Tribuna Sibiului, aprilie 1968 (Anul 1, nr. 38-62)

1968-04-02 / nr. 38

PRODUSELE FABRICII „STICLA” AVRIG li competiţie biena­ti­onala începînd cu anul 1968, o dată cu intrarea în funcţiune a întregii ca­pacităţi de producţie, întreprinderea „Sticla“ din Avrig a primit pe lingă sortimentele fine de menaj pe care le execută, sarcini sporite în ceea ce priveşte producţia de export. Faţă de 1967, sarcina de plan la export a sporit cu 135 mii lei va­lută. Gama sortimentelor de sticlărie s-a dezvoltat din punct de vedere al complexităţii, necesitînd o califi­care mai bună a oamenilor şi o atenţie mai mare la execuţie. Dacă în anul trecut întreprinderea „Sticla“ a executat produse cu va­lori mai mici, în acest an valoarea medie a produselor a ajuns la 13 lei/buc, tocmai datorită complexi­tăţii lor­ .Iată şi cîteva produse care au cîştigat un binemeritat prestigiu în Anglia, Danemarca, Australia, paharele „Continental“ în trei cu­lori cu piciorul şi talpa din sticlă albă; vazele de flori „Mona“ şi „Lisa“ în trei culori şi cu decor aurit; vazele de flori model 222 şi 333 din sticlă albă şi cu decor auriu, ş. a. Pentru executarea lor la un nivel calitativ ridicat, ca şi livrarea la termenele stabilite cu întreprinderile de export, au fost luate unele mă­suri cu mare eficienţă economică menite să asigure desfăşurarea în bune condiţiuni a procesului de fabricaţie. Cea mai de seamă mă­sură care trebuia pusă la punct era aprovizionarea cu materiile prime şi materialele de ambalaj necesare; ea a fost rezolvată cu succes. Lan­sarea în producţie a modelelor res­pective împreună cu documentaţia tehnică s-a făcut din timp, tocmai pentru a se evita surprizele. S-au omologat din timp mostrele după care se execută produsele, astfel că din acest punct de vedere nu s-a întîmpinat greutăţi. S-a întărit ser­viciul de control tehnic de calitate, s-au recrutat, concomitent, oameni cu o bună pregătire profesională pentru sortarea producţiei de export. Măsurile adoptate au dus la reali­zarea integrală a producţiei de ex­port şi livrarea la termenele stabilite prin contractele cu beneficiarii. Ele vor contribui de asemenea la obţi­nerea de noi valori valutare,­ iar pe de altă parte creşteri importante la valoarea producţiei globale. Aşadar marca fabricii „Sticla“ din Avrig se face tot mai mult cunoscută peste hotare. Atelierul de pictură al fabricii „Sticla“ din Avrig. Zilnic, alei se realizează cca. 30 000 bucăţi articole decorate Foto: FR. N­SS Mecanizarea şi automatizarea solicită o perfecţionare continuă a muncii Sîntem cu toţii martori la marile schimbări care survin, cu o rapidit­ăte uu­mitoare pe tatimul mijloacelor de muncă şi proceselor de producţie. In 1970 industria noastră va con­tribui la creşterea venitului naţional în proporţie de peste 3/5. Cum va fi posibil acest lucru? Răspunsul e cuprins în Rezoluţia Congresului al IX-lea al partidului nostru: „Reali­zarea obiectivelor amintite este lega­tă nemijlocit de promovarea progre­sului tehnic în toate sectoarele acti­vităţii de producţie“. In acest scop s-a prevăzut înzestrarea economiei cu maşini, instalaţii şi alte utilaje, la nivelul tehnicii mondiale, aplicarea de procedee tehnologice perfecţiona­te şi introducerea în fabricaţie a unor noi produse, extinderea mecanizării şi automatizării. Putem afirma că lună de lună în­treprinderile noastre sunt înzestrate cu utilaje noi, moderne. Intervine însă următoarea problemă: eficienţa teh­nicii, cît ar fi tehnica de modernă, depinde în ultimă instanţă de om, de competenţa, conştiinciozitatea şi spiritul de răspundere ale celor ce o mînuiesc. Şi atunci sînt capabili oare muncitorii, tehnicienii noştri, care au lucrat pînă astăzi pe utilaje mai pu­ţin moderne, să mînuiască maşinile noi primite? Le trebuie pentru aceasta o perioadă lungă de adaptare? Cum ANCHETA ginerii I9LPÎCJ Cfl'JRA de la în­treprinderea „7 Noiembrie“, IOAN ALBOTA şi NICOLA­E CIONTEA de la fabrica „13 Decembrie“, pre­cum şi cu un număr de 20 de mun­citori ai întreprinderilor respective. Inginerul şef Ulpiu Ciura, care so­sise în aceeaşi zi de la un curs de perfecţionare organizat de C.S.M.S. la Baloteşti, a răspuns cu amabili­tate întrebărilor noastre. —■ In ultima vreme întreprinderea la care lucrez a primit maşini cir­culare cu cilindru şi disc pentru pro­ducerea ciorapilor destinaţi femeilor, maşini cu doi cilindri pentru cio­rapi bărbăteşti, două maşini color­­plast care fixează şi vopsesc într-o fază unică ciorapii sintetici pentru femei, o maşină Famatex pentru us­cat şi fixat tricoturi şi cîteva maşini de încheiat ciorapi. Muncitorii care lucrează la ora actuală la colorplast au muncit înainte la maşinile de fixat, cei de la Famatex au lucrat pe uti­laje mai simple, iar alţii (de la ma­şinile cu un cilindru) au fost ne­voiţi acum să se perfecţioneze pen­tru cele cu doi cilindri, înainte de îşi"modifică ei "deprinderile de miri- 'a fi repartizaţi pentru utilajele noi că? Iată cîteva întrebări la care vom primite, ei au urmat un curs de ca­încerca să răspundem în urma unor lificare cu scoaterea din producţie, discuţii pe care le-am avut cu in- La acestea inginerii, tehnicienii şi NOASTRĂ I ■■■im ■■■■■■»■ iw1 rnnimnii, m»r m—r—w economiştii unităţii au predat cursuri de protecţia muncii, matematică, de­sen tehnic şi tehnologia meseriei. Ba mai mult, paralel cu aceasta munci­torii au fost repartizaţi pe lingă alţi tovarăşi, care lucrau pe utilaje si­milare şi adaptarea s-a făcut astfel într-o perioadă mai scurtă. Activi­tatea muncitorului este cu atit mai rodrtfea or­ek el este mic compe­­t.ent. -Ai f­ ..nu!- ,mai imtabilizat, mai impulsionat să-şi manifeste a­­ceastă competenţă şi­ cu uit este mai ataşat de munca pe care o face. In această privinţă cu muncitorii noştri am avut doar satisfacţii... Ioan Albotă, inginer şef la fabri­ca „16 Decembrie“. Anuil trecut am (Continuare în pag. a Iii-a) ALEXANDRU GRAD ­ Pentru înfrumuseţarea oraşului ACŢIUNI DE MUNCA PATRIOTICĂ Se taluzează malul Cibinului O sută cincizeci de tineri de uzina „Independenţa“ au Ei au continuat lucrările de ta­luzare ce s-au întreprins pînă a­a ieşit, ieri, la muncă patriotică, în prezent pe malul Cibinului,­­ în aceeaşi zi, peste 300 de ti­ canică, întreprinderea „Liberta- | neri, băieţi şi fete, din Sibiu, de tea“, s-au întîlnit în parcul „Sub­­■ I la uzina „Balanţa“, Fabrica de arini“, unde au prestat muncă | - -----:_j_ V V confecţii, I.R.U.M., întreprinde- patriotică, I rea „Drapelul roşu“. Uzina me-i Amenajarea parcurilor Cuprinse într-un larg program al Comitetului municipal al U.T.C. Sibiu, acţiunile elevilor de la Şcoala de şoferi din loca­litate sunt deosebite. Numai sîm­­bătă şi duminică, ei au prestat 2 600 ore de muncă patriotică, nivelînd terenul pentru amenaja­ II IV rea parcului Alba Iulia şi au­­ strîns frunze în Dumbrava Si- S­biului. I Ieri, încă 300 de elevi ai şco- S Iii amintite au ajutat la amena- 1 jarea terenurilor din Dumbrava J unde se vor desfăşura serbările de 1 Mai. IV II Is Is Valenţele muncii SIBI­U PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA I ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU Anul I, nr. 38 Marţi, 2 aprilie 1968 4 pagini 30 bani ^1 ■ m g B * ** * x w m . Situaţia insaminţarilor reclamă impulsionarea lucrărilor Alţîna, Axente Sever, Boian, Şelim­­băr, Micăsasa şi la altele, care au terminat însămînţatul cărturilor din prima urgenţă, s-a trecut cu forţe Timpul frumos din ultimele zile a favorizat desfăşurarea lucrărilor agricole din campania de primă­vară în cele mai bune condiţii şi la un nivel agrotehnic ridicat. Potrivit datelor pe care le deţinem la Di­recţia agricolă judeţeană, pînă dumi­nică dimineaţa, în majoritatea uni­tăţilor culturale din prima epocă au fost însămînţate. In total s-au realizat 12 920 hec­tare­ la mazăre 93 la sută, ovăz 91 la sută, orzoaică 90 la sută, sfecla de zahăr 84 la sută şi le­gume 25 la sută. De remarcat este faptul că atît în întreprinderile agricole de stat cît şi în cooperativele agricole ritmul în­­sămînţărilor a crescut în ultima săptămînă, în cooperativele agricole de pro­ducţie s-au realizat 88 la sută la mazăre, 92­­ sută k ovăz, 93 la sută la orzoaica, 84 la sută la sfecla de zahăr şi 27 la sută la legume, în timp ce în întreprinderile agricole mazărea a fost însămînţată pe întreaga suprafaţă, iar ovăzul, orzoaica, sfecla de zahăr între 83 şi 93 la sută din suprafeţe. Putem evidenţia buna organizare a muncii şi folosirea la întreaga ca­pacitate a tractoarelor şi maşinilor BULETIN AGRICOL agricole la I.A.S. Dealul Ocnei, care din planul de 2 360 hectare însă­­mînţări de primăvară, a realizat 1­009, urmînd ca în aceste zile să intensifice şi mai mult ritmul însă­­mînţărilor. Şi la I.A.S. Agnita cam­pania de primăvară se desfăşoară în condiţii corespunzătoare, realizîn­­du-se 97 la sută la orzoaica. Dintre cooperativele agricole de producţie putem arăta că la C.A.P. (Continuare în pag. a I-a) IOAN FLORIAN directorul Direcţiei agricole judeţene Mecanizatorii Ştefan Mesaroş, Ion Breckner şi Matei Derling de la I.A.S. „Tîrnava“ plantează cartofi în locul denumit „In caliuc“ Noua configuraţie teritorial-ad­­ministrativă creează un mediu pro­­nice perfecţionării ,şi finali­­ării m­ai rapide a muncii din toate dome­niile de activitate, favorizează cli­matul dezvoltării iniţiativei locale, facilitează valorificarea multilaterală a potenţialului material şi spiritual de care dispun şcolile judeţului nos­tru. Complexitatea problemelor ce se cer rezolvate cu maximum de ope­rativitate — lichidate fiind o serie Preocupări sibiene de istorie — Societatea oferă, desigur, un cadru orga­nizat multiplelor cerce­tări de istorie care sunt cerute de un oraş cu tradiţie ca Sibiul. — înfiinţată în 1950, o dată cu filiala, secţia de is­torie cuprinde un mare nu­măr de cercetători, cadre didactice, muzeografi, ar­­hivişti etc. Munca lor este coordonată printr-un plan de activitate şi controlată periodic. Subiectele sunt propuse de fiecare în parte, dar vizează în ultimă in­stanţă o unitate a preo­cupării. Nu este singurul obiectiv, deoarece cerceta­rea ştiinţifică se împleteşte, în activitatea secţiei, cu preocupări metodice care să ajute la predarea istoriei în şcoală. Aşadar, scopul sec­ţiei nu este numai cerceta­rea ştiinţifică, ci şi stabi­lirea unei metodici adec­vate. Pe lingă partea apli­cativă, rezultatele cercetă­rilor se valorifică în diferite publicaţii şi, mai ales, în publicaţia noastră centrală. Studii şi articole de istorie. Aici trimitem cele mai in­teresante comunicări, cu un aport istoric substanţial. Trebuie subliniat faptul că există o preocupare de în­drumare a cercetării ştiin­ţifice pentru cei neiniţiaţi in aceasta munca, orientin­­du-se mai ales pe linia re­dactării de monografii ale comunelor şi satelor. Vreau să menţionez că sistemul de lucru al secţiei este schimbat faţă de anii trecuţi; acum s-a adoptat principiul sesiunilor, care cuprind o mare bogăţie a temelor de comunicări. O­­rientarea noastră este ca fiecare sesiune să cuprindă comunicări din acelaşi do­meniu al preocupărilor (is­torie, etnografie, sesiuni pe marginea unor aniversări etc.). — Cititorii noştri ar fi interesaţi să cunoască contribuţia secţiei de is­torie la elucidarea unor aspecte legate de istoria sibiană. — In general, pornind de la ideea dovedită a continuităţii de viaţă în spaţiul sibian, ne preocu­păm şi de probleme mai generale ale acestor locuri. Ne îngrijim şi de populari­zarea unor documente cu acest conţinut, existente în Arhivele statului din Sibiu. Spre a exemplifica, amin­tesc faptul că, împreună cu Aurel Dumitrescu-Jippa, am redactat primul volum al (Continuare în pag. a II-a) Titu POPESCIS Convorbire cu NICOLAE NISTOR, şeful secţiei de istorie a Filialei din Sibiu a Societăţii de ştiinţe istorice şi filologice Jir Hala cassangeriei uzinei „Independenţa“ din Sibiu BILANŢ TRIMESTRIAL încheind bilanţul trimestrial al activităţii economice, cu trei zile mai devreme, colectivul fa­bricii „FLAMURA ROŞIE“ din Sibiu a înregistrat în acest răs­timp un nou succes: darea peste plan a unei producţii globale şi marfă în valoare de 1,7 milioane lei şi respectiv 1,3 milioane lei. Succesul este cu atît mai im­portant cu cît planul de produc­ţie din primul trimestru a fost sporit cu 23 la sută faţă de a­­ceeaşi perioadă a anului prece­dent. P. BODEA AZI LA SIBIU Prima partidă internaţională ! Terenul Luceafărul găzduieşte astăzi, începînd cu ora 17:30, prima întîlnire internaţională a sezonului. îşi dispută întîietatea formaţiile feminine de handbal C.S.M. Sibiu, fruntaşă a cam­pionatului republican divizia B, şi B.S.G. Halloren Halle din pri­ma ligă a campionatului R.D. Germană. In deschidere, de la ora 16,15, se vor întîlni, într-un joc masculin de verificare, Lotul de tineret al României şi Voin­ţa Sibiu. MOBILITATE ŞI DINAMISM în conducerea învăţămîntului de verigi intermediare — implică un nou fel de îndrumare şi control al învăţămîntului, impune creşterea competenţei inspectorului, necesită obligaţii sporite din partea condu­cerii fiecărei şcoli, face să crească responsabilitatea tuturor cadrelor di­dactice faţă de îndeplinirea sarci­nilor. Pentru a ne edifica asupra celor arătate, ara cerut cîteva relaţii, în acest sens, tov. IOAN CANDREA, inspector general, şi tovarăşilor in­spectori şefi de sector. In cadrul discuţiilor purtate s-a insistat asupra necesităţii perfecţio­nării stilului de muncă privind în­drumarea şi controlul procesului instructiv-educativ, aie cărui atri­bute principale trebuie să fie mo­bilitatea, dinamismul. — Inspectoratul şcolar judeţean — arată tov. Ioan Candrea —, ca organ executiv de îndrumare şi control, dispune de mai multă auto­nomie decât fostele „secţii.O bază materială mai solidă, este organizat mai raţional. Corpul de inspectori (toţi cu pregătire corespunzătoare), structurat în trei sectoare, pe spe­cialităţi, are sarcini precise. Atribu­ţiile fiecăruia fiind clar delimitate, se evită supraîncărcarea „cu toate problemele şcolii“, se înlătură pa­ralelismul, suprapunerea unor dis­poziţii, se exclude cu desăvirşire munca de provizorat, îndrumarea şcolilor devenind, astfel, cu adevă­rat concretă şi permanentă. Fiind vorba de schimbarea nu numai a unei denumiri cu alta, ci în primul rînd a unei optici, a fe­lului de a acţiona, educatorii, în­văţătorii, profesorii vor primi un sprijin substanţial în promovarea unui învăţămint de calitate. „In această ordine de idei, a ca­lităţii instrucţiei şi educaţiei — ne spune tovarăşa inspectoare şefă Eu­genia Balaş — aş vrea să arăt ce deficienţe se manifestă mai preg­nant şi modul în care inspectoratul şi-a propus înlăturarea lor (cel pu­ţin în parte). De buna pregătire a cadrelor depinde, în primul rînd, pregătirea temeinică a elevilor. In­formarea acestora (a cadrelor) cu noutăţile de specialitate şi metodice este un imperativ, a cărui nesoco­tire duce la plafonare, la mărginire. A te baza în predarea lecţiilor nu­mai pe cunoştinţele din şcoală sau facultate, numai pe abilitate, rutină înseamnă să promovezi, „în masă“, mediocritatea (împotriva căreia se luptă pe toate căile). In acest sens, pe lingă studiul in­dividual — cel mai important mij­loc de împlinire spirituală — edu­catorii, învățătorii, profesorii, cu ocazia cercurilor pedagogice. con­(Continuare în pag. a Il-a) Traian SUCIU

Next