Tribuna, februarie 1938 (Anul 1, nr. 7)

1938-02-25 / nr. 7

T «Atunci se va asemăna împărăţia ceriurilor cu zece fete, care luându-şi candelele sate au ieşit întru întâmpina­­rea mirelui«. (Mat. 25). Zece erau, număr complat. Teste egale în puteri, în şanse, în caracter. Aşa după cum la start, la orice con* curs din lume, toji pornesc în con* dijiuni egale. Dar continuă Sf. Scriptură: «... Si cinci dintre ele erau în* telepte, iară cinci nebune.» Daci este vreo asimănare cu via­ta, apoi pilda favorizează chiar pe cei buni fată de cei răi, cele bune fa­tă de cele rele. In cele mai multe si cele mai grele împrejurări ale viejii, numărul celor buni este mai mic. Prin urmare, din pilda aceasta, transpiră oarecare notă optimistă, dar să con­tinuăm : » ... Cele nebune, luându-şi can­delele sale, nu a luat cu sine unt de lemn. Iară cele înţelepte au luat unt de lemn în vasele sale cu candelele sale.» N’au luat unt de lemn, probabil din lene pură. Dar uşor s’ar putea întâmpla să nu fi luat din prostie, sau fiind cuprinse de un cinism stupid. A­Duminecă 6 Februarie orele 9 di­mineaţa a avut loc în sala mare a Pre­fecturii o conferinţă a perceptorilor şi agenţilor din intreg judeţul, sub prezidenţia dlui inspector Financiar Victor Mureşenu­ şi a dlui Au­tor fi­nanciar I. V. Vasilu. După citirea apelului nominal, Dl. Inspector Financiar, în cuvinte părin­teşti atrage atenţia tuturor, asupra îm­prejurărilor politice, învitându-i să-şi facă datoria lor de funcţionari, azi mai mult de când oricând, lăsând la o parte luptele şi crezurile politice, mai ales acum când în fruntea ţării se află un guvern cu un program naţionalist. Vă repet şi azi spune D Sa, aceste sfaturi pe ca­­ vi le-am mai dat şi cu ocazia conferinţelor anterioare, numai din grija ce v’o port pentru a nu fi pus în situaţia în care m’au pus a­­genţii Bâdila şi Dan Ilie, care au fost reclamaţi de către Dl. Prefect al jude­ţului direct D-lui Ministru Simion pentru faptul că, prin cuv­etele spuse la a­­dresa guvernului prin satele în ceri au urmărit, i-au creeat o situaţie defavo­rabil pentru care lucru, cer D.lui Ad­tor f­nanciar, facerea unei severe anchete şi întocmirea unui proces ver­bal in prezenţa mea, prin care să fie suspendat şi puşi la dispoziţia Mini­sterului. In continuare D Sa, arată că Înca­sările lasă de dorit In ce priveşte ur­măririle de afară, mai ales că debitele din registrele Ad­ţii nu corespund cu debitele din registrele percepţii, pentru care fapt pune obligaţia perceptorilor de a confrunta aceste registre cu Ad­­ita, începând cu percepţia I şi 11 după un itinerar fixat de Şeful Secţiei de Urmăriri din Ad ţie. La percentile I Şi II arată Dl. In­spector că însuşi C-sa a constatat că aceste urmăriri din afară ca taxe va­male, amenzii c. f. r, taxe de spital etc. nu sunt urmărite, de aceea cere ca să fie aduşi agenţii din exterior, unde urmăririle sunt suspendate până după alegeri pentru a se contrabalansa încasările printr’o mai mare activare la oraş. Dl. Ad­tor financiar formează o e­­chipă de adus la oraş din următor­i Ungar Mihail, Drăgan Cornel, Vulcu Galaction Chidu Ilie, Dan Ilie, Stă­­nila, Nedelcu Ştefan, Bârsu Ioan, Me­­ţiu Vasile, Rău Hie, Roman Adam, şi Bugneriu Gavril. Dl. Inspector ordonă ca toţi cei înşiraţi mai sus pe ziua de 8 Febru­arie să se prezinte D lui Arjător finan­ciar la Sibiu, care urmează a­­ repar­tiza la percepţiile urbane, iar cei ră­­­maşi la agenţii să-şi pună în ordine scriptele, nefăcând niciun fel de ur­mărire contra micilor contribuabili ru­rali până la noi ordine. In altă ordine de idei, pune obli­gaţiune perceptorilor de a verifica personal la ce preţ se vinde sarea şi petrolul la sate, luând contact cu organele comunale spre a cunoaşte preţul fixat de către Prefectura de Ju­deţ şi de a se deplasa apoi la băcănii spre a vedea dacă nu se abat negus­torii dela preturile axate. In căzu! că vor constata abateri vor comunica imediat­­ sale prin ra­port special, spre a lua măsurile cu­venite. Totodată imediat ce vor ajun* mmmmmmvsmmmmmsmmmmma Despre fetele înţelepte şi nebune Conferința administrativa a funcţionarilor de finanțe Anul 1 Nr. 7 Preţul unui exemplar Lei 3 Reparaţii de RADIO PROMT ŞI IE­FT­I­N Radio - Lux KUNTE Str. Regina Maria Nr. 49 Proclamaţia M. S. Regelui către popor ROMÂNI. Timp de 8 ani Mi-am închinat toate gândurile şi toate sforţările Mele si cârmuesc Ţara, rezemân­­du-Mă pe organizaţiile politice constituite. Din cauza cerinţei de a dobân­di un cât mai mare număr de voturi, propaganda făcută cu pri­lejul diferitelor alegeri a adus o nesfârşită nelinişte şi turburare în viaţa şi sufletul poporului Meu. Această turburare sufletească s-a dovedit adânc dunătoarea, săpând chiar fiinţa Neamului România trebue salvată şi sunt hotărît să o fie mânat de singu­rul şi veşnicul Meu gând; intere­sele permanente ale Patriei şi ne­precupeţita ei întărire. Voi schimba deci această stare primejdioasă şi voiu păşi fără şo­văială la o cât mai grabnică în­dreptare a acestor stări. Pentru aducerea la îndeplinire a acestui imperativ naţional, am alcătuit, sub preşedinţia Patriar­­chului României, un Guvern de oameni de răspundere care, mânaţi de cel mai desăvârşit pariotism, descătuşaţi fiind de activitatea de partid, vor avea tot răgazul să-şi închine toate gândurile şi toată munca numai binelui obştesc. Acest guvern, va despoliticiani­­za viaţa administrativă şi gospo­dărească a Statului, va alcătui schimbările constituţionale care să corespundă nevoilor noi ale ţării şi năzuinţelor de astăzi ale unei Românii ce trebue să se întărească. M’am­ hotărît să păşesc pe a­­ceastă nouă cale cu toată energia şi convingerea că este scăparea Patriei şi o fac mânat de acel sentiment de dragoste fără margi­ni pentru Ţara Mea pe care am fost chemat să o câcnuiesc şi să o a­păr prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională. Sunt convins că această po­runcă a timpului de astăzi cores­punde nu numai unei nevoi vădi­te, dar şi năzuinţei sufleteşti a tuturor iubitorilor de Neam ce dore­sc întărirea şi propăşirea Patriei. In timpuri grele singurele mij­loace eroice sunt acelea ce pot în­tări Româniia­ şî salvarea ei este suprema Noastră lege, pe care o Voi urma fără ei tare. Aşa să ne ajute Dumezeu. Trăiască România! CAROL şa-i şi în viaţă, când cei înţelepţi se îngrijesc pentru zile negre, cei nebu­­ni îi persif­ează. Dar fireşte, că până în cele din urmă s’au păcălit. Căci «... zăbovindu-se mirele, au aţipit toate şi au adormit.« Va să zică, în ce priveşte anumite slăbiciuni omeneşi, nici cele înţelepte n’au constituit excepţie. Au adormit cu cele nebune împreună. «... Iară la miezul nopţii, s'a făcut strigare: iată mirele vine, ieşiţi întru întâmpinarea lui ! Atunci s’au scuf­lat toate fetele acelea şi şi-au împo­ dibit candelele sale. Iară cele nebune au zis celor în­ţelepte: darlu ne nouă din untul de lemn al vostru, căci candele noastre se sting." Dar oricât de bune şi miloase ar fi fost cele înţelepte făceau o gre­­şeală, dacă dădeau din untul de lemn al lor. Deci foarte bine au răspuns: „Dar de nu ne va ajungă nouă şi vouă? Ci mai bine mergeţi la cei ce vând şi vă cumpăraţi.“ Dar cele nebune aveau bani — ba bine că nu — şi au plecat la repe­­zeală, crezând că în lume toate proble­mele se pot rezolva cu bani. „Şi mergând ele să cumpere, venit­­a mirele şi cele ce erau gata au in­trat cu el la nuntă şi s’a închis uşa.* Vezi bine, că mirele, în cazuri simi­lare, zoreşte şi nu prea are chef să aştepte după cinci fete nebune, când are la îndemână cinci fete înţelepte. Bine a făcut că a intrat la nuntă. (Cont. în Pag. 4 a)

Next