraşul nostru au chipul de bronz al marelui patriot care a fost I. G. Duca. Iar celui pomenit astăzi cu lauda cuvenită, bunul Dumnezeu să-i rânduiască odihnă meritată după o atât de zbuciumată viaţa petrecută până la jertfa de sine în slujba neamului. Pentru tot ceea ce prin mintea lui limpede şi pătrunzătoare, prin inima lui de mare român a gândit şi înfăptuit Cuvântarea D-lui Bronzul, care prea devreme a fost menit sa păstreze posteluiţei chipul pământean al celui mai nobil om, care a trăit printre noi şi pentru noi, a fost ridicat în acest oraş cu vecheradiţie de luptă pentru libertate şi descultura românească, nu ca un moment sortit să păstreze aducerea aminte de I. G. Duca în vremile ce vor veni, ci ca un cald prinos adus de conştiinţa românească forţei morale, care a activat în haina lui de lut. El, cel împodobit cu atâtea daruri dumnezeeşti, el a cărui viaţă a fost cinste şi trudă pentru binele obştesc, el cel căzut la chip eroic pentru apărarea bunului nume al ţârei, nu prin acest bronz bate la poarta nemurirei. Această poartă şi-a deschis-o el singur şi-a deschis’o de mult, bărbăteşte prin faptele sale. Cu cât va trece mai multă vreme, cu atât mai covârşitoare va creşte măreţia lui in sufletele româneşti. Căci fapta lui este dintre acelea, cari îndrumează viaţa unui neam pentru secole. Duca nu este mort. El trâeşte, căci cei buni nu mor niciodată, ci planează deasupra generaţiilor, determinându le rostul faptei lor. Duca nu însemnează un om, Duca însemnează adevărata democraţie, însemnează luptă pentru întregirea neamului şi a pământului românesc, însemnează brazda care cu rodul ei satură poporul muncitor. Duca însemnează solie a păcei universale. Insemnează jertfa de sine pentru consolidarea dreptului răscumpărat cu preţul miilor de vieţi tinere. Bronzul este prea slab pentru a rezista vremei, pe care gândul, fapta şi exemplul lui Duca au învins-o de mult. Şi cuvântul nostru este prea puţin cuprinzător, ca să poată arăta întreg eroismul desfăşurat de impunătoarea lui personalitate. Noi nu îndrăsnim şi nu putem să măsurăm şi să cântărim în minte puterea lui de renunţare şi generositatea cu care s’a dăruit pe sine pentru întruparea binelui pe acest pământ. Copleşiţi de măreţia gândului şi faptei lui, noi ne închinăm. Modelarea chipului lui pe pământul Ardealului este imnul, pe care acest clasic pământ îl aduce libertăţei şi dreptăţei, spre care a năzuit de veacuri. Este un înduioşător semn că Românul ştie să ţină minte, este mărturisirea solemnă a românismului din Dacia superioară, că sa indentificat cu ideile pentru cari a luptat şi s’a jertfit Duca. Cât a fost între noi, el a spus, că dacă nu mai avem de formulat revindicări de ordin teritorial, avem cu atât mai mari aspiraţiuni de a cuceri în domeniul intelectual, cultural şi moral. Modeşti ucenici ai învăţătorului, am împodobit pământul nostru cu chipul lui spre ai arăta, că sămânţa aruncată de dânsul n’a căzut intre spini, nici la margine de drum. Noi simţim adierea sufletului lui Intre noi. Căci suntem adunaţi aici în numele luminosului gând ce l’a călăuzit. Şi credem în adevărul spuselor mântuitorului: „Unde sunt doi sau trei adunaţi în numele meu, acolo sunt şi eu între dânşii*. In clipe aceasta când prin mijloace pământeşti aducem prinos de închinare luminei divine, ce a îndrumat şi încălzit sufletul maestrului, ne legăm în lupta grea pentru izbânda idealului nostru naţional, noi îi aducem prinosul recunoştinţei noastre profunde. Veşnică să-i fie amintirea lui Amin. Ia apoi cuvântul d. deputat Dr. Eugen Piso, primar al municipiului Sibiu şi preşedintele org. liberale locale, ţinând următorul discurs plin de însufleţire şi sinceritate: Dr. Eugen Piso, în faţa lui Dumnezeu şi a oamenilor să împărtăşim crezul lui, să propovăduim cultul faptei lui, să luptăm ca pe piatra credinţei lui să se ridice strălucitoare între popoarele pământului Dacia Felix. Așa să ne ajute Dumnezeu!. Domnul ministru V. Sassu, ia cuvântul în numele guvernului și a partidului liberal reprezentat prin d. Dinu Brătianu, spunând că cel dintâi lipsind fiind bolnav și al doilea prezent însă gripat, are dea deosebita cinste de a vorbi în numele lor, rostind un discurs demn de toată încrederea ce i s’a acordat a reprezenta (regretăm că din lipsă de spaţiu nu putem să dăm in ntregime), pentrucâ a fost un splendid buchet de fiori alese, depuse la piedestalul monumentului Duca. Dl Prefect Nicolae Regman, citeşte telegramele d-lor Prim-ministru Tătărescu şi ministru Ion Inculeţ care îşi depun profundul lor omagiu în faţa memoriei neuitatului şef al partidului liberal. După terminarea serbării desvelirii oaspeţii şi marea asistenţă, s-au îndreptat spre casa unde a locuit Ion C. Brătianu ca tânăr revoluţionar pentru ideea românească la 1851. S’a oficiat şi aci serviciul divin de către I. P. S. S. Mitropolitul Nicolae şi un sobor de preoţi, răspunsurile fiind date de corul Mitropoliei, apoi se desveleşte placa şi I. P. S. S. ia deasemenea cuvântul, vorbind cu un rar talent oratoric, despre Ion C. Brătianu cea mai luminată figură politică din timpurile noastre. După I. P. S. 5, Mitropolitul Nicolae ia cuvântul ministru Lepădatu preş. partidului naţionaliberal din Ardeal, care se adresează în special tineretului, îndemnându-i să ia pildă şi Învăţătură dela Ion C Brătianu şî dela faptele lui pentru binele lor şi a ţării din care fac parte. «Fiţi vrednici de marii şi glorioşii voştrii înaintaşi ! Iată cuvintele şi sfaturile pe cari în calitatea mea de conducător şi îndrumător al vostru, am socotit de bine să vi le dau cu prilejul acestei sărbători a tineretului naţional-liberal din Ardeal şi pentru cari vă aduc laudele şi mulţumirile cele mai calde şi sincere».r. Ioan Fruma, în numele tineretului liberal, al cărui preşedinte este pe întreg judeţul, vorbeşte cu o vervă sinceră, tinerească, şi inteligentă, admirabilă, un discurs despre Ion C. Brătianu ce ne îndreptăţeşte să credem că va deveni un bun reprezentant al naţiunei în sfatul ţării. Sfârşitul cuvântării sale este următorul: Deviza lui este deviza noastră Şi vom urma cu sfintele cuvintele lui simbolice: «Am devenit iarăşi apostoli, apostoli să vă faceţi toţi». La orele 4 p. m. s'a Inaugurat şcoala primară „Dr. Angelescu“ clădită de curând peste Cibin, în partea de jos a oraşului nostru, a cărei Infinţişare modernă şi pompoasă rivalizeasâ cu orice local de şcoală primară din Ardeal.— Inaugurarea s’a făcut In prezenţa d-lui ministru Dr. Angelescu, care în scurte cuvinte a adus laude celor cari Ii aduc la îndeplinire opera d-sale Cu trenul de 6. d.m. şi 10 Seara oaspeţii au părăsit Sibiul şi astfel s’a terminat acea zi înălţătoare şi de ocazie rară pentru cetatea Sibiului nostru Delapeştera Nr. 402