Tribuna, martie 1938 (Anul 1, nr. 8)
1938-03-20 / nr. 8
fog- 3 de unguri. Studiul poartă titlul: „Minorităţile şi pacea“. Dl Datehouse îşi începe studiul prin observaţiile pe cari le face asupra tratatelor de pace din 1919, pe cari le consideră ca periculoase pentru menţinerea păcii din Europa centrală. „Ele au produs nedreptăţi, care trebuiesc reparate pe baza articolului 19 din pactul Societăţii Naţiunilor- spune d-l Datehouse. Tratatele minoritarilor, cari au o importanţă covârşitoare de drept internaţional, n’au satisfăcut speranţele pe cari le-au pus în ele milloanele de cetăţeni minoritari din Europa de mijloc. Din numărul de 204 petitiuni minoritare (plângeri) adresate Societăţii Natiun lor, în 1931 au fost respinse 131, pe motiv* de a nu fi întemeiate, iar din restul petiţiilor, nu*mai 32 au fost cercetate. In urma acestui procedeu de soluţionare a plangerilor minoritare din partea Societăţi Naţiunilor, minorităţile natonale din Europa centrală şi au pierdut toată încrederea în înaltul for protector de la Geneva”. In concluzie, d-l Gitehouse scrie că problema minorităţilor din Europa centrală nu se mai poate rezolva, decât prin REVIZUIREA TRATATELOR DE PACE. Aşa de pildă, nu mai există nici o speranţă că soartea minorităţii maghiare din Transilvania se va putea remedia, fără «normalizarea» raporturilor politice româno maghiare. Securea războinică va trebui îngropată între foştii duşmani, lucru ce până în prezent nu s'au produs. Până atunci nu va fi pace — încearcă să ne convingă d-l Oatehouse până ce nu vor dispare nedreptăţile trecutului, adică până nu se face revizuirea tratatelor de pace. D l Oatehouse pledează în studioul d sale ca un veritabil iredentist ungur, cu argumentele oarbe ale şovinismului neamului dintre Dunăre şi Tisa. D-sa desigur nu are de unde să ştie, că în Transilvania trăiesc 4.000.000 de Români, pe lângă abia un milion şi jumătate de Unguri, infi traţi şi colonizaţi în decursul veacurilor de stăpânirea ungurească, pe pământul de baştină al românismului . . . Dar aceasta este treaba serviciilor noastre de informaţii, pentru lamurirea opiniei publice mondiale despre realităţile pure descoperind intenţiile haine ale propagandei revizioniste maghiare. ritoriile celor 15 ţări, pe care se estude «pământul cultural german» sub sugestivul titlu „Deutsche Volk im 15 Staten*. Teritoriile culturale germane, pe harta d-lui Lange, încep din Alsacia Lorena şi se întind până în Balcani. Din teritoriul Franţei sunt arătate cateritorii culturale ale poporului german" Alsacia şi Lorena, pe a căror hartă Verdun e designat cu numele german de Wirten, Taul Tull, iar Nancy-Nanzig. Elveţia este arătată aproape în întregime ca germană, cuprinzînd şi o parte din teritoriile locuite de francezi şi italieni. Din Italia, sunt arătate ca regiuni germane Tirolul de Sud şi alte regiuni învecinate, cari cuprind localităţile Meran, Pergine şi Fulgaria. Austria e arătată în întregime ca pământ german, făcând parte din marea unitate a imperiului. Din Ungaria, cea mai mare parte a ţării este arătată ca «teritoriu cultural german», care se întinde de la frontierele Austriei — la Balaton și până a Ofenpast (Budapest). Panonia este arătată ca o colonie de țărani germani: "Deutsche Bauernsiedungen", care cuprinde localitățile Ofenpest, Odenburg (Sopron), Koppen (Pápa), Stuhlweissenburg (Fehérar) și Mohatsch (Moháci). Regiunea din nordul Panoniei este considerată ca «deutschsprachiges Kohlengebiet» (regiunea minieră de limbi germană). Regiunea Budapestei este arătată «13 — 16 Jahrhundert deutschsprachig» (teritorul de limbă germană din veacurile 13—16-lea) iar capitala Ungariei poartă numele de «Ofenpest». Harta germanismului din Iugoslavia poartă titlul: „Ein Milion Deutsche vor den Balanpforsten" (un milion de germani la porţile Balcanilor) Laibachul şi Belgradul sârbesc sunt arătate ca localităţi germane* Cehostovaca e arătată în întregime ca «teritorui cultural german». Din România ca «teritorii culturale germane», sunt arătate regiunea Banatului și câteva oraşe din Transilvania, care poartă numele următoare: Sathmar (Samar), Carol (Carei), Temeschburg (Timişoara), Klausenburg (Cluj), Kronstadt (Braşov), Hermannstadt (Siiu), Schässburg (Sighioara), Mediasch (Mediaș), etc etc. Din Polonia, pe lângă teritoriul Danzigului, aproape întreaga Polonie de Nord şi de Vest este arătată ca „teritoriu cultural german". Harta pangermană a d lui Dr. Friedrich Lange, înglobează marelui imperiu german, aproape in întregime,ârile următoare: Austria, Cehoslovacia, Elveţia, Ungaria şi Polonia, iar din Franţa, Italia, Iugoslavia şi Romănia numai unele teritorii. Obs. kg. iar de stofă nici nu mai vorbim! Stofa «Scherg» din Braşov se vinde în Sibiu cu 980*1200 lei metru, când lâna Tigaie se vinde în Basarabia între 5000 lei kgrmul, iar în Ardeal cu 85 lei kgmul. Trei metri de stofă, necesari unui costum de haine, necesită maximum 1 kg. 600 gr. lână. Unde este proporţia? Nu căutăm să intrăm în detalii şi nici să facem calculul rentabilităţii fabricanţilor şi nici câştigurile ilicite pe cari le realizează negustorii, constatăm însă specula ordinară ce se face pe spatele şi pungile secătuite ale cetăţenilor. Ce să se facă nenorocitul de agent de constatare, poate căsătorit cu un salariu de 2300 lei lunar? Precis şi hotărât, cu un acest salar, nu poate trăi! Dacă la sport va fi destituit şi băgat o închisoare. Dacă fură din banii statului — după noua constituţie, e o crimă şi nenorocitul, e pierdut! Ştiut este că stomacul gol, nu cunoaşte nici tactică, nici strategie şi nici lege! * • Se impune deci o manifestare de solidaritate a tuturor cetăţenilor, contra speculanţilor. Autorităţile sunt obligate să ia măsuri în consecinţă şi pentru asigurarea reuşitei unei asemenea sesuni de infrănare şi pedepsire a speculaţilor ar trebui ca marele public consumator să-şi dea părerea la o eventuală necesitate a formării unei ligi cetăţeneşti, respective adeziunea printr’o carte poştală, pe adresă redacţiunei ziarului nostru — str. Şaguna 21 — iar noi să luăm contact cu dl. primar al Municipiului Sibiu, cerându-i concursul prin organele ce stau la dispoziţie.— N. C. Droc ~MARŢIŞOARE asortiment bogat — preţuri ieftine la Emil Höchsmann - Bijutier SIBIU «PAMANTUL CULTURAL GERMAN» Cea mai recenvă hartă de propagandă pangermană. Ziele trecute a apărut la Berlin, o nouă hartă de propagandă pangermana. Harta poartă următorul titlu german: «Deutsch; Kulturkute» von Dr. Friedrich Lange (Editura „Dietrich Reimer*, Berlin S. W. 68) Harta pangermană înglobează ca «pământ cultural german» aproape întreg teritoriul Europei centrale- In culori albe, mărginite de stegulețe roșii, se deliminează toate teritoriile locuite de germani în Europa de mijloc. In legenda hărţii autorul arată te „TRIBUNA LIBERA* Specula ordinară din Sibiu Cerem concursul cetăţenilor şi autorităţilor Mai mulţi cetăţeni ai oraşului Sibiu, ni se plâng de specula neomenoasă ce se face pe piaţă. Articolele de primă necesitate ca: ceapa, zarzavaturie in general, 2 morcovi 1 pătrunjel şi 1 teier, 10 lei, fructele, carnea peștele (120 kg. de somn 60 lei crap sărat) lemnele, apoi talpa, iei 200 Iei Răvaş mărginănesc — Proverbe, maxime şi idiotisme mărginăneşti — de Dr. Eugeniu Munteanu * Orăştie I. P. S. Sr. Patriarhul Dr. Miron E. Cristea, a tipărit in Sibiu în 1901 o broşură pe când era ierodiacon şi secretar consistorial, intitulat: »Proverbe maxime, asemănări şi idiotisme, colectate din graiul Românilor din Transilvania şi Ungaria, dedicând această colecţiune iubiţilor săi părinţi George şi Domnita, dela cari mai întâiu am învăţat a cunoaşte dulceaţa şi frumuseţile graiului românesc, înţeleptele maxime şi profundele adevăruri cuprinse in el cum se spune în prefaţa colectei. Precum însuşi mărturiseşte, autorul broşurei, a fost ajutat în urma apelului lansat, la adunarea acestui material de o seamă de cărturari îndeosebi preoţi. Ţinem să menţionam cu mândrie, mirginănească, că din cele 2851 de proverbs etc. peste 1000 sunt din părțile Sibiului, adică de » mărgininime", colectate aci. Iată ce spune în Precuvântare autorul la pag. XIV.: »La primul loc dintre colaboratorii culegători merită se fie pus: Preotul oh. român. Ioachim Munteanu din Oltarîului, un zelos cărurar și isteţ observator al tuturormomentelor vrednice de luat în considerare din bogata viaţă spirituală a poporului nostru. Precum se poate vedea din însăşi cărticica prezentă, d-sa a colectat mai mult, ţinând şi se faci vrednic părtaş şi la această lucrare întreprinsă în folosul obştesc.« Astfel cuprinde aceasta colecţie cele mai multe proverbe etc. păstrate de populaţia satelor noastre mărginineşti, căci iubitul meu fată, Joachim Munteanu, care trăeşte azi ca proto*pop pensionar al Agnitei in etate de 91 ani, la sora meaMirioara Munteanu, secretară contab.la Spitalul Pubiie, este originar, ca şi scumpa noastră răposată mamă, din Tilişca. Inserăm, pentru cumpenia şi frumuseţea cuprinsului acestor înţelepciunii populare, »isvor de Înţelepciune pentru viaţa, o comoară de poveţe cari ie vor face servicii ca buni şi probaţi călăuzi în acţiunile vieţii . .. cum spune I. P. S. Sa, autorul colecţiei în Precuvântare, — câteva din colecţia din Gura rîului, trimisă de tatăl meu, preot, Ioachim Munteanu, din cari se restrânge isusinţa mărginănească. A ajuns, ca găina in vrav. A aruncat cu scalda şi copilul. A băga musca ’n lapte. A bate câmpii. Lovit cu leuca. Acum e la largul meu şi la strâmtul lui. A cumpărat dela faur cărbuni. A da ortu popii. A fluerat în biserică. Adevărul umblă de multe ori cu capul spart. Aii mie, mâine ţie. E ca capra râioasi, poartă coadă îmbârligată. E cu musca pe căciulă. Mai bine o învoială strâmba, decât o judecată dreptă. Mai bine o vrabie’n mână, decât o ciomă’n pat Noaptea s’a făcut, pentru ca să-şi judece omul faptele, care le face ziua. Numai acela, care luptă, ştie preţui învingerea. Numai pământul astupă gura flecariului. Numai tată şi mamă nu poţi cumpăra pe bani. Securea rea nu piere. Şi altele multe proverbe pentru continuarea colectării, cărora însistă în Precuvântare autorul, ,pentru a face servicii literaturii române”, Iată o latura din trecut a activităţii I. P. S. Patriarh I Nr. 8 Expoziţia pictorului Alexandru Zlatanov in Sibiu Odată cu venirea primăverii a sosit în localitate, producând aceiaşi bucurie şi frumoasă impresie, cunoscutul şi mult talentatul pictor, Alex. Zatanov.— Neţinând seamă de faptul că Alex. Zlatanov mi-a fost coleg de academie, remarca ce o fac ca pictor, asupra lucrărilor maestre ce Zatanov le expune complectez totdeodată că într’ adevăr e demn de remarcă şi felicitări. Lucrările lui sunt pline de viaţă şi sentiment şi se remarcă prin armonia elegantă a coloritului, dând un efect splendid peisajelor sau florilor. Pe lângă ulei, pictorul Zetinov expune şi o serie de squared de mult farmec şi amploare. Deşi încă tânăr, el a ştiut să pătrundă şi să redea unele din cele mai frumoase picturi ce puţini artişti au pitut executa. In turneul cei face prin Transilvania, Sibiul a fost primul oraş ce pictorul Alex. Zafanov l-a ales, — spre cinstea noastră — pentru a expune picturile lui, incomparabil de frumoase. E foarte adevărat că în Sibiu se află mulţi cunoscători de artă, cari sunt rugaţi a vizita expoziţia ce se află în Str. Regina Maria Nr. 35 în biroul Colecturei — »Banca Română de Comerţ! CIOI NICOLESCU