Tribuna Sibiului, aprilie 1968 (Anul 1, nr. 38-62)
1968-04-02 / nr. 38
PRODUSELE FABRICII „STICLA” AVRIG li competiţie bienationala începînd cu anul 1968, o dată cu intrarea în funcţiune a întregii capacităţi de producţie, întreprinderea „Sticla“ din Avrig a primit pe lingă sortimentele fine de menaj pe care le execută, sarcini sporite în ceea ce priveşte producţia de export. Faţă de 1967, sarcina de plan la export a sporit cu 135 mii lei valută. Gama sortimentelor de sticlărie s-a dezvoltat din punct de vedere al complexităţii, necesitînd o calificare mai bună a oamenilor şi o atenţie mai mare la execuţie. Dacă în anul trecut întreprinderea „Sticla“ a executat produse cu valori mai mici, în acest an valoarea medie a produselor a ajuns la 13 lei/buc, tocmai datorită complexităţii lor .Iată şi cîteva produse care au cîştigat un binemeritat prestigiu în Anglia, Danemarca, Australia, paharele „Continental“ în trei culori cu piciorul şi talpa din sticlă albă; vazele de flori „Mona“ şi „Lisa“ în trei culori şi cu decor aurit; vazele de flori model 222 şi 333 din sticlă albă şi cu decor auriu, ş. a. Pentru executarea lor la un nivel calitativ ridicat, ca şi livrarea la termenele stabilite cu întreprinderile de export, au fost luate unele măsuri cu mare eficienţă economică menite să asigure desfăşurarea în bune condiţiuni a procesului de fabricaţie. Cea mai de seamă măsură care trebuia pusă la punct era aprovizionarea cu materiile prime şi materialele de ambalaj necesare; ea a fost rezolvată cu succes. Lansarea în producţie a modelelor respective împreună cu documentaţia tehnică s-a făcut din timp, tocmai pentru a se evita surprizele. S-au omologat din timp mostrele după care se execută produsele, astfel că din acest punct de vedere nu s-a întîmpinat greutăţi. S-a întărit serviciul de control tehnic de calitate, s-au recrutat, concomitent, oameni cu o bună pregătire profesională pentru sortarea producţiei de export. Măsurile adoptate au dus la realizarea integrală a producţiei de export şi livrarea la termenele stabilite prin contractele cu beneficiarii. Ele vor contribui de asemenea la obţinerea de noi valori valutare, iar pe de altă parte creşteri importante la valoarea producţiei globale. Aşadar marca fabricii „Sticla“ din Avrig se face tot mai mult cunoscută peste hotare. Atelierul de pictură al fabricii „Sticla“ din Avrig. Zilnic, alei se realizează cca. 30 000 bucăţi articole decorate Foto: FR. NSS Mecanizarea şi automatizarea solicită o perfecţionare continuă a muncii Sîntem cu toţii martori la marile schimbări care survin, cu o rapidităte uumitoare pe tatimul mijloacelor de muncă şi proceselor de producţie. In 1970 industria noastră va contribui la creşterea venitului naţional în proporţie de peste 3/5. Cum va fi posibil acest lucru? Răspunsul e cuprins în Rezoluţia Congresului al IX-lea al partidului nostru: „Realizarea obiectivelor amintite este legată nemijlocit de promovarea progresului tehnic în toate sectoarele activităţii de producţie“. In acest scop s-a prevăzut înzestrarea economiei cu maşini, instalaţii şi alte utilaje, la nivelul tehnicii mondiale, aplicarea de procedee tehnologice perfecţionate şi introducerea în fabricaţie a unor noi produse, extinderea mecanizării şi automatizării. Putem afirma că lună de lună întreprinderile noastre sunt înzestrate cu utilaje noi, moderne. Intervine însă următoarea problemă: eficienţa tehnicii, cît ar fi tehnica de modernă, depinde în ultimă instanţă de om, de competenţa, conştiinciozitatea şi spiritul de răspundere ale celor ce o mînuiesc. Şi atunci sînt capabili oare muncitorii, tehnicienii noştri, care au lucrat pînă astăzi pe utilaje mai puţin moderne, să mînuiască maşinile noi primite? Le trebuie pentru aceasta o perioadă lungă de adaptare? Cum ANCHETA ginerii I9LPÎCJ Cfl'JRA de la întreprinderea „7 Noiembrie“, IOAN ALBOTA şi NICOLAE CIONTEA de la fabrica „13 Decembrie“, precum şi cu un număr de 20 de muncitori ai întreprinderilor respective. Inginerul şef Ulpiu Ciura, care sosise în aceeaşi zi de la un curs de perfecţionare organizat de C.S.M.S. la Baloteşti, a răspuns cu amabilitate întrebărilor noastre. —■ In ultima vreme întreprinderea la care lucrez a primit maşini circulare cu cilindru şi disc pentru producerea ciorapilor destinaţi femeilor, maşini cu doi cilindri pentru ciorapi bărbăteşti, două maşini colorplast care fixează şi vopsesc într-o fază unică ciorapii sintetici pentru femei, o maşină Famatex pentru uscat şi fixat tricoturi şi cîteva maşini de încheiat ciorapi. Muncitorii care lucrează la ora actuală la colorplast au muncit înainte la maşinile de fixat, cei de la Famatex au lucrat pe utilaje mai simple, iar alţii (de la maşinile cu un cilindru) au fost nevoiţi acum să se perfecţioneze pentru cele cu doi cilindri, înainte de îşi"modifică ei "deprinderile de miri- 'a fi repartizaţi pentru utilajele noi că? Iată cîteva întrebări la care vom primite, ei au urmat un curs de caîncerca să răspundem în urma unor lificare cu scoaterea din producţie, discuţii pe care le-am avut cu in- La acestea inginerii, tehnicienii şi NOASTRĂ I ■■■im ■■■■■■»■ iw1 rnnimnii, m»r m—r—w economiştii unităţii au predat cursuri de protecţia muncii, matematică, desen tehnic şi tehnologia meseriei. Ba mai mult, paralel cu aceasta muncitorii au fost repartizaţi pe lingă alţi tovarăşi, care lucrau pe utilaje similare şi adaptarea s-a făcut astfel într-o perioadă mai scurtă. Activitatea muncitorului este cu atit mai rodrtfea orek el este mic compet.ent. -Ai f ..nu!- ,mai imtabilizat, mai impulsionat să-şi manifeste această competenţă şi cu uit este mai ataşat de munca pe care o face. In această privinţă cu muncitorii noştri am avut doar satisfacţii... Ioan Albotă, inginer şef la fabrica „16 Decembrie“. Anuil trecut am (Continuare în pag. a Iii-a) ALEXANDRU GRAD Pentru înfrumuseţarea oraşului ACŢIUNI DE MUNCA PATRIOTICĂ Se taluzează malul Cibinului O sută cincizeci de tineri de uzina „Independenţa“ au Ei au continuat lucrările de taluzare ce s-au întreprins pînă aa ieşit, ieri, la muncă patriotică, în prezent pe malul Cibinului, în aceeaşi zi, peste 300 de ti canică, întreprinderea „Liberta- | neri, băieţi şi fete, din Sibiu, de tea“, s-au întîlnit în parcul „Sub■ I la uzina „Balanţa“, Fabrica de arini“, unde au prestat muncă | - -----:_j_ V V confecţii, I.R.U.M., întreprinde- patriotică, I rea „Drapelul roşu“. Uzina me-i Amenajarea parcurilor Cuprinse într-un larg program al Comitetului municipal al U.T.C. Sibiu, acţiunile elevilor de la Şcoala de şoferi din localitate sunt deosebite. Numai sîmbătă şi duminică, ei au prestat 2 600 ore de muncă patriotică, nivelînd terenul pentru amenaja II IV rea parcului Alba Iulia şi au strîns frunze în Dumbrava Si- Sbiului. I Ieri, încă 300 de elevi ai şco- S Iii amintite au ajutat la amena- 1 jarea terenurilor din Dumbrava J unde se vor desfăşura serbările de 1 Mai. IV II Is Is Valenţele muncii SIBIU PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA I ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU Anul I, nr. 38 Marţi, 2 aprilie 1968 4 pagini 30 bani ^1 ■ m g B * ** * x w m . Situaţia insaminţarilor reclamă impulsionarea lucrărilor Alţîna, Axente Sever, Boian, Şelimbăr, Micăsasa şi la altele, care au terminat însămînţatul cărturilor din prima urgenţă, s-a trecut cu forţe Timpul frumos din ultimele zile a favorizat desfăşurarea lucrărilor agricole din campania de primăvară în cele mai bune condiţii şi la un nivel agrotehnic ridicat. Potrivit datelor pe care le deţinem la Direcţia agricolă judeţeană, pînă duminică dimineaţa, în majoritatea unităţilor culturale din prima epocă au fost însămînţate. In total s-au realizat 12 920 hectare la mazăre 93 la sută, ovăz 91 la sută, orzoaică 90 la sută, sfecla de zahăr 84 la sută şi legume 25 la sută. De remarcat este faptul că atît în întreprinderile agricole de stat cît şi în cooperativele agricole ritmul însămînţărilor a crescut în ultima săptămînă, în cooperativele agricole de producţie s-au realizat 88 la sută la mazăre, 92 sută k ovăz, 93 la sută la orzoaica, 84 la sută la sfecla de zahăr şi 27 la sută la legume, în timp ce în întreprinderile agricole mazărea a fost însămînţată pe întreaga suprafaţă, iar ovăzul, orzoaica, sfecla de zahăr între 83 şi 93 la sută din suprafeţe. Putem evidenţia buna organizare a muncii şi folosirea la întreaga capacitate a tractoarelor şi maşinilor BULETIN AGRICOL agricole la I.A.S. Dealul Ocnei, care din planul de 2 360 hectare însămînţări de primăvară, a realizat 1009, urmînd ca în aceste zile să intensifice şi mai mult ritmul însămînţărilor. Şi la I.A.S. Agnita campania de primăvară se desfăşoară în condiţii corespunzătoare, realizîndu-se 97 la sută la orzoaica. Dintre cooperativele agricole de producţie putem arăta că la C.A.P. (Continuare în pag. a I-a) IOAN FLORIAN directorul Direcţiei agricole judeţene Mecanizatorii Ştefan Mesaroş, Ion Breckner şi Matei Derling de la I.A.S. „Tîrnava“ plantează cartofi în locul denumit „In caliuc“ Noua configuraţie teritorial-administrativă creează un mediu pronice perfecţionării ,şi finaliării mai rapide a muncii din toate domeniile de activitate, favorizează climatul dezvoltării iniţiativei locale, facilitează valorificarea multilaterală a potenţialului material şi spiritual de care dispun şcolile judeţului nostru. Complexitatea problemelor ce se cer rezolvate cu maximum de operativitate — lichidate fiind o serie Preocupări sibiene de istorie — Societatea oferă, desigur, un cadru organizat multiplelor cercetări de istorie care sunt cerute de un oraş cu tradiţie ca Sibiul. — înfiinţată în 1950, o dată cu filiala, secţia de istorie cuprinde un mare număr de cercetători, cadre didactice, muzeografi, arhivişti etc. Munca lor este coordonată printr-un plan de activitate şi controlată periodic. Subiectele sunt propuse de fiecare în parte, dar vizează în ultimă instanţă o unitate a preocupării. Nu este singurul obiectiv, deoarece cercetarea ştiinţifică se împleteşte, în activitatea secţiei, cu preocupări metodice care să ajute la predarea istoriei în şcoală. Aşadar, scopul secţiei nu este numai cercetarea ştiinţifică, ci şi stabilirea unei metodici adecvate. Pe lingă partea aplicativă, rezultatele cercetărilor se valorifică în diferite publicaţii şi, mai ales, în publicaţia noastră centrală. Studii şi articole de istorie. Aici trimitem cele mai interesante comunicări, cu un aport istoric substanţial. Trebuie subliniat faptul că există o preocupare de îndrumare a cercetării ştiinţifice pentru cei neiniţiaţi in aceasta munca, orientindu-se mai ales pe linia redactării de monografii ale comunelor şi satelor. Vreau să menţionez că sistemul de lucru al secţiei este schimbat faţă de anii trecuţi; acum s-a adoptat principiul sesiunilor, care cuprind o mare bogăţie a temelor de comunicări. Orientarea noastră este ca fiecare sesiune să cuprindă comunicări din acelaşi domeniu al preocupărilor (istorie, etnografie, sesiuni pe marginea unor aniversări etc.). — Cititorii noştri ar fi interesaţi să cunoască contribuţia secţiei de istorie la elucidarea unor aspecte legate de istoria sibiană. — In general, pornind de la ideea dovedită a continuităţii de viaţă în spaţiul sibian, ne preocupăm şi de probleme mai generale ale acestor locuri. Ne îngrijim şi de popularizarea unor documente cu acest conţinut, existente în Arhivele statului din Sibiu. Spre a exemplifica, amintesc faptul că, împreună cu Aurel Dumitrescu-Jippa, am redactat primul volum al (Continuare în pag. a II-a) Titu POPESCIS Convorbire cu NICOLAE NISTOR, şeful secţiei de istorie a Filialei din Sibiu a Societăţii de ştiinţe istorice şi filologice Jir Hala cassangeriei uzinei „Independenţa“ din Sibiu BILANŢ TRIMESTRIAL încheind bilanţul trimestrial al activităţii economice, cu trei zile mai devreme, colectivul fabricii „FLAMURA ROŞIE“ din Sibiu a înregistrat în acest răstimp un nou succes: darea peste plan a unei producţii globale şi marfă în valoare de 1,7 milioane lei şi respectiv 1,3 milioane lei. Succesul este cu atît mai important cu cît planul de producţie din primul trimestru a fost sporit cu 23 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. P. BODEA AZI LA SIBIU Prima partidă internaţională ! Terenul Luceafărul găzduieşte astăzi, începînd cu ora 17:30, prima întîlnire internaţională a sezonului. îşi dispută întîietatea formaţiile feminine de handbal C.S.M. Sibiu, fruntaşă a campionatului republican divizia B, şi B.S.G. Halloren Halle din prima ligă a campionatului R.D. Germană. In deschidere, de la ora 16,15, se vor întîlni, într-un joc masculin de verificare, Lotul de tineret al României şi Voinţa Sibiu. MOBILITATE ŞI DINAMISM în conducerea învăţămîntului de verigi intermediare — implică un nou fel de îndrumare şi control al învăţămîntului, impune creşterea competenţei inspectorului, necesită obligaţii sporite din partea conducerii fiecărei şcoli, face să crească responsabilitatea tuturor cadrelor didactice faţă de îndeplinirea sarcinilor. Pentru a ne edifica asupra celor arătate, ara cerut cîteva relaţii, în acest sens, tov. IOAN CANDREA, inspector general, şi tovarăşilor inspectori şefi de sector. In cadrul discuţiilor purtate s-a insistat asupra necesităţii perfecţionării stilului de muncă privind îndrumarea şi controlul procesului instructiv-educativ, aie cărui atribute principale trebuie să fie mobilitatea, dinamismul. — Inspectoratul şcolar judeţean — arată tov. Ioan Candrea —, ca organ executiv de îndrumare şi control, dispune de mai multă autonomie decât fostele „secţii.O bază materială mai solidă, este organizat mai raţional. Corpul de inspectori (toţi cu pregătire corespunzătoare), structurat în trei sectoare, pe specialităţi, are sarcini precise. Atribuţiile fiecăruia fiind clar delimitate, se evită supraîncărcarea „cu toate problemele şcolii“, se înlătură paralelismul, suprapunerea unor dispoziţii, se exclude cu desăvirşire munca de provizorat, îndrumarea şcolilor devenind, astfel, cu adevărat concretă şi permanentă. Fiind vorba de schimbarea nu numai a unei denumiri cu alta, ci în primul rînd a unei optici, a felului de a acţiona, educatorii, învăţătorii, profesorii vor primi un sprijin substanţial în promovarea unui învăţămint de calitate. „In această ordine de idei, a calităţii instrucţiei şi educaţiei — ne spune tovarăşa inspectoare şefă Eugenia Balaş — aş vrea să arăt ce deficienţe se manifestă mai pregnant şi modul în care inspectoratul şi-a propus înlăturarea lor (cel puţin în parte). De buna pregătire a cadrelor depinde, în primul rînd, pregătirea temeinică a elevilor. Informarea acestora (a cadrelor) cu noutăţile de specialitate şi metodice este un imperativ, a cărui nesocotire duce la plafonare, la mărginire. A te baza în predarea lecţiilor numai pe cunoştinţele din şcoală sau facultate, numai pe abilitate, rutină înseamnă să promovezi, „în masă“, mediocritatea (împotriva căreia se luptă pe toate căile). In acest sens, pe lingă studiul individual — cel mai important mijloc de împlinire spirituală — educatorii, învățătorii, profesorii, cu ocazia cercurilor pedagogice. con(Continuare în pag. a Il-a) Traian SUCIU